4,456 matches
-
a fost de asemenea integrată în standardul identității naționale: țara a fost o colonie sovietică și perioada de dependență a făcut să se nască multe așteptări irealiste cu privire la viitorul post-comunist. Totuși, în acest context, observăm că caracterul particular al visurilor polonezilor despre "marea Polonie", care în prezent nu presupune nici o ambiție geografică și teritorială. Esența mitului despre rolul special al Poloniei este limitată la ambiția de a atinge un statut geopolitic special în Europa Centrală și Orientală. Una dintre schemele actuale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mondiale a Poloniei se face simțit. În primul rând, deoarece pentru prima dată după multe secole discursul politic polonez a devenit mai realist și mai rezonabil, mai ales în ceea ce privește poziția geopolitică a țării și perspectivele sale de dezvoltare. Prin urmare, polonezii au fost privați de o parte considerabilă dintre miturile lor, care susțineau unitatea națională și erau o sursă majoră de mândrie națională. Așa cum scrie Tereza Bogucka într-un articol intitulat " Ce să facem pentru a regăsi mândria noastră pierdută"5
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
colective, pentru a-și asuma rolul de critici mai mult sau mai puțin constructivi ai reformelor liberale de după 1989. Unii dintre acești reprezentanți au făcut aluzie la caracterul stângist al "primei" Solidarității (1980-1981) care, după ei, a mobilizat milioane de polonezi cu slogane în favoarea justiției sociale și a libertății naționale. În numele grupurilor precum "Solidarnosc Pracy" (Solidaritatea Partidului Muncii) sau sindicatul "Solidarnosc 80" care ilustrează trădarea idealurilor solidarității și a intereselor muncitorilor de către elitele intelectualității liberale, demonstrează clar această orientare politică. Pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
economici, Dominicka Wielowieyska, sugera că o problemă serioasă pentru economia poloneză este absența etosului național, care ar fi putut determina oamenii de afaceri polonezi să fie mai atenți la alegerea partenerilor lor. Ar fi preferabil, bineînțeles, ca ei să fie polonezi 10. Printre alte rațiuni care militează în favoare consolidării diviziunii elitei naționale, putem menține criza recentă a universităților private din Polonia. Diferența esențială dintre universitățile private și universitățile de stat rezidă în absența examenului de admitere care, după interpretarea lui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
origine țărănească și muncitorească în timpul perioadei comuniste, ca și crearea instituțiilor universitare supuse partidului comunist, care formau o parte considerabilă a elitei pragmatice a epocii. În sfârșit, factorul care are o importanță vitală în evoluția elitei intelectuale liberale și a polonezilor, în general, este însăși dezvoltarea Uniunii Europene și, prin urmare, percepția sa. Nu se știe încă dacă UE va fi percepută în Polonia mai curând ca o instituție care protejează și susține dezvoltarea grupurilor și regiunilor defavorizate și, în special
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
minorităților slovace, ai cărei reprezentanți nu dispun decât foarte rar de cetățenie cehă, cea mai numeroasă minoritate națională este cea a rromilor (în jur de 25 000 de membri), celelalte minorități nu numără mai mult de câteva zeci de membri (polonezi, ucrainieni, germani, etc). Reamintim că Cehia are mai bine de zece milioane de cetățeni. 42 Este vorba de reprezentanții Uniunii Libertății. 43 Să nu uităm totuși regimul autoritar al celei de-a Doua Republici (1938-1939), Protectoratul (german) din Boemia și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Bisericii asupra politicii. Electoratul polonez este polarizat în jurul unor probleme religioase, politizate, cum ar fi educația religioasă și relația Biserică stat, avortul, relațiile sexuale premaritale și euthanasia. Clivajul religios în societate este aproape perfect există puțini indiferenți, majoritatea zdrobitoare a polonezilor fiind polarizată în jurul problemei susținerii valorilor sociale reprezentate de Biserica Catolică poloneză. Formarea unui clivaj politic religios puternic e foarte probabilă, Biserica Catolică fiind strâns legată de identitatea națională. Polonia a fost în mod tradițional o țară catolică monoconfesională Biserica
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
