8,496 matches
-
cumplită care m-a dominat. Acum s-a mai stins puțin și simt că pot relua dialogul cu tine, puțin mai palpabil, ba chiar pot înșirui cauzele multiple ale fricii. Uneori simt că e nevoie să mă strâng iar pe podea să-mi îmbrățișez trupul cu brațele și să plâng ca un copil minute în șir până când, mintea își adună reflecțiile de prin toți coclaurii pe unde și le-a ascuns. O cauză și cea mai acută este determinată de plecarea
FRICĂ, FRUNZE, LINIŞTE, TOAMNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350244_a_351573]
-
foșnetul în vis, te rog Nu mă mai urmări pe scări Știu că ești înger și că vrei să mori! Nu îmi mai bântui castelul de ceară E numai o iluzie amară, pe dinăuntru goală. Doar eu, poetul, întins pe podea, Până nu se topește odată cu mâna mea, Scriu versuri cu litere furate din scrisori În care Dumnezeu îmi spune printre rânduri Cât de mult mă iubește. Îmi cresc aripi Noi. Și am libertate în gânduri. Referință Bibliografica: Castelul de ceară
CASTELUL DE CEARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350261_a_351590]
-
nu ne antrenăm. Axă: Încearcă să înțelegi ce-ți spun! Rază: Că sunt un punct în mijlocul unui cerc. Axă: Da. Rază: Și ce dorești să arăți prin acest lucru? Axă: Așteaptă. (Axă ia o bucată de cretă și desenează pe podea un cerc în mijlocul căruia pune un punct.) Axă (arătând punctul): Tu ești acest punct. În jurul tău e un cerc. Ce vezi? Rază: Ce să văd? Axă: Concentrează-te și spune-mi ce vezi! Rază: Marginea cercului. Axă: Perfect. Rază: Și
ROATA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350237_a_351566]
-
doar poemul „Rezonanță”, care mi-a inspirat un poem „în replică”. Rezonanță Camera goală începe să rânjească Mă retrag în propria piele. Tavanul începe să chelălăie. Îi arunc un os. Colțurile încep să hămăie. Le arunc și lor un os. Podeaua începe să mărâie. I-arunc și ei un os. Un perete începe să latre. I-arunc și lui un os. Și- al doilea, și-al treilea, și-al patrulea - Începe să latre. Fiecăruia i-arunc un os. Camera goală începe
VAKO POPA de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361817_a_363146]
-
am o foame de lup. Cred că te-aș putea mânca și pe tine! Eu, nu ... nu am mâncat... Când oi termina treaba, a răspuns ea, privindu-l cu jenă și temătoare, după care și-a plecat imediat privirea în podea. - Foarte rău ai făcut. Ți-a arătat mama, îmi aduc aminte ... Hai, vino încoace la bucătărie! a îndemnat-o el și, observând că nu-l urmează, a insistat. Dar vino, ți-am spus, hai cu mine acum, imediat! Fata nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
Zărzărică, dacă te mai aud scârțâind la vioara aia nenorocită, să știi că ți-o sparg în cap. Replica lui atrage atenția întregii săli. Gălăgioșii își opresc disputa curioși să vadă ce va urma iar eu mă uit stingherit în podea. Cântărețul își pune cuminte alături și vioara și arcușul și i se uită în ochi ca un copil obișnuit să mănânce bătaie și când trebuie, și când nu trebuie. - Și dacă faceți asta domnule, credeți că o să cânt mai bine
O CAFEA BUNĂ, CAP.13 de ION UNTARU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361901_a_363230]
-
cădere și să se accidenteze foarte grav. A stropit-o cu apă de la chiuvetă și tânăra și-a revenit după câteva minute, însă nu se putea ține pe picioare. Tremura din tot corpul. Stătea așezată pe un scaun, privea în podea și murmura cuvinte fără a fi înțelese de cineva, delira. Paznicul a alertat salariații fermei și a fugit să-l anunțe pe director sau pe inginerul șef. Și așa își părăsise postul de la poartă și putea fi dat afară. Nu
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
fostele actuale mama colega de bancă din generală prostituata cu aere de dansatoare exotică după aia minciuna era de filigran roșu-sângeriu ca unghiile prostituatei așa se poartă în țările lui soare-răsare până și ea știa că esemesul primit era doar podeaua iubirii mele lustruită cu ceara unei dureri din care lumânarea nu se mai topea odată iar eu scriam versuri de ce naiba când tu n-ai citit niciodată ceva de la dezghețul stelei doar îi legai gleznele a victimă ce plătește și
SINGURA POEZIE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362084_a_363413]
-
