1,904 matches
-
spălăm acum, altfel o pățim cu toții. Numai Dumnezeu știe cât ți s-a ars deja părul. Mario a ajuns lângă Julia și-a luat-o de braț, încercând s-o tragă către chiuvetele din spatele salonului. Numai că Julia l-a plesnit peste mână. Nu, i-a spus ea cu fermitate. Trebuie să plec. —Să pleci? Mario era îngrozit. Era limpede că-și amintea ce clientă dificilă putea să fie Julia atunci părul nu-i ieșea exact așa cum își dorise. — Nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
oftat. — Deci tot m-am ales și eu cu ceva din căsnicia asta. Să știi că imperfecțiunea e și ea o formă de artă, a remarcat Susan aruncând o privire la bluza ei de trening uzată, care stătea să-i plesnească la cusături. Apoi femeia a zâmbit tristă. —Deci, chiar s-a terminat? A, da. Să faci un copil cu fosta soție e un pic cam prea mult, nu crezi? i-a răspuns Julia veselă. Fiona a clătinat din cap. Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
această obsesie a pântecului, la investigarea nașterii! Oare maturitatea nu prezintă mai mult interes decât nașterea? Acum scuză-mă, te rog: trebuie să mai verific câteva clișee înainte de prânz. Măgarul își continua mersul pe Drumul Pietruit. în mintea gata să plesnească a lui Vultur-în-Zbor au răsărit și alte enigme. Pe platoul Axona nu existase o valoare de schimb comună; dar aceea fusese o societate născută și educată pe principiile traiului în comun. Era extraordinar cum o adunătură așa pestriță, cum era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
păr pe cap, care vorbea la telefon, Îl sperie pentru câteva clipe. Se pregătea să iasă, așteptând să fie dat din nou afară, când observă că acesta, zâmbind, Îi face semn să ia loc pe scaunul din fața biroului său. Apoi, plesnind dintr-un băț de chibrit cu Îndemânarea fumătorilor experimentați, aprinse o țigară și Își continuă binedispus convorbirea. Din când În când Își dezvelea dinții Îngălbeniți, jucându-se mecanic cu o cheiță pe care o lovea neîncetat de rama ochelarilor de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
obiceiuri mă exasperau la ea. Scotea câteodată o limbuță obraznică atunci când trecea vreun străin pe lângă noi și-și ridica fustița, arătându-și chiloțeii albi, pătați de urină. Oamenii o priveau Îngăduitor, mârâind printre dinți, indescifrabil. Unul a și vrut so plesnească, dar fetița s-a ferit iute, cu mișcări agile, de felină. Îi strigam să Înceteze, dar nu mă auzea decât atunci când plecam supărat. Alerga după mine cu bărbia tremurătoare, cerșind iertare Într-un vaiet prelung. Într-o zi am dus
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
o poți lăsa să-ți scape așa, bo-u-țule?!). Hotărâsem ca mâine să n-o mai ratez. Gata cu poveștile, domniță... Gata cu dulcegăriile, păpușă... Mâine te pap, scumpo... Te pap! Toa-tăăă!... Garsoniera mă aștepta cu un sentiment de Însingurare. Îmi plesneau tâmplele. Am intrat În baie să ud un prosop pe care mi l-am Înfășurat turcește În jurul frunții (aveam o fațăăă!). Priveam resemnat pe fereastră. Orașul, cu clădirile lui posomorâte, mi se părea dezolant. Oamenii treceau grăbiți pe străzile Înguste
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
de veste Mult mai atent cu ea să fii, Să nu se facă de poveste! Femeia șofer E în toate o Minervă Și adoră să se plimbe; Are roată de rezervă Și...rezerve când s-o schimbe. Vecina Aproape că plesnea de ciudă, Că s-a zvonit, nitam-nisam, Că ar dormi la ea o rudă Și , culmea, că nu doarme neam! Explicând femeile M-am străduit și eu să fac Tot ce-am putut să fie bine, Știind că ce li
VASILE DARIE by VASILE DARIE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83946_a_85271]
-
În contextul regimului fundamentalist al unui copil de cinci ani. Nu există alt Dumnezeu decât mami, iar tati este profetul ei. Dimineața, când mă pregătesc să ies pe ușă, Emily mă tot Întreabă același lucru până când Îmi vine s-o plesnesc și apoi, tot drumul până la serviciu, Îmi vine să plâng pentru că mi-a venit s-o plesnesc. — Mă duci tu la culcare În seara asta? Mă duce mămica la culcare În seara asta? Mă duci? Cine mă duce la culcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