amestecate față de Biserică și față de valorile ei (K. KA-LOK CHAN, op. cit., p. 189) 19 H. Kitschelt, Z. Mansfeldova, R. Markowski și G. Tóka, Post-Communist Party Systems. Competition, Representation, and Inter-Party Cooperation, Cambridge University Press, Cambridge, 1999, pp. 318-319. 90% dintre polonezi se consideră catolici, dar două treimi din populație estimează că influența Bisericii este prea mare (K. Enstad, op. cit., p. 145). Potrivit PGSS, între 1992-1997, mai bine de jumătate dintre polonezi considerau că Biserica era prea puternică. (63% în 1992, 65
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Cooperation, Cambridge University Press, Cambridge, 1999, pp. 318-319. 90% dintre polonezi se consideră catolici, dar două treimi din populație estimează că influența Bisericii este prea mare (K. Enstad, op. cit., p. 145). Potrivit PGSS, între 1992-1997, mai bine de jumătate dintre polonezi considerau că Biserica era prea puternică. (63% în 1992, 65% în 1993, 54% în 1994, 54% în 1995, 52% în 1997) (K. Ka-Lok Chan, op. cit., p. 183) 20 PGSS din 1997 a arătat că 71% dintre cei chestionați erau de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
luate la vârf erau aplicate la nivelul microsocial 6. Față de formele clasice de participare politică întâlnite în societățile occidentale, participarea "comunistă" este inversată. Și, ca să fim fideli interpretării leniniste a dialecticii hegeliene, este dublă. Mai întâi, așa cum am văzut în cadrul polonez 7, și contrar logicii sociale occidentale, partidul (și partidele asociate) este cel care influențează deciziile și acțiunile grupurilor de interese (economice, profesionale, naționale, regionale, religioase chiar, etc) prin intermediul îngradării direcțiilor acestor partide realizată de militanții partidului (sau partidelor). În al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mari, dinamica partidului a fost, de departe, cea mai spectaculoasă. Astfel, potrivit statisticilor, predispoziția românilor de a adera la partidul comunist a fost de 9 ori mai mare decât cea a bulgarilor, de optsprezece ori mai mare decât în cazul polonezilor, de douăzeci și șase de ori mai mare decât la maghiari și de patruzeci și cinci de ori mai mare față de cea a cehilor și a slovacilor. Toate aceste date ne ajută să surprindem impactul, în primul rând parazitar, al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
4,3% Partidul Comunist Bulgar 826 000 9,2% Partidul Comunist al Cehoslovaciei 1 600 000 10,4% Partidul Socialist Unit (Est) German 2 202 000 13,2% Liga Comuniștilor din Iugolavia 2 200 000 9,6% Partidul Muncitoresc Unit Polonez 2 327 000 6,4% Partidul Comunist Român 3 300 000 14,6% Partidul Socialist Muncitoresc Maghiar 852 000 8,0% Partidul Comunist al Uniunii Sovietice 18 331 000 8,0% În 1989, Partidul Comunist Român cuprindea 15% dintre cetățenii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
alte trei partide și trei uniuni ale minorităților stau sub influența aceluiași model: este vorba de Partidul Național Român 80, Partidul Conservator Creștin Democrat Român 81 și Partidul Național Țărănesc 82 și de Uniunea Armenilor din România 83, Uniunea Asociațiilor Polonezilor din România Dom Polski 84 și de Uniunea Culturală a Albanezilor 85. Opoziția comuniști versus anticomuniști se fondează pe referințe la tradiția anticomunistă. Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat joacă aici un rol pivot, deoarece condamnă interzicerea sa de către comuniști în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
0,1 Tătari 24 649 0,1 24 137 0,1 Slovaci 20 672 0,1 17 199 0,1 Bulgari 9 935 8 092 Evrei 9 107 5 870 Croați 4 180 6 786 Cehi 5 800 3 938 Polonezi 4 247 3 671 Greci 3 897 0,3 6 513 0,1 Armeni 2 023 1 780 Ruteni 350 262 Italieni 3 331 Albanezi 520 Macedoni slavi 731 Există apoi formațiuni care obțin rezultate mai mari decât "limitele lor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
36869 35943 0,27 0,26 1 0 55096 48587 0,51 0,44 0 0 3760 7373 0,03 0,07 0 0 Uniunea națională de centru 208 CD S 106069 118859 0,87 0,97 0 0 Uninea polonezilor din România CD 5055 0,04 1 Uniunea polonezilor din România CD S 2372 848 0,02 0,01 1 0 3013 0,03 1 1842 0,02 1 1619 0,01 0 Uniunea rromilor CD S 71020 72648 0
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
