3,697 matches
-
cui Îi place n-are cu ce să se Îmbrace” etc.) A intrat vulpea În sac. Faptul că lacomul de lăcomie piere este consemnat și În proverbele: „Musca când Își vâră tot capul În miere, acolo și-l lasă”; Nu pofti ce nu-i al tău, că ți se ia și ce-i al tău”.) Foamea e cel mai bun bucătar. Când disponibilitatea de a face un anumit lucru este foarte mare, atunci chiar și Împrejurări sau condiții modeste de acțiune
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mult patima, cu atât te copleșește mai amarnic rușinea.” (L.N. Tolstoi) Același cuvânt poate să mângâie pe unul și să jignească pe altul. (Pentru că fiecare apreciază remarcele celuilalt din punctul său de vedere. De aceea se și spune: „Cine ce poftește lesne crede”.) „Cele mai multe certuri provin din faptul că oamenii nu-și exprimă bine propriile gânduri și le interpretează greșit pe ale altora.” (B. Spinoza) „Nimeni n-ar mai vorbi atât de mult În societate dacă și-ar da seama cât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau chiar cu lovituri.) Întâi gustă, apoi mănâncă. (Acțiunea trebuie să urmeze anticipării, și nu invers: aceasta cu atât mai mult cu cât, așa cum observa N. Iorga, pot fi succese care te Înjosesc și Înfrângeri care te Înalță.) Când ești poftit la masă, pleacă sătul de acasă. Pentru că este mai convenabil să mănânci mai puțin, decât să fii nevoit să servești orice.) Nu intra unde nu ești chemat. (Degeaba forțăm, de exemplu, interesul cuiva, dacă acesta nu vrea să colaboreze.) Sabia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lor nu poate proveni decât din căldura și sinceritatea cu care ele au fost realizate. Μ „Ați auzit că s-a zis celor de demult: «Să nu săvârșești adulter». Eu Însă vă spun vouă: că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea În inima lui” (Iisus). Sunt teologi, filosofi etc. care au simțit nevoia să facă unele precizări În legătură cu citatul biblic de mai sus, apreciind că simpla ispită nu este totuși totuna cu păcatul. N.
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
le găsește o moarte demnă de ei; dar de noi cine să aibă grijă? Mor cu sutele oamenii noștri și nimeni nu dă socoteală, cîți ne vom Întoarce de-aici? CÎți și cînd? acasă, ce dor Îmi e de acasă». Poftiți, este scrisă sîmbătă, 11 aprilie 1942. - Sora dumneavoastră cîți ani avea atunci? - Avea 20 de ani, ea e născută În ’22. «SÎmbătă, 18 aprilie», vedeți că sare, nu scrie zilnic. Din sîmbătă-n sîmbătă cam... - Da, cam așa. Asta ați observat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sîmbătă, 11 aprilie 1942. - Sora dumneavoastră cîți ani avea atunci? - Avea 20 de ani, ea e născută În ’22. «SÎmbătă, 18 aprilie», vedeți că sare, nu scrie zilnic. Din sîmbătă-n sîmbătă cam... - Da, cam așa. Asta ați observat dumneavoastră. Ei, poftiți că este și o duminică. - Tot e sărbătoare. Dumneavoastră vă amintiți... - Cum a fost jurnalul ăsta păstrat. Asta nu v-am spus. Eu am găsit acest jurnal În anul 1980. Printre multe lucruri. Ea nici nu știa că-l mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a vedea lucrurile, Rosa Luxemburg folosea metafore Împrumutate din sfera proceselor organice complexe, ce nu pot fi manevrate arbitrar fără a amenința vitalitatea organismului Însuși. Ideea că un comitet executiv ierarhic și rațional ar putea să Își desfășoare trupele după cum poftește era nu doar neverosimilă din punct de vedere al vieții politice reale, ci și artificială și lipsită de profunzime. Rosa Luxemburg respinge viziunea exprimată În Ce e de făcut? și arată foarte clar că prețul plătit pentru a avea o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
laterală și apoi Înapoi În buric. Continuați mișcarea În jurul buricului pînă cînd faceți o stea În cinci colțuri. Această tehnică eliberează energiile blocate În abdomen, oferindu-i o satisfacție specifică lui și Întrerupînd concentrarea atenție către delicatesa la care ați poftit. O altă modalitate de Înăbușire a poftei este să realizați o variațiune a exercițiului Scoaterea Veninului, descrisă la pontul 4 (pasul 3, pagina 261), dar pentru afirmație spuneți ceva de genul „Mă simt atît de mulțumită și satisfăcută. Faptul că
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
