2,516 matches
-
, Alexandru (12.VI. 1916, Aurora, j. Mehedinți - 5.III.2002, București), istoric literar, eseist, traducător și poet. Este fiul Mariei (n. Păvălan) și al lui Constantin Balaci, subofițer. B. termină liceul la Craiova, apoi urmează Facultatea de Litere la Universitatea din București (1934-1938), specializându-se în limba și literatura italiană. În 1943 își susține teza de doctorat
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
publicații interbelice. Versuri i-au fost incluse și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele P. Barbaru, N. Vrajbă, B. Chiril sau Chiriță Barbu. Inițiativele editoriale ale lui B., entuziasmul său și al altor tineri poeți (Grigore Ancu, Ion Horea Munteanu, Gh. Manea Manolache, Cristian Sârbu și Virgil Treboniu) au dus la înființarea colecției „Adonis”, unde au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete” cu poezii. Publicistul B. are o bună intuiție portretistică a
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
, Ovidia (30.IX.1932, Silistra), poetă și istoric literar. Este fiica Angelei (n. Cicani) și a lui Nicolae Babu, inspector la Banca Națională a României, scriitor în dialect aromân. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română din cadrul Universității București (1955), a fost repartizată la Catedra de istoria literaturii
BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
sa lipsesc speciile dramaticului, absența este doar formală. Categoria dramaticului, divers implicată în structura compartimentelor liric și epic ale operei, este, în același timp, o temă de meditație pentru eseist. Debutul editorial se produce în același an (1971) cu al poeților Adrian Popescu și Ion Mircea, din prima echipă de redactori (și poeți) echinoxiști. Cartea Marile Eleusii apare cu recomandarea criticului Ion Negoițescu, în a cărui opinie B. este „un neoromantic”, cu o „sensibilitate molcomă, turnată în blânde rigori prozodice”, orientată
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
și proză. În volumul Abside (1979) desenează cu o mână sigură profile ale unor poeți precum Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O primă sinteză monografică asupra poeziei lui Nichita Stănescu realizează în eseul Poeta ludens (1979). Prozatori contemporani ca Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu sunt prezentați în volumul Refracții (1980), pe când Geo Bogza, Laurențiu Fulga, I. Lăncrănjan ș.a., alături de clasicii Liviu Rebreanu, Jean Bart, sunt comentați în paginile din
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
CĂLUGĂRU, Alice (4.VII.1886, Paris - 1933) poetă și, prozatoare. În acte purtând numele Alice Stéphanie Stănescu Călugăru, C. era a treia fiică a căpitanului Ștefan Stănescu Călugăru și a Mariei Carabella, mama păstrându-și numele după căsătorie. Împrejurarea nașterii poetei la Paris e legată de stagiul de
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
CARIANOPOL, Virginia (5.III.1943, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Stojec) și a lui Constantin Carianopol, ofițer de carieră, și nepoată a lui Virgil Carianopol. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1965). Între 1965 și 1973, funcționează ca profesoară de limba
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
vorbea în poezii, O! te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei. Venere, marmură caldă, ochiu de piatră ce scânteie, Braț molatic ca gândirea unui împărat poet, Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie, A femeei, ce și astăzi tot frumoasă o revăd. Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Suflet îmbătat de raze și d-eterne primăveri, Te-a văzut și-a visat raiul
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Tot una: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un Garrick, Ziua tologit în soare, pândind cozile de șoaric, Noaptea-n pod, cerdac și streșini heinizînd duios la lună. Filosof de-aș fi - simțirea-mi ar fi vecinic la
