1,866 matches
-
ziua când venise la mine și-mi înșirase nefericirile ei, ziua care m-a copleșit cu speranța de a o salva, ziua despre care i-am spus că e o „dovadă“. Îmi mărturisise că e distrusă, că structura ei interioară plesnise, că integritatea i se dezagregase din pricina faptului că fusese silită, de-a lungul anilor, să țină partea lui Ben împotriva lui Titus. Iar eu m-am întrebat dacă se izbăvea prin suferință sau era o simplă epavă? „Totul se năruise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bun augur. Nu-mi pomenise nimic, pentru că luase hotărârea să nu plece. Titus o definise drept o „fantezistă“. Pe măsură ce depănam gândurile, proporția de falsitate din tot ce-mi istorisise ea părea să ia dimensiuni tot mai mari. Structura ei interioară plesnise, asemenea unor oase fracturate care n-aveau să se mai închege vreodată; strivită de Ben, de Titus, își rătăcise drumul, pierduse simțul de orientare al adevărului. Așadar, unde se mai găsea acum idealul meu? Ciudat era însă faptul că mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
apoi se priviră solemn unul pe celălalt și izbucniră în noi hohote de râs. — Sper că va exista un rol și pentru Peregrine în Odiseea lui Fritzie, am spus eu. Ar putea juca rolul bătrânului câine. — A, balonul ăsta a plesnit, ripostă Rosina. S-a răzgândit Fritzie? — Nu, eu m-am răzgândit. — Plecăm în Irlanda, mă lămuri Peregrine. — În Irlanda? — Da, la Londonderry. Ne-am săturat până peste cap de teatrele din West End. Plecăm ca să ducem teatrul în inima poporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
brățările îngropate în carne. Eu am zis multe atunci. ăsta e adevărul. I-am amenințat că trebuie să răspundă într-o zi pentru crimele care le fac... Și tot vorbind eu... la un moment dat am simțit că mi-a plesnit gura și că îmi curge ceva cald... Era sânge... Mă plesnise Goiciu. Nu mai trăiesc nici Cozma, nici Șerban, Dumnezeu să-i ierte, să vă spună, dar eu, instinctiv, am adunat scuipatul și sângele din gură și l-am scuipat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
adevărul. I-am amenințat că trebuie să răspundă într-o zi pentru crimele care le fac... Și tot vorbind eu... la un moment dat am simțit că mi-a plesnit gura și că îmi curge ceva cald... Era sânge... Mă plesnise Goiciu. Nu mai trăiesc nici Cozma, nici Șerban, Dumnezeu să-i ierte, să vă spună, dar eu, instinctiv, am adunat scuipatul și sângele din gură și l-am scuipat pe Goiciu... Cred că inconștient am făcut asta, că n-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
n-ar fi procedat așa, mai cu seamă în situația lui, că și el era deținut, dacă era vorba de aia... Apoi muștruluiau și îi luau la ochi și la bruscare în baracă: Nu ți-ai făcut norma! Și mai plesnea pe câte unu’. Așa a fost Gherman... Deci erau doar lovituri cu palma, cu pumnul, nu bătea regulat? Nu, nu o bătut! N-o exagerat cum am auzit că s-o bătut în platou, legat de un stâlp și bătut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dincolo că era un părău, o apă. Și era un golan... cu păru’ creț. Cum se cheamă ăștia? Nu contabil... de-ăla care țâne evidența... Bă, și dacă fugeai pe dulapu’ ăla, îți dădea cu o vergea de fier, te plesnea golanu’ cela cu vergeaua... Da’ de ce? Că zicea că fugi de al dracului, ca să pice el în apă... Vă mai amintiți cum se chema colonia? Secția Stoenești, prima dată, în Balta Mare a Brăilei. Acolo a fost moarte de om
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cuviincios, cum avea în el credință... Și de ce te bătea cu fieru’ ăsta? Mata ai să mori și nu dacă nu-ți spun io nu o sa știi niciodată: fieru’ nu face sânge, pătrunde în interior... îți rupe mușchiu’, da’ nu plesnește pielea să facă sânge... Și nu lase urme... Și după asta, fiecare s-a învățat la șmecherie, cum am spus io, cu roaba, și făceam așa... Da’ care era cinstit, să-și facă norma... murea domne. Au murit mulți acolo
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vătămate, având tegumentul de culoare albă, roz-cenusiu, uneori cu aspectul de șiștăvire, la care endospermul este transformat parțial sau total într-o masă de micelii de Fusarium; au aspect cretos și se sfărâmă; 3. semințe încolțite - semințe care prezintă tegumentul plesnit în zona embrionului și colțul ieșit din înveliș, uneori acesta fiind rupt; nu se consideră încolțite semințele la care zona din dreptul embrionului este proeminenta sau are tegumentul plesnit, dar colțul nu a ieșit; de asemenea, nu se consideră încolțite
