2,405 matches
-
iar focul mistuitor este Ignoranța ei, din care s-au zămislit celelalte trei patimi 53. 4. Crearea omului După crearea Puterilor cerești, narațiunile pe care le-am urmărit pînă acum introduc crearea omului. În AJ acest episod se leagă de pocăința Sophiei; În celelalte narațiuni, el urmează laudei de sine a Arhontelui. Secvențele se desfășoară stereotip: Ialdabaot rostește „SÎnt Dumnezeu” etc. (Isaia, 45:5), Însă Glasul Mamei Îl dezminte. Conform relatării lui Irineu 54, Arhonții sînt nemulțumiți de apariția unei puteri
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
un scenariu asemănător, fără episoade intercalate. În cele două versiuni lungi ale sale, AJ se concentrează asupra unor detalii tehnice cu privire la diversele tipuri de melotezie (corespondență Între părți ale sufletului sau trupului și stele, ori alte entități astrologice). Dacă inițial pocăința Sophiei avea drept scop reintegrarea ei În Pleromă, ulterior a mai servit și la atingerea unui al doilea rezultat: pocăința o face pe Sophia responsabilă față de universul creat din propria ei ignoranță, univers ale cărui multiple forțe, potrivit formulării copte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu privire la diversele tipuri de melotezie (corespondență Între părți ale sufletului sau trupului și stele, ori alte entități astrologice). Dacă inițial pocăința Sophiei avea drept scop reintegrarea ei În Pleromă, ulterior a mai servit și la atingerea unui al doilea rezultat: pocăința o face pe Sophia responsabilă față de universul creat din propria ei ignoranță, univers ale cărui multiple forțe, potrivit formulării copte, „nu rămîn inactive (argos)”, ci Înmulțesc numărul capcanelor, făcîndu-le peste măsură de complicate, În special după desfășurarea acelui nou episod
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
1:2267. În ceea ce Îl privește pe Demiurg, am arătat deja că nu toți gnosticii se simțeau Împăcați cu gîndul de a-l considera rău sau de-a dreptul inferior și că au inventat două procedee de bază - duplicarea și pocăința - pentru a-l absolvi, dacă nu total, măcar În cea mai mare parte, de vinovăție. Însă dincolo de toate variațiile În aprecierea sa, Demiurgul rămîne totdeauna ceea ce este În mod constitutiv, potrivit hermeneuticii gnostice: ignorant și lăudăros. Această insistență asupra a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În perioadele 1948-1950 și 1955-197035. De altfel, partea cea mai dureroasă și mai delicată a memoriilor lui Iuliu Hossu este cea consacrată raporturilor cu ierarhia ortodoxă, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla consemnând cu o profundă tristețe purtarea cinică și lipsită de pocăință a unor prelați ortodocși, precum patriarhul Justinian Marina, mitropoliții Nicolae Bălan și Justin Moisescu, episcopii Nicolae Colan și Teoctist Arăpașu. Cu cel din urmă, Iuliu Hossu a purtat mai multe discuții În contradictoriu atât la Curtea de Argeș, cât și la mănăstirea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
bucurie (2); cimitir (2); creștini (2); evlavie (2); frumos (2); furt (2); hram (2); lăcaș de cult (2); de lemn (2); liniște sufletească (2); mafie (2); manipulare (2); mare (2); milă (2); minciună (2); ortodox (2); ortodoxă (2); pace (2); pocăință (2); preoți (2); religios (2); viață (2); acoperiș; alinare; amin; antipolitic; apropiere; armonioasă; ascultare; ateu; aurită; babe; bancă sfîntă; binecuvîntare; business; bună stare; capelă; casa lui Dumnezeu; casă de cult; catolic; căsătorie; chilie; cîntec; club; complicat; comunitate; cred; credincioasă; credințe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interes; izbeliște; început; închisă; încrucișată; înfloritoare; înmormîntare; întinsă; întîlnire; întoarcere; întortocheată; întunecoasă; labirint; lată; lemn; liberă; loc; locație; mare; nu mereu; merg; de mijloc; moarte; mod; munte; nesfîrșit; nou; oportunități; noi oportunități; pădure; spre pădure; persoane; petrec; de plecare; spre pocăință; portiță; potrivită; poveste; prieteni; problemă; pustietate; răspuns; regăsire; de regăsire; de rezolvare; ruta; rută; salopetă; scăpare; scări; scrum; scurtă; scurtătură; sens; serată; solicitare; fără spini; stînga; succes; suflet; șansă; șosea; tei; traseu; tren; trunchi; țintă; urcuș; urmare; urmă; vocație; variantă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); necaz (3); negru (3); preot (3); roșie (3); obiect sfînt (3); aurie (2); biserica (2); credincios (2); creștin (2); creștinism (2); crucifix (2); deces (2); drac (2); icoană (2); închinare (2); înmormîntare (2); înviere (2); obiect (2); plus (2); pocăință (2); răscruce (2); răstignire (2); sacrificiu (2); sacru (2); sfințenie (2); sinistru (2); tristețe (2); -; accesoriu; ajutor; albă; apăsătoare; atenție; de aur; blestem; Boboteaza; bun; bunica; candelă; cărți; chestie; colivă; corp; coșciug; cozonac; crucificare; cruțare; divin; Doamne ajută; doliu; Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avort (2); chin (2); desfrînare (2); dorință (2); grav (2); ierta (2); iertat (2); interzis (2); ispășire (2); iubire (2); înjura (2); înșelat (2); măr (2); milă (2); necredință (2); neiertat (2); neliniște (2); neplăcut (2); oameni (2); pată (2); pocăință (2); popa (2); povară (2); ceva rău (2); rușinos (2); sînge (2); spovedanie (2); supărare (2); superstiție (2); șarpe (2); tentație (2); trup (2); uman (2); vicii (2); viciu (2); vinovăție (2); Adam; amar; amoral; an; asumare; avem; bătaie de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ajutor (7); credincios (7); rugă (7); divinitate (6); iertare (6); rugăminte (6); crez (5); pace (5); suflet (5); Tatăl nostru (5); Iisus (4); meditație (4); necaz (4); nevoie (4); altar (3); amin (3); biblie (3); carte (3); frumoasă (3); mulțumire (3); pocăință (3); seară (3); smerenie (3); spovedanie (3); bunica (2); cere (2); divin (2); Doamne! (2); la Dumnezeu (2); durere (2); genunchi (2); interesantă (2); încredere (2); înțelepciune (2); liniște sufletească (2); mare (2); milă (2); minciună (2); minune (2); nădejde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neîncredere; neîndemînare; neliniște; neobrăzare; nepăsare; neplăcere; nepoliticos; nerușine; nevinovăție; niciodată; normal; notă mică; note; obidă; obraji roșii, obrăjori; obrăznicie; obscen; ofensă; oribil; oroare; palpitații; panică; păcate; pămînt; părere; părere de rău; părinți; părinții; a păți; pedeapsă; penibil; pesimist; pierde; poate; pocăință; porcărie; povară; povață; profesor; profesori; prostii făcute; pudic; puțină; rece; reproș; de rîs; roș; roșcată; roșie pe față; roșire; rușinat; sat; sărut; sensibil; sentiment urît; senzație; sex; sfadă; sfidare; simțit; de sine; slavă; speranță; speriat; stare; stare proastă; statutul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înserare; întîrzia; a întîrzia; întunecat; later; lene; leneș; mare; melancolie; miază-noapte; miel; miez; minut; mort; mult timp; la naiba; nedormit; neglijență; 2 noaptea; de noapte; noi; odihnă; ora 24; ora 3; ora de somn; oră tîrzie; panică; parcare; pedeapsă; petrecere; pocăință; pustiu; ratare; rămas; renunțare; rezistență; romantic; fără rost; roșu; scrisoare; seara; senin; serial; sesiune; pe sfîrșite; sincer; spaimă; strîns; suspans; șansă; teamă; telefon; fără timp; nu mai e timp; prea tîrziu; toamnă; de tot; trei; mă trezesc; trist; tristețe; uitare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tinereților și cu fi rea zburdalnică, iubind mai mult cele deșarte“. Ideea văduvei tinere gata oricând să cadă în păcat apare frecvent sub pana clericilor, vârsta fiind considerată ca o stare periculoasă mai aproape de lumea păcatelor, decât de cea a pocăinței și plângerii. Fiii vitregi contestă apoi maniera în care a fost gândită căsătoria surorii lor. Strategia adoptată de mamă li se pare proastă și tipic feminină, căci aceas ta nu s-a in format asupra celorlalte case care s-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
dea și cui să nu dea. Slujirea aceasta, îndeplinită fără deosebire, este plină de slavă înaintea lui Dumnezeu. Așadar, cel care face așa această slujire, fără deosebire, va trăi în Dumnezeu. Păzește dar porunca aceasta, după cum ți-am spus, ca pocăința ta și a casei tale să fie găsită sinceră, curată, fără răutate și nepătată”<footnote Herma, Păstorul, Porunca II 27, 4-7, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, pp. 298-299. footnote>. Un scriitor bisericesc - Clement Alexandrinul - este de părere ca să-l ajuți
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Sfântul Ioan Gură de Aur este, prin excelență, și apostolul milosteniei. El și-a îndemnat ascultătorii la milostenie, căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