tati este profetul ei. Dimineața, când mă pregătesc să ies pe ușă, Emily mă tot Întreabă același lucru până când Îmi vine s-o plesnesc și apoi, tot drumul până la serviciu, Îmi vine să plâng pentru că mi-a venit s-o plesnesc. — Mă duci tu la culcare În seara asta? Mă duce mămica la culcare În seara asta? Mă duci? Cine mă duce la culcare În seara asta? Mă duci tu, mami, mă duci? Știți câte feluri de a spune nu fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o batistă mai mare. În comparație cu starea ei normală, bucătăria e imaculată, dar o văd pe Kirsty uitându-se cu o privire Înțelegătoare la o jucărie solitară rămasă pe podea În mijlocul bucătăriei, iar mie, fără nici un motiv, Îmi vine s-o plesnesc. Prânzul se desfășoară bine și accept complimentele pentru tarta Marks & Spencer cu surprinzător de puțină rușine - ei bine, chiar am făcut un efort enorm ca s-o procur. Conversația cuplului Bing e foarte variată. Chiar a fost o idee bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
bancă. E un hobby la modă pe aici să rămâi Însărcinată Încă din adolescență. Fetele astea două sunt tipice: albe ca ceara de oboseală și date cu o tonă de machiaj, par două cadavre cu copiii sărindu-le În poală, plesnind de viață sălbatică. Julie Îmi spune că pierderea suflului și durerile În piept ale mamei au Început acum câteva luni, când doi creditori de-ai tatei au apărut la ușă. Mama a explicat că Joseph Reddy nu mai locuiește acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
36. ADIO, CĂCI DEJA (cca 1875) Adio, căci deja Pe noapte stele cresc. Dar tu, nu tremura Căci te iubesc. {EminescuOpIV 495} Rămâi în dulce-alin Lângă isvorul alb, Când luna[-i] în senin Cu chipul dalb; Când ape plâng încet, Plesnind din prund în prund, Pin nor împrăștiet Ce stele-ascund. 37. MILLY (cca 1875) Cum ai putut să mă iubești pe mine Tu care ești a lumii piatră scumpă - Nu piatră scumpă, ești amorul lumii. Ah! spune-mi, Milly, nu ești
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
C-o luminare coborî-n Camara de butoae. De odat-un țipăt spăimântat Urlă-n urechi spre mare, Vine-ndărăt, dar flacăra De-asupra lui răsare. {EminescuOpIV 545} Apucă vergile în larg Și pînzile cuprinde Și de frânghii și de catarg Plesnind, sburînd se prinde. Iar căpitanul fără păs De moartea-n foc ori apă Dă luntri-n jos și pe femei Și pe copii coboară. În patru luntre-ncarcă tot Coboară-apoi la rîndu-i; Nu mai lipsește nimenea? " Întreabă numărîndu-i. 92. ȘTEFAN
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să-i Înnoim pe acești copii, pentru că Învață bine și repede și pentru tot ceea ce au făcut astăzi! Toate sunt la locul lor! Maricuța, Îmbujorată ca de obicei, o femeie frumoasă și plinuță, care, la cei nici treizeci și cinci de ani, plesnea de sănătate și vigoare, Îl privi drăgăstos, pe copii la fel și spuse: Valerică, (ce delicatețe, a Început cu băiatul!) ție ți-am cumpărat pentru un costum de stof’șoară, iar ție, Mariniță, rochițică roză și pantofi de mers la
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lemn zbură În vînt o fîșie de panglică galbenă a poliției, care bănuiam că marcase groapa În care Își ascunsese criminalul recipientele cu combustibil În noaptea de dinaintea incendiului. Ca Într-un gest de respect, deltaplanul se retrase de pe creasta dealului, plesnind aerul cu aripa. Miguel se opri pe marginea gropii, fărîmițînd sub tălpi solul calcinat. În ciuda atitudinii sale agresive, mă așteptă să vorbesc eu primul. Era oare de presupus că-l zărise, fie și fugar, pe incendiator...? — Miguel... (M-am apropiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sub o pânză de doliu? De luni până duminică - tot cu țolul în cap și cu ochii în pământ? — De acord, și atunci ce-mi spui tu despre cumințenie? Hm?! Cumințenia lor e Sharia, sunt fricile c-or să le plesnească cu biciul peste mutrele alea boite și prefăcute!... — Ramin, aziz, nu degeaba ai divorțat, omule! De ce lași mânia să-ți scape? Și de ce pui tu petrolul și oamenii laolaltă? Se întrerupseseră doar puțin, cât Omar se urcase în patul de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
care veghează la respectarea ordinii publice și a regulilor Revoluției islamice. ash-e gandom 1, shish kabab și, ca dulce - o halva cu susan, pe care o înghiți pe nemestecate. Mai ceru la sfârșit un pahar de abdugh, dar simțea că plesnește. Shams nu apăru pân’ la miezul nopții. Nu fusese vreodată atât de nefericit. O luă la întâmplare, spre Podul Sangi, pe unde mai umblau împreună, dar fără nădejdea să îl găsească. Mergând, îl zări sub un felinar cum stătea aplecat