48587 0,51 0,44 0 0 3760 7373 0,03 0,07 0 0 Uniunea națională de centru 208 CD S 106069 118859 0,87 0,97 0 0 Uninea polonezilor din România CD 5055 0,04 1 Uniunea polonezilor din România CD S 2372 848 0,02 0,01 1 0 3013 0,03 1 1842 0,02 1 1619 0,01 0 Uniunea rromilor CD S 71020 72648 0,58 0,59 0 0 Uniunea romilor județul Constanța
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
schimbate și înlocuite întrucât se presupunea că dispăruseră brusc și definitiv"42. Prefixul "post" reușește să ordoneze la nivelul reperelor în raport cu carierele personale. Nu grupul în mod direct legitimează termenul de "postcomunist" ori de "ex-comunist", cum este cazul SLD-ului polonez, ci traiectoriile personale reunite la origine de către FSN permit identificarea cu o "postnomenclatură". Ca urmare, "postnomenclatura" pretinde că la originea pozițiilor sale actuale de dominație (în politică, în administrație, în afaceri sau în cultură) se regăsește exclusiv meritul personal, ei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
modernizator 8. În Polonia, acest clivaj este puternic, dar funcționează de asemenea alte clivaje. Problemele legate de raportul cu Biserica Catolică, tradițiile istorice și tipurile de regim comunist diferite modelează astfel creația și consolidarea identităților de partid. Astfel, partidul moștenitor polonez este fostul partid comunist, dar el apără de asemenea laicitatea, integrarea europeană a țării etc9. A doua ipoteză a noastră care privește cazul bulgar este că acest clivaj are o pondere specifică pentru că: primo, clivajele dintre cele două războaie nu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
degradarea statutului autohtonilor, o parte dintre vîrfurile acestora lăsîndu-se ademeniți să treacă de partea aristocrației timpului. Limba și cultura română se aflau în decădere, în schimb începea să se impună limba rutenilor, apropiată de limba polonă și susținută aici de polonezi. Aceasta va marca evoluția celor două etnii, românii și rutenii, primii cu spaima de a-și pierde limba și identitatea, din cauza măcinării, a uzării permanente a drepturilor pe care la avuseseră, ceilalți cu speranța pe care le-o dădea orice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în secolul al XVI-lea, în această parte a sa, la Baia, la Siret, apoi la Suceava. Luptele cu Polonia nu se puteau duce pentru dominația asupra teritoriului unde se afla însăși reședința domnească. Disputa era pentru Pocuția, amanetată de polonezi Moldovei la sfîrșitul veacului al XIV-lea, iar nu pentru Bucovina. Să nu detaliem. Care era componența etnică a populației Bucovinei la crearea acesteia? Recensămîntul făcut de Austria în primul an de ocupație confirma, în cea mai mare parte, recensămîntului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut de Austria, în 1910, românii mai reprezentau doar 34
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de mai multe generații. Cei mai mulți dintre ucrainenii veniți din Galiția, rutenii, s-au așezat pe lîngă satele românești și au participat la slujbele religioase din bisericile românilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
trăiesc astăzi pe teritoriul fostei Bucovine, solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, în care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, în nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc în creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
este Helicobacter pylori ? Este o bacterie identificată Încă din anul 1875 de către savanții germani care nu au reușit Însă să o cultive În condiții de laborator. Ulterior, În anul 1906, a fost studiată de italianul Giulio Bizzozero și de polonezul Walery Jaworski din Cracovia care au denumit-o Vibrio rugula. Aceștia au stabilit forma de spirală a bacteriei și prezența ei În stomac unde rănește mucoasa stomacală și duodenală, ducând la dezvoltarea unui ulcer. Cu toate aceste descoperiri, până acum
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
afumată sau prăjită până la rumenire și udată din belșug cu rachiuri tari. La aceleași concluzii au ajuns și nutriționiștii americani care corelează frecvența cancerului cu consumul de grăsimi animale și carne de porc, constatat la negrii din S.U.A. și la polonezii din Europa. Se pare că În județele din Moldova, cancerul de colon este mai puțin frecvent, datorită unui consum mai redus de carne, slănină și dulciuri, preferând produse vegetale (fasole uscată, cartofi, legume și diferite crudități). În prezent, sunt cunoscute
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]