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Mi-era teamă că n-o să-ți placă". Și, alipindu-se de mine: "Sa vezi ce fericiți o să fim aici!" În clipa aceea așa credeam și eu... Fețele mării. Vocile ei. N-am cunoscut obsesie mai constantă. Dacă aș fi poet, aș face o epopee în care n-ar apare nici un om. Numai valurile. Dar ce prodigios poet ar trebui să fiu și, de altfel, orice aș izbuti, s-ar dărâma la prima apariție a apei. Aș înșira o mie de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și înaintașii lor. Parazitismul burgheziei, indiferența nobilimii, decadența clerului, apatia maselor, mediocritatea culturii, - sunt vicii reale, împotriva cărora s-a ridicat cu vehemență generația de la Coimbra, dar împotriva cărora luptau și făuritorii "Statului Nou". Antero de Quental e prin excelență poetul filosof și revoluționar. Bogat, catolic practicant, își pierde credința la Coimbra, în timpul studenției și se convertește la noua religie a umanității, socialismul. Antero "iubește umanitatea mai mult ca pe o femeie". Își ia în serios apostolatul; se adresează mulțimii pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
toate - acestea-n locul meu! SCLIPIRI SENTIMENTALE Ica Grasu vine din Tanacul Vasluiului, loc mirific, cu frumuseți naturale splendide și cu oameni plini de iubire față de elementele naturii cu care s-a înfrățit de-a lungul secolelor. Poeta vasluiană, pentru că poetă este, a fost purtată de valurile vieții în multe locuri din țară și străinătate, poate mai bogate, mai civilizate, dar a știut să rămână cu locurile natale în suflet, adesea un adevărat creuzet sentimental din universul nobil al trăirilor aprinse
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni "luptători"'. 3. "Multe dureri-s, puține plăceri", a zis marele nostru poet,repetînd o melancolică banalitate. Și încă mai puține sunt plăcerile pe care i le pricinuiește omului tovărășia aproapelui său, căci fiecare om e o lume deosebită, cu ambițiile și, mai cu seamă, cu egoismul ei... Nu în relațiile personale pune
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
poet? - Trebuie să fie feciorul doctorului Scrob de la Roman, lămuri doamna M... - Stați, că-i serios... Scrisoare de Alecsandri... "Poezii elegante undite - adică pescuite? - în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră, militar și poet, este o dublă calitate, de care vă puteți mîndri" - Safta se mulțumește cu prima calitate - Prefață de G. Sion... "Curagiu, iubite Scrob" - "iubite Scrob" e admirabil! - "Cînd vei vedea că câteodată îți slăbesc puterile, nu te descuragia, ci aleargă, ia
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
i se aplică și falnicului, pomposului membru al cabinetului ministerial. Acesta nu ar îndrăzni să calce, cu un divin regret uman, peste o schiță, dacă nu ar apărea în scenă, ca să-l observe, marele om de rând, marele păcătos și poet Lao Ti-kao. Miracolul poeziei chineze și japoneze constă în faptul că vocea pură a unui poet este exact aceeași ca și a altuia și, în același timp, total distinctă și diferită. Tang-li ne divulgă, când la nouăzeci și trei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cu excepția unor hamali din port, a unor generali de armată sau marină pensionați, ori a unor băiețandri care-și măsoară dimensiunile bicepșilor-repet, nu pot să mă gândesc la nimeni altcineva care să mai creadă în calomnia lipsei de robustețe atribuită poeților. Sunt pregătit să arăt (mai cu seamă că mulți militari și bărbați care-și exercită meseria în aer liber mă consideră drept unul dintre povestitorii lor favoriți) că, pentru a duce la bun sfârșit un poem de prima mână, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
îi alungă abisul și tu nu mai vii ca o zână doar coșmarul îmi bântuie visul să-ți scriu pe clipa ce bate cât ne-am irosit noi amândoi să le uit apoi pe toate nescrise ramână teancuri de foi poete mă risipesc în cercul care se strânge se tot strânge un punct va rămâne latent apoi se va stinge clepsidra e goală și nimeni n-o mai răstoarnă destinul se năruie-n mine arunc cu nisipul din palmă în litere