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
giugiulesc. Când eram mic, am omorât unu cu praștia. Pac, și-a căzut la picioarele mele. Avea un gât alb, alunecos, cu niște pene moi și pufoase, și-un cioc, Paraschive, galben, gălbior, ca miezul oului. Drept în ochi fl plesnisem. Celălalt 150 era rece și albastru ca o sticloanță. Când i-am simțit sângele cald în palme, o dată parcă m-a fiert... -Lam lăsat acolo și, de câte ori văd de atunci porumbei, îmi aduc aminte de ăla. Caut unu la fel
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
beau eu cu sfîntu Petre bere la metru!" Și s-au apucat, mînca-v-aș ochii, să pilească! Și parcă erau mai mulți și înșirau sticlele lîng-un zid. O sută, două sute, nu știu câte erau. Se făcuse sfîntu Petru cât o bute, da nu plesnea. Băga-n el și râdea la mine: "Ar mânca gura ta, Oacă, o corcoviță?" " Ar mânca, sfinte Petre!" i-am zis eu. "Da o aripă de găină ar mânca gura ta, Ciupitule?" Ar mânca, 164 sfinte Petre!" "Nu se poate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
au început să bată din palme. Nevestele se uitau chiorâș la ea, dar n-aveau ce-i face. În mijlocul salonului se făcuse un loc larg în cinstea celei alese. Președintele federației, abia ținîndu-se pe picioare, s-a ridicat după obicei. Plesnea de mândrie. O învartea ușor, râzând și spunând măscări. Ceilalți se uitau dimprejur la ei. Fetele oftau cu părere de rău, că le plăcea și lor ibovnica. Au ocolit tot salonul. De pe margini, meșterii aruncau cu confeti și cu serpentine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Se gândea ctt o să-i mai meargă și lui, că se cam trecuse, i se înmuiaseră oasele, și, dacă -lar fi prins, nu mai scăpa. În tinerețe, fugise de la pârnaie, era mai ușor. Ager, cu sângele fierbinte... Ce mai primăvară! Plesneau florile de salcâm și toată groapa era verde, verde, plină de dudău și barba-popii. Mărăcinii aveau tulpinile cât sulița. Vântul se încorda în ele ca într-o harfă. Și cădeau niște nopți line, cu stele albe și mărunte. Lângă baltă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Didina. Vântul de aprilie îi mișca părul bogat și pe fața lui mohorâtă se așternu un zâmbet de mulțumire. Maiul era greu și avea o coadă lungă. Stăpânul măsură înălțimea unde trebuia să pocnească o capsă. Ridică o dată ciocanul și plesni jos drugul de fier al tiribombei. Se auzi un trosnet și în capul ei se aprinse un foc mic. Negustorul scoase un pol și-i luă ciocanul din mână. Așeză apoi altă capsă. - Gata, cine mai trage? La încercarea puterii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
zise unul. Ucenicul strânse fălcile. Auzi apoi apa clipocind în căldare. Se făcu din nou liniște. - Spui? întrebă unul. - Nu știu nimic. - Bine. Pungașul se uită liniștit la ei. Îl întoarseră cu fata în jos. Sergentul își potrivise frânghia. Îl plesni o dată cu sete. Sfoara groasă și răsucită bine se lipi adânc de piele. Sângele tîșni șuvoi. Iar băgau foc în el. Icni scurt. - Ah, ah... Se gândi că ar fi fost bine să fi putut să nu mai știe nimic. Îl
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Focul îi intra sub piele. Urlă ca un bou înjunghiat. Ochii i se roșiseră și se săltă din toți mușchii. Cei ce-l țineau se clătinară. Nu-l mai stăpâneau. Lovi ca un turbat în dreapta și-n stânga. Comisarul îl plesni peste glezne cu cizmele și-l doborâră. - Las', că spui tu! scrâșnea lunganul furios. - Nu spun! Nu spun! răcnea Paraschiv. - O să vedem... Îi răsuciră mâinile la spate și-l legară cu frânghia. Cu mâna lui, șeful u așeză cărbunii la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
curvelor venind din urmă. - Aici erai, Paraschive? a întrebat starostele. Didina a căzut pe așternuturi. A înțeles cel tânăr. Stăpânul s-a întors către codoș: - Asta o fi muierea lui, Treanță, că tu mi -lai trimis la însurătoare. Și -la plesnit cu pumnul de -la pus jos. Paraschiv s-a dat doi pași înapoi, a apucat lama suriului și-a așteptat. De-abia se dezmeticise din plăceri și o lene ucigașă fl cotropea încă. Cataroiul râdea sălbatic, clătinând din pieptul lui
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]