Resteu, funcționar la căile ferate, răsuci butonul radioului ce-i rănea timpanul. Gestul fiind cam prea brusc, aparatul căzu de pe măsuța pe care era așezat. Asta-l înfurie și mai rău. Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea, se aplecă să-i ridice carcasa golită, dar se răzgândi imediat, zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară. „Trebuie, să aduc pe cineva să șteargă, să spele
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
Iarna... - Ce-ai zis? Afurisit obraznic! Ar trebui să te transform într-un bulgăre de gheață, că și eu pot să fac vrăji ca stăpâna ta. Cei doi se repeziră la Ghiocel și începură să-l lovească, trântindu-l la podea. - Lăsați-l să vorbească! Ia spune, de unde știe acest Mărțișor povestea lui Moș Vreme? Ghiocel răspunse de jos, ștergându-și sângele: - Mărțișor... a fost la... Moș Vreme... Acesta... i-a spus să plece... la Soare-Împărat... și să-i ceară fiica
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
Resteu, funcționar la căile ferate, răsuci butonul radioului ce-i rănea timpanul. Gestul fiind cam prea brusc, aparatul căzu de pe măsuța pe care era așezat. Asta-l înfurie și mai rău. Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea, se aplecă să-i ridice carcasa golită, dar se răzgândi imediat, zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară. Citește mai mult Vocea crainicului rostea ultimele cuvinteale disertației
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Resteu, funcționar la căile ferate,răsuci butonul radioului ce-i rănea timpanul.Gestul fiind cam prea brusc, aparatul căzude pe măsuța pe care era așezat.Asta-l înfurie și mai rău.Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea,se aplecă să-i ridice carcasa golită,dar se răzgândi imediat,zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară.... IV. ION IANCU VALE - SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
dinspre geam pentru a ameliora durerea ce-o simțea permanent la baza gâtului, dar și pentru a putea urmări cu privirea încețoșată mișcarea copacilor de pe marginea drumului. Cu o mână strângea bastonul de lemn lustruit de îndelungată folosință, bătând ușor podeaua în ton cu trepidațiile mașinii, în timp ce cu mâna liberă plimba pe față, aproape la intervale egale de timp, o batistă mototolită și ușor umezită de sudoarea ce-i acoperea în răstimpuri fruntea și cobora pe obraji până spre bărbie în
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
hazlie de care a râs mulți ani toată suflarea comunei. Una dintre deputate avea un soțfoarte gras, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un WC făcut din bețe de flarea soarelui și nu știu din ce era făcută podeaua că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo din mizerie, se ștergea pe degete și fluiera la deputată, în realitate femeie de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2048 din 09 august 2016 Toate Articolele Autorului XXXI Spitalul e evreiesc, vechi, Are pe podele steaua lui David și a lui Solomon, Astăzi am imaculat un pansament Cât m-am gândit la marcel cu trupul și simțurile cele mai apropiate, Dacă îmi vedea ochii și chipul Intram în salon de rușine. Ce poftă de rai
DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365225_a_366554]
-
parcă descrescuse, nu altceva! Pășise în studiou cu precauția escaladării unui pod mobil făcut din plante, stânjenit, parcă, de costumul din doc gri deschis. Ziua era fierbinte și ducea în mână o pălărie ușoară din pai. Nu contenea să privească podeaua, drept care îndrăzni o scuză banală: -Grosier comportament mai am?! Să intru-ncălțat?! Nu-i dădui răgaz să dezvolte, că-i apucai palmele și-l trăsei spre fotoliu. Așezată pe scaun în fața lui îl privi îndelung. Și el asemenea, spunându-ne din
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
așeză la masa lui Sorin, pe locul unde stătuse Marin. - Hai noroc! - Noroc! Îi răspunse Sorin. - Cum a fost? - Asta i-a fost... soarta! Infarct! Și... gata. În fața blocului. - Dumnezeu să-l odihnească! Și vărsară câteva picături din pahare pe podeaua slinoasă. - Văd că ai venit cu șahul. Facem o partidă? - Sigur! Sorin a deschis cutia și a luat în palme doi pioni de culori diferite.Ce alegi? -- Dreapta! Deschise palma. - Soarta a hotărât! Joc cu negrele... cu toate că nu-mi place
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