căci milostenia este regina virtuților, care repede îi poartă pe oameni până pe bolta cerului<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 31, 1 despre pocăință, în P. G., XLIX, 293. footnote>, ea fiind prețul pentru răscumpărarea sufletului<footnote Omilia 3, 2 despre pocăință, în P. G., XLIX, 294. footnote>, deoarece nu există vreun păcat pe care să nu-l poată curăți și șterge milostenia<footnote Omilia 25, 3 la Fapte, în P. G., LX, 196. footnote>. În omilia 22 la Faptele Apostolilor, vorbește
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Editura Humanitas, București, 1999, p. 242); 11 În acest sens, lansează următoarea exortație și scriitorul filocalic Marcu Ascetul: „Orice suferință fără voie să te învețe să-ți aduci aminte de Dumnezeu; în acest caz nu-ți va lipsi prilejul spre pocăință” (Despre legea duhovnicească ..., 57, p. 242). footnote>; 6. Ispășește o parte din pedepsele meritate; suferințele Și încercările sunt răscumpărarea păcatelor pe care le am săvârșit; 7. Face capabil pe om să primească slava lui Dumnezeu; 8. Prin ea Dumnezeu îndepărtează
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Editura Humanitas, București, 1999, p. 242); 11 În acest sens, lansează următoarea exortație și scriitorul filocalic Marcu Ascetul: „Orice suferință fără voie să te învețe să-ți aduci aminte de Dumnezeu; în acest caz nu-ți va lipsi prilejul spre pocăință” (Despre legea duhovnicească ..., 57, p. 242). footnote>; 6. Ispășește o parte din pedepsele meritate; suferințele Și încercările sunt răscumpărarea păcatelor pe care le am săvârșit; 7. Face capabil pe om să primească slava lui Dumnezeu; 8. Prin ea Dumnezeu îndepărtează
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
spus: Nici unul dintre cei care vin aici nu iese întristat! Eu i-am răspuns: Aceasta îmi este durerea, că n-am văzut cu ceilalți dascăli pe preaiubitul meu Ioan, episcopul Constantinopolei. Acela m-a întrebat iarăși: Vorbești de Ioan, dascălul pocăinței? Da!, i-am răspuns eu. Pe el, mi-a spus acela, nu-l poate vedea om în trup, pentru că el stă acolo unde este tronul Stăpânului<footnote Ioan Moshu,Limonariu,cap. CXXVIII. footnote>. La puțin timp după moartea sa, Sfântul
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
16 și pînă la ultimul club de striptease care și-a înlocuit recent firma cu God bless America. "Americanii spune părintele sunt peste măsură de mîndri; ei sunt obișnuiți cu puterea, cu forța lor, iar conceptele de umilință și de pocăință nu le sunt prea familiare, nici măcar printre creștinii conservatori." De aici o expansiune a imoralității în întreaga lume, cu excese dintre cele mai vicioase. Fără a ne însuși întru totul aprecierile deloc măgulitoare ale părintelui, nu putem să nu constatăm
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pentru că totul a fost deja trăit, rare sunt situațiile în care această raportare-înapoi nu se realizează. Cuvântul naratorului însă lasă să se vadă caracterul de "joc" al acestor apropieri și, firește, miza "lumească" a comparației. De pildă, arhimandritul Procopie, din Pocăința starețului, știe foarte bine că pentru a înmuia inimile celor din consiliul mănăstiresc trebuie să spiritualizeze cumva atmosfera: "Iisus Christos, că a fost fiul lui Dumnezeu, și a spălat picioarele ucenicilor; fie-mi îngăduit și mie, un ticălos de stareț
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Christos, că a fost fiul lui Dumnezeu, și a spălat picioarele ucenicilor; fie-mi îngăduit și mie, un ticălos de stareț, să umplu paharele unor bătrâni și preacuvioși duhovnici..." (p. 52). Iar când Pahomie, călugărul ciufut, se arată neîncrezător față de pocăința afișată de stareț, acesta din urmă găsește potrivit să rostească: "Nu s-au găsit chiar și în ceata ucenicilor unii care să se îndoiască de dumnezeirea lui Iisus?" (1964, 55). Continuând să fie prudent și sceptic în fața vorbelor starețului, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Polata lui Hristos s-au făcut tină și putoare porcilor, scaunul lui Dumnezeu ședére pierzării, sora îngerilor supt ascultarea dracilor și acesta ce zbura ca o porumbiță la ceriu să târăște ca șarpele pe pământ" Antim Ivireanul, Învățătură pentru taina pocăinții Didahii, în Opere, ediție de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1997, p. 310. 7 Nic. Densușianu, Vechi cântece șt tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la "Chestionarul istoric" (1893-1897), text ales și stabilit, studiu introductiv,note, variante, indici și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]