modul de a da trupului dumneavoastră ce are nevoie de adevărat. Dacă nu luptați Împotriva acestui lucru, atunci o să vă placă. De fiecare dată cînd simțiți milă pentru dumneavoastră sau să vă simțiți Înșelată sau privată de mîncarea la care poftiți la un moment dat, exercițiul următor, Înlănțuirea celor trei inimi, va crea sentimentul că totul este În regulă. Veți urma trei inimi: una deasupra feței dumneavoastră, una deasupra trunchiului și una care vă cuprinde tot corpul: 1. Luați-vă fața
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Îmi puteți arăta, vă rog, invitația? — E la soțul meu, străduindu-mă să-mi păstrez calmul, ca orice invitat obișnuit. A sosit mai devreme. Luke Brandon? Fata coboară cu degetul pe listă, apoi se oprește. Sigur că da! Îmi surîde. Poftiți, intrați, doamnă Brandon. Pornesc pe urmele grupului pus pe glume În sala cea mare și accept un pahar de șampanie, pe pilot automat. N-am mai fost niciodată aici și habar n-am avut cît de uriașă e. Are ferestre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Danny... și cine-i aia, Kelly? — Doamne! scap revista, fără să vreau. Ce Dumnezeu... — E petrecerea ta! Suze e trandafirie la față și radiază de Încîntare. — Surpriză! Te-am păcălit! Hai, intră, bea un pahar de Buck’s Fizz... Mă poftește În salon - și nu-mi vine să cred ce schimbat e locul. Peste tot sînt baloane roz și albastre, pe o măsuță argintie e un tort uriaș, sînt un morman de cadouri, sticle de șampanie la gheață... — E pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de Ion Barbu. SCRIERI: Recital, București, 1976; Nuntă pe ape, București, 1980; Estivale, București, 1980; Piatra soarelui, București, 1982; Scriere de mână, București, 1983; Stampe, București, 1984; Ordinea lucrurilor, București, 1989; Broscuța albastră și alte întâmplări cu Ionuț, București, 1991; Poftiți la broscotecă, București, 1993; Măști la vedere, București, 1995; Noi întâmplări de la broscotecă și alte povestiri, București, 1995; Amfiteatrul din nori, București, 1998; Lecția de nesupunere, București, 1998; Retorica mării, Timișoara, 1998; Pagina de gardă, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
copiii, dacă a fost primitoare de străini, dacă a spălat picioarele sfinților, dacă a venit în ajutorul celor strâmtorați, dacă s-a ținut stăruitor de tot ce este lucru bun. 11. Iar de văduvele cele tinere te ferește. Căci, atunci când poftesc împotriva lui Hristos, vor să se mărite. 12. Și își agonisesc osânda, fiindcă și-au călcat legământul dintâi. 13. Dar în același timp se învață să fie leneșe, umblând din casă în casă, și nu numai leneșe, ci și guralive
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de pețitori în 1562, compusă din boierii moldoveni Avram, Banilovski, pârcălab de Hotin, și Ion Moțoc, despre portretul („icone sponse”) pornit spre Moldova 278. N-a reușit nimic (Despot fixase și nunta, în ziua de Sfânta Maria Mică și îi poftise, ca un european ce se pretindea, pe regii Spaniei și Poloniei; amânată întâi, căsătoria a fost apoi anulată în schimbul unei sume de bani) din acest proiect (se pare că, după ce s-a înscris, la Montpellier, în rândul studenților la Medicină
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rest de bani depozitați la Brașov: „Cinstitului și al nostru de bine voitor și vecin de aproape, dumneata jupâne Filștai [Filstich], marele județ al marii și cinstitei cetăți a Brașovului, împreună cu tot Sfatul. De la Dumnezeu sănătate și tot fericitul bine poftesc dumitale, împreună cu tot cinstitul Sfat al cinstitei cetăți. Pricina acestei cărți nu este alta, numai să știm de sănătatea dumitale. După aceasta facem știre dumitale că iată trimisesem pe jupânul Neacșul, omul nostru, pentru cei bani ai noștri ce avem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sfat al cinstitei cetăți. Pricina acestei cărți nu este alta, numai să știm de sănătatea dumitale. După aceasta facem știre dumitale că iată trimisesem pe jupânul Neacșul, omul nostru, pentru cei bani ai noștri ce avem la dumneavoastră. Ci vă poftim să faceți dumneavoastră bine, câți acu mai rămas, să se dea și aceia omului nostru, să ni-i aducă [...] Ci, precum v-am mai scris dumneavoastră, faceți bine și nevoiți să iasă banii fără zăbavă, ca doară m-aș mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Văduvele, dacă disprețuiesc pe Hristos și vor să se mărite, vor fi osândite, pentru că au călcat în picioare credința cea dintăi 181. Vorbele Apostolului (din I Timotei, 