de pe pat. Obosit, seara adormi devreme. Se visa într-o sală mare de bal valsând cu Maria îmbrăcată în alb. Alunecau, aci se făcea că pe un parchet lustruit, altă dată parcă valsau într-un nor alb-azuriu fără să atingă podeaua. Maria, partenera de dans, când se învârtea în piruetă, avea chipul soției, iar la a doua piruetă avea fața Mariei. Un fel de Ianus, divinitate mitologică romană. O strângea cu o mână de mijloc și cu cealaltă îi ține palma
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
60, deplasarea la monumente nu se putea face decât pe jos sau cu „ocazii”: căruță sau camion căci nu existau cursele cu autobuze. La biserici nu erau reflectoare și ca să poată citi inscripțiile din scenele aflate la înălțime, întindea pe podea, acolo unde cădea soarele, un cearceaf alb împrumutat de la țărani, proiectând astfel lumina în sus, sau capta soarele în oglindă dirijându-l apoi pe pereții monumentului. La Voroneț, în timp ce analiza pictura din turlă cu o scară lungită cu o a
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
doar prin simple impresii. Cum specialiștii studiaseră numai monumentele foarte bine sau bine păstrate, ignorând numeroasele biserici cu pictură mai prost sau chiar prost păstrate, Sorin Ullea a socotit că numai o cercetare exhaustivă a tuturor monumentelor din turlă până la podea, poate duce la concluzii ferme. Ca urmare, timp de doi ani - 1955-1957 - a cercetat toate ansamblurile bine sau rău păstrate din Moldova secolelor XV-XVI, arhitectură și pictură deopotrivă, ceea ce, cum am spus, nu făcuse nici un specialist înaintea sa. Numai așa
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
să-i oprească pe eroii povestirii din aventura lor marțiană. Aveau cu ei scutul de ultrasunete care-i ferea. Ajungând în inima peșterii unde erau întemnițați marțienii, cei patru eroi au parte de o priveliște insolită: “Marțienii erau întemnițați. Pe podea, pereți și tavan, în șiruri ordonate, marțienii erau legați în lanțuri, de mâini, de gât și de picioare. Nu erau hrăniti de mult timp. Erau lăsați să moară lent și în chinuri. Copiii sparseră lanțurile și porniră ventilația din încăpere
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
de ce faceți voi, bă! a precizat el zeflemitor și, cu gesturi oarecum nesigure, a prins-o pe Angelica de mijloc și a răsturnat-o pe fotoliul din apropiere. I-a tras apoi chiloții minusculi până pe pulpe, după care, îngenuncheat pe podea, i-a apucat cu dinții și a continuat să-i plimbe pe picioare, încet, până la glezne, cu gesturi și gemete ușoare de felină, spre distracția celorlalți care țipau și-l încurajau. Din două mișcări simple, Angelica s-a debarasat complet
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
soarelui, iar atmosferă ce-l definea, cea asiatică, birmaneză, ne-a cucerit de la început. Hotelul, cazinoul și acvariul, situate pe Las Vegas Strip, ocupă un spațiu de 4,5 hectare. Hotelul are 3211 camere și apartamente elegante, cu ferestre din podea până în tavan, cu priveliști minunate spre piscină, plaja sau spre dealurile și canioanele din deșertul ce înconjoară Las Vegasul. Că și la celelalte hoteluri și aici ne-ar fi trebuit câteva zile ca să îi vedem toate darurile pe care le
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
suntem alcătuiți din lumini și umbre, știe că doar sufletul poate rămâne vertical: "De mai multă vreme,/ Iubesc/ Doar lucrurile verticale...// Ating neliniștită peretele, oglinda,/ Desprind de pe ele frânturi de idealuri/ La care am aspirat,/ Și care cad grămadă pe podea;/ Le strâng și le arunc/ În bătaia vântului,/ Dar ele năvălesc înapoi în casa/ Cu fereastra deschisă/ Și perdelele ridicate./... Adorm și mă văd/ Cum plutesc printre ierburi,/ Și, cu o liniște infinită, constat/ Că singurul lucru vertical/ Este sufletul
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
mărturie va trebui să aleagă între un număr și o viziune. Numărul îi va arăta calea, dar viziunea va crea spectacolul. “Ce să fie mai potrivit?”, se întreabă culegând fapte și făptuitori. Încet, încet, să nu se audă pantoful pe podea, ușa să se închidă încet dincolo de iluzii. Dacă depune mărturie va trebui să meargă cu ochii deschiși și să studieze miile de pagini din bibliotecă. Va trebui să nu doarmă, să manînce pe apucate, să coboare ochelarii pe masa de
ARTA CRONOLOGIEI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366220_a_367549]