NORMA din 4 martie 2003 privind condi��iile tehnice de calitate ale orzului pentru fabricarea berii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148589_a_149918]
-
vătămate, având tegumentul de culoare albă, roz-cenusiu, uneori cu aspectul de șiștăvire, la care endospermul este transformat parțial sau total într-o masă de micelii de Fusarium; au aspect cretos și se sfărâmă; 3. semințe încolțite - semințe care prezintă tegumentul plesnit în zona embrionului și colțul ieșit din înveliș, uneori acesta fiind rupt; nu se consideră încolțite semințele la care zona din dreptul embrionului este proeminenta sau are tegumentul plesnit, dar colțul nu a ieșit; de asemenea, nu se consideră încolțite
NORMA din 14 martie 2003 privind condi��iile tehnice de calitate ale orzului pentru fabricarea berii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148603_a_149932]
-
cum trece timpul. Asta o spunea Topârceanu, care era, odihnească-se n pace, altă fire. Era mai pișicher. Sa doveanu de multe ori ia hotărâri bune tocmai pentru că n u se gră bește să le ia, adastă înțelepciunea vremii. Topârceanu plesnea din bici scurt, și gata. Când era director la Teatrul Național , venea unul, venea altul, mă rog, lume de teatru, și-i împuiau urechile cu bârfe. Sadoveanu, când era, rămânea ca și cum n-a auzit, își vedea de treabă. Bârfitorii oboseau
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Exemplificăm câteva dintre creațiile 1 ei: * În lumea aceasta Floarea inimii bărbatului Este ceva care se ofilește Fără a da vreun semn. * În noaptea asta fără lună Nu pot să-l întâlnesc. Mă trezesc plină de dor Simt cum îmi plesnește pieptul Și inima arde ca o flacără. * Fiindcă am adormit Gândind la tine, de-aceea Mi-ai apărut în somn? De-aș fi știut că-i doar un vis Nu m-aș fi trezit nicicând. Florile de cireș Au înflorit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să fii un nătărău nemaipomenit să nu te folosești de-acest prilej și să nu bagi în tine până nu mai poți. E-adevărat că burduhanele se vedeau umflându-se din ce în ce mai abitir. Cucoanele se făcuseră cât niște butii. Nehaliții, ăștia-afurisiți plesneau de-atâta mâncare! Cu gurile căscate și bărbiile unse de atât de aprinși la față încât ai fi zis că-s niște funduri de bogătani, nemaiîncăpându-și în piele de-atâta belșug. Darămite vinul, fraților-fârtaților, vinul curgea la masă așa cum
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Ai paturi și mindire în salonul dumitale, și socoți că mă vei ademeni să viu să te văd? Dar cum o să mă pun pe ele fără să mi se rupă toate șireturile și bumbii ce mă încheie? fără să-mi plesnească supielele de la pantaloni? Cum o să pun în contact nobilul meu bonjur, lucrat cu atâta măiestrie de Orji, cu patul d tale, făcut de mindirigiul arman?“ (C. Negruzzi, Magaziile Iașilor, în Albina românească, 1846, nr. 10). Mersul „raționalizării“ e, cum se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cunoscută și exprimată e cea interioară, în comparație cu aceasta lumea exterioară devine una a ficțiunii, în care impresiile nu reușesc să capete consistența certitudinii. Se preferă concretizarea imaginii prin trimitere la cotidian, la realitatea imediată. "De țărm fosforul mării se izbea/ plesnind ca niște palme de copil/ pe apa dintr-un bazin cu heruvimi de ghips/ să prindă un pește roșu mort inutil". E o alăturare de imagini, inedit și banal, sublim și grotesc, într-un straniu puzzle al vieții și al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se dizolva un drumeț/ absent murmurând: - E ultima seară". Tehnica este a amalgamării detaliilor, astfel încât textul se apropie de cel suprarealist sau oniric, fără să lipsească însă contrapunctul ironic. Transformarea sunetelor în mingi, baloane de săpun ("atâta de grase că plesneau sus") implică transformarea lumii în spațiu al ludicului. În realitate, e o altă modalitate de a reda indecizia, vagul pe care-l presupune amurgul, fie el unul al spațiului exterior, fie unul al spațiului interior. Preparative pentru tăcere creionează un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai târziu: "Sunetele trompetelor se turtiseră de ziduri/ din chioșc plecând rotunde ca niște mingi", " Sunetele trompetelor se lipiseră de ziduri/ și altele se-nălțau ca baloanele de săpun/ în obraji cu ferestre, turle și case/ atâta de grase că plesneau sus." (Amurg). Într-o manieră asemănătoare