5, 11 - 12) erau: „Iar de văduvele cele tinere te ferește. Căci, atunci când poftesc împotriva lui Hristos, vor să se mărite. Și își agonisesc osândă, fiindcă și-au călcat legământul dintăi”. Văduvele din sanctoral în colecția de modele pe care sanctoralul le propunea creștinilor, văduvele își aveau locul lor. O aflăm aici pe abia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trecere mereu frecventate, care, la București, ca și la Paris, le avantajau pe „acolisitoare”376, cârciumile, unde proxenetele asistau uneori la actul sexual, casele „specializate”, aflate la marginea orașului, cum era locuința acelei preotese [poate văduvă?] care își indigna vecinii poftind turci la „curvăsărie neastâmpărată”377, poate băile, cum ziceam - un cod de legi arăta că de o femeie „care, desfătându-se, mănâncă și bea sau se scaldă împreună cu alți străini fără de voia bărbatului ei” se poate divorța”378. în absența
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e o femeie plină de vino-ncoa, ci o matroană bașoaldă, iar văicărețul își are ciudățeniile lui de masochist. Ca să retrăiască fiorul iubirii de altădată, el își obligă consoarta să îl părăsească din când în când. Pe scenă, unde e poftit să își suspine patimile, se simte mai bine ca acasă, între patru pereți. E o farsă pe care trăirea mimată o face realității fruste. O piesă ambițioasă, complexă în intenție, este Președintele, „mister social tragi-comic”. Imagistică expresionistă, luciditate tăioasă și
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
s-ar opri din foșnetul știut / Și păsările albe de-a pururi migratoare / În apa nopții somnul cu vaier nu l-ar sparge, / Ni s-ar părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm și noi o dată cu el cuminți de vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
și să o păzești cum am păzitu și eu”, iar „personajul” este „fiul rătăcitor”; pentru el satul rămâne un eden spre care i se îndreaptă mereu gândurile: „Eu voi veni/ Eu cel de vârsta prorelor oarbe/ și toți mă vor pofti/ La tăierea vițelului gras” (Cântec pentru întoarcere). Focul, omniprezent, este simbolul „eternei reîntoarceri”, al legăturii afective dintre oameni. În Aproape destin (1987) semnele trecerii sunt mai intense. Sentimentul timpului este pus în legătură cu durata existenței, dar și cu actul creator. În
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
a scurtat, i-a potrivit, Hăplișor își zice: ”Tata O să fie mulțumit”. Așteptând să-i dea răsplată În cuier i-a atârnat, Când îi vede, Haplea-și zice: Frosinica i-a uitat. Se-apucă să-i facă singur Și-auziți-l: “Să poftească Croitorul cel mai meșter Mai frumos să-i potriveasă!” Mai târziu nevasta-și zice: Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
locul tablourilor, fie vândute, fie depozitate în camera mamei), un cuier de haine cu ciorapii puși la uscat de către «colocatari», eventual șí alte rufe, mai intime, apoi dulapul de bucătărie vernil lângă bufetul de nuc, și zăreau (până să-i poftim, repede, în dormitor) o tânără în capod înflorat de «zenana», mergând cu vase către bucătărie, sau un bărbat în pijama, trecând (spre baie) cu prosopul pe umăr. Uneori, mai auzeau un radio urlând. După un timp, mai ales către mijlocul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
integrame!... Dar ia să vezi alea de la privat... Sunt spirt, nu alta!... Ce vrei să-ți arate, aia-ți arată! Tu nu cumperi nimic, dar nu se supără, ba unele chiar îți mulțumește (sic!) că ai fost și te mai poftește (sic!) pe-acolo... Îți și zâmbește... Deh, îs la patron și ăstuia îi pasă dacă vinde sau nu... Dacă le vede că-s molâi, imediat le dă afară. ș...ț Când intri în magazinele de stat, îți amintești de comunism
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre propriul prenume și acela al unui personaj biblic. Din această omonimie ia naștere un discurs dublu codificat, unde revolta împotriva „Tatălui” sintetizează în egală măsură defularea și erezia: „În abatorul acesta perpetuu/ de vietăți lucide și vorbitoare/ el Stăpânul poftește tainul de osanale porția caldă/ de tămâie: spuma de sânge/ El însuși - Forma perfectă a existării - e ca hingherul la pândă// El Stăpânul e Măcelarul// e Hingherul” (Apocalipsa după Marta). Pe de altă parte, aceeași oroare de cabotinism și truculență
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]