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ai apăsat pe-o clapă în ton de vânt valurile s-au ridicat sub ele furtună de nisip cu vis la țărm pe vărfuri două aripi un trup pasărea albă cu plete departe... e noapte în piatră împart tăcerii lumina poet blând cum crești veșnicia de orbul ascunde scânteia din gând? o herghelie de visuri sufletul leagă bogăția unor săraci Doamne cât mi-ar fi plăcut să mă trezesc stea pe malul mării să-ți arăt lumina și altfel îndoită într-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Dus de frumos, de mai bine... Demult, într-o toamnă, s-a stins un glas. Toamnă Clavirile plâng în oraș... Afară o vreme de plumb Și vântul împrăștie ploaia, Tomnatice frunze prin târg Aleargă, pe drumuri, cu droaia. Un bolnav poet, afectat Așteaptă tușind pe la geamuri - O fată, prin gratii, plângând, Se uită ca luna prin ramuri. Ea plânge... el palid se pierde Prin târgul sălbatec, sever; Și pare tabloul acesta Că-i antic și plin de mister!... Nocturnă Nu e
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
nou o bucată informă de plumb. * Dacă În cuprinsul acestui roman veți recunoaște cazuri și situații reale, nu uitați că În observarea și prezetarea lor au fost folosite mijloace ale literaturii de ficțiune. (n.a.). Versurile aparțin Într-adevăr unei tinere poete din Tg. Jiu pe care am cunoscut-o cu ocazia unui cenaclu, dar, din păcate, nu i-am aflat și numele sau nu i l-am reținut dacă el a fost rostit de cineva pe scenă. CÎndva, ea va deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Îl căutam într-o zi pe poet Și am trecut cu ei, pe lângă mine Și s-au uitat, și m-am uitat la mine, Și nu l-au cunoscut și nu m-am cunoscut poet... Trecând, simțeam că cineva mă cheamă Și eram eu, și singur mă chemam, Și eram eu, și parcă nu eram, Și unul de-altul, ne era și teamă... Iar ei s-au dus și eu rămas, priveam Spre-acela care singur
CARE SUNT EU?... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83757_a_85082]
-
ani când deja înmuiam o pană răsucită într-un mic vas negru. Era începutul carierei mele de pictoriță! Am făcut niște decoruri 45 de teatru pentru un unchi, regizor, pe care l-am deza măgit! Spre treisprezece ani, am devenit poetă... Musset, Lamartine, Rimbaud, Verlaine erau zeii mei. Suferința lor era și a mea! Oscilam între pictură și poezie. De altfel aveam în familie două mătuși pictorițe: pe tante Marie și pe tante Juliette, și doi unchi poeți: oncle Ion și
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
ani, am devenit poetă... Musset, Lamartine, Rimbaud, Verlaine erau zeii mei. Suferința lor era și a mea! Oscilam între pictură și poezie. De altfel aveam în familie două mătuși pictorițe: pe tante Marie și pe tante Juliette, și doi unchi poeți: oncle Ion și oncle Justinian. — Ai fost încurajată să-ți cultivi talentele? — Familia mi-a ignorat total înclinațiile poetice. Oncle Ion Pillat a văzut odată ce scrisesem. Nu-mi aduc aminte cu ce ocazie, i-a spus tatei: „Asta mică are
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
un coleg și că... ― Cum o să-i spun una ca asta? Se poate? Ea mă crede poet! Dacă-i spun că n-am făcut-o eu, nici p-asta și nici p-ailaltă, înseamnă că am mințit-o, că nu sânt poet, și e rău; dacă o las așa, iar e rău: înseamnă că am vrut să râd de ea! Oricum o-ntorc, iese tot rău! ― Asta se cheamă "dilemă"... e bună de dat exemplu la Logică! ― Când ți-oi da eu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
deschis până la acea oră. Ne-am hotărât să plecăm. Am făcut socoteala, am plătit și am ieșit din cofetărie. Afară, sub un șopron, se odihnea un autocamion de transportat gheața. ― Băieți, propuse Moscu, foarte bine dispus și inspirat, nu sânt poet, dar trebuie să recunosc că zeița Fortuna, în aleasa-i mărinimie pentru noi, lăzăriștii, a hotărât ca, în această noapte de pomină, care va rămâne probabil înscrisă în letopiseții Curții de Argeș, să ne călăuzească pașii cel mai reușit lampion
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]