se reface ludic universul, ca spațiu al maximei libertăți creatoare, și la Leonid Dimov: În laptele dimineții aceste/ Din orașul climateric cu însușiri alpestre/ Au explodat ciudat prăjiturile din vitrină./ Zic ciudat, pentru că doar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru politicieni pentru care funcționeză mai dihai decât hârtia de turnesol. Ion Iliescu tresare și azi în somn, înroșindu-se, când își aduce aminte de interviul dat Alinei Mungiu la TVR, când toată abilitatea lui de aparatchik comunist a fost plesnită sonor de o interlocutoare care nu a ezitat să-l trateze așa cum merita. Năstase s-a învinețit, zice-se, făcând o criză și a dat chiar cu pumnul în masă, riscând să-și rupă o unghiuță, când a fost informat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
săptămâni după ce te-ai lăsat de fumat. Cerul pare să devină mai luminos și, când s-a terminat definitiv cu spălarea creierului, în loc să-ți spui că n-ai nevoie să fumezi, îți dai seama dintr-odată că ultima verigă a plesnit și că te poți bucura de tot restul vieții fără să mai ai nevoie vreodată de țigară. De obicei, în acest punct începi să-i privești pe ceilalți fumători ca pe niște indivizi demni de milă. Fumătorii care au folosit
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
cu cel ce are orbul găinilor și la ochii sufletești și la cei trupești, degeaba vorbești. Ion Creangă.” Nu cred că alt mod de a-l aborda pe acest domn ar fi dat roade. Doar numai acest șfichi l-a plesnit taman unde trebuia și l-ai făcut să amuțească pentru totdeauna. Nu mai știu de câte ori, în sporovăiala noastră, am adus vorba despre Junimea și despre junimiști, dar nu te-am întrebat niciodată carei părerea matale, așa, fără ocolișuri: Când m-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Naționale Ruse sau Partidul Marea Rusie (corespondentul României Mari a lui Vadim Tudor), care, cum și la noi, fac liste de „dușmani ai poporului” și îi cotonogesc pe „militanții corupți ai drepturilor omului”. Recent, neocomuniștii lui Ponta și Iliescu îi plesneau (verbal) pe lucrătorii de la Institutul Cultural Român ca pe niște „spioni” și agenți plătiți de Occidentul rapace, dornic să înghită „scumpa noastră țărișoară”. Până și invective de tipul „ciuma portocalie” (pentru „regimul” Băsescu) sunt preluate de combatanții noștri de stânga
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pierdem cumpătul, ci să punem în cumpănă ceea ce cred binevoitorii străini despre noi cu ceea ce noi înșine știm și am învățat pe pielea noastră. Se înțelege, nu putem ignora nici ce se petrece în jur. Este adevărat că Europa nu plesnește de fericire în ultimii ani. Dar când i-a fost bine Dumneaei, exceptând scurta perioadă zisă „belle epoque” (înainte de primul război mondial)? Așadar, construcția europeană începută la puțin timp după ultima conflagrație mondială nu este doar un capriciu al politicienilor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Naționale Ruse sau Partidul Marea Rusie (corespondentul României Mari a lui Vadim Tudor), care, cum și la noi, fac liste de „dușmani ai poporului” și îi cotonogesc pe „militanții corupți ai drepturilor omului”. Recent, neocomuniștii lui Ponta și Iliescu îi plesneau (verbal) pe lucrătorii de la Institutul Cultural Român ca pe niște „spioni” și agenți plătiți de Occidentul rapace, dornic să înghită „scumpa noastră țărișoară”. Până și invective de tipul „ciuma portocalie” (pentru „regimul” Băsescu) sunt preluate de combatanții noștri de stânga
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pierdem cumpătul, ci să punem în cumpănă ceea ce cred binevoitorii străini despre noi cu ceea ce noi înșine știm și am învățat pe pielea noastră. Se înțelege, nu putem ignora nici ce se petrece în jur. Este adevărat că Europa nu plesnește de fericire în ultimii ani. Dar când i-a fost bine Dumneaei, exceptând scurta perioadă zisă „belle epoque” (înainte de primul război mondial)? Așadar, construcția europeană începută la puțin timp după ultima conflagrație mondială nu este doar un capriciu al politicienilor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sfinția-ta; vorba e să ajungem cu lumină la schit." (Calistrat Hogaș, Părintele Ghermănuță) (c) "Grâul e bătrân, are mustăți, dar îi place să se dea în leagăn." (Spiridon Vangheli, Grâul) (d) "Și cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și seacă și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]