2,303 matches
-
în URSS D dadaism Daghestan democrație Democrația Creștină Democrații populare Departament Departamentul pentru Relații Internaționale deportare destalinizare Devrimci Genc Devrimci Sol Dev Sol Diên Biên Phu DIKKI Direcția Generală a Lagărelor disidență DKP E școala Leninistă Internațională economia comunistă economia postcomunistă Eesti Sotsiaaldemokraatik Tööpartei egalitarism Biserica catolică Biserica Renovării Biserica ortodoxă biserici protestante Biserica uniată Eisenhüttenstadt spionaj esenieni estonieni ETA militară ETA politico-militară eurocomunism Euskadi Ta Askatasuna (vezi ETA) Europa foști exil expresionism F Fabian Society Facțiunea Nucleul Central Falungong foamete
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
geniului prințului Bismarck? Răspunsul se află într-o acțiune combinată a forțelor, ideilor istorice și a acțiunii geniale a omului. Din păcate, unele epoci sau națiuni așteaptă în zadar persoana providențială care să le scoată din impas. Este cazul României postcomuniste de astăzi, unde personalitatea este condamnată la anonimat de mediocritatea ridicată la rang de lege. Astăzi repetăm greșelile trecutului "suprimând eroii ca să punem în locul lor", cum constata cu amărăciune Iorga, "zvonul confuz al mulțimilor"6. Iorga preferă în locul eroului carlylean
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
tandemul cerere-ofertă și economia de piață se dovedise un sistem socioeconomic viabil în raport cu artificialitatea economiei socialiste planificate. În lipsa personificării Răului, conflictul ideologic se atenuează, lipsind de obiectul muncii numeroși politruci sau analiști, unii dintre ei căzând într-o akedie existențială postcomunistă. Triumful Binelui în viziunea occidentală marca nu doar sfârșitul Războiului Rece, ci și sfârșitul istoriei ca atare, anunțat cu tam-tam din think tank-urile americane de un profet postmodern, adică un profet fără Duh, Francisc Fukuyama. În eseul The End of
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
totuși, să se recunoască puțin depășiți de lumea imaginată de autor. Și asta pentru că realitatea pe care o descriu cele mai multe dintre povestirile sale este perioada tulbure a tranziției de la nicăieri spre nicăieri în care pare să se fi împotmolit România postcomunistă. Lumea cartierelor periferice cu blocuri cenușii, apartamente înghesuite, robinete care curg și acoperișuri desfundate, lumea satelor încremenite într-un Ev Mediu prelungit, a imigranților ilegali din Statele Unite și a prostituatelor ex-sovietice care fac carieră pe malul Mediteranei. Sophie Kinsella, Goana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Est 12 III. România: secularizare în comunism și după 1989 16 IV. Structura volumului 20 Capitolul 1. Măsurarea practicii și credinței religioase 22 I. Indicatori folosiți în analiză 25 II. Anexă 30 Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România postcomunistă 31 I. Practică și afiliere religioasă: câteva repere teoretice 32 II. Indicatori folosiți în analiză 35 III. Afilierea religioasă în România postcomunistă 35 IV. Practica religioasă în postcomunism 39 V. Factori care influențează practica religioasă 45 VI. Concluzii 48 Capitolul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
22 I. Indicatori folosiți în analiză 25 II. Anexă 30 Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România postcomunistă 31 I. Practică și afiliere religioasă: câteva repere teoretice 32 II. Indicatori folosiți în analiză 35 III. Afilierea religioasă în România postcomunistă 35 IV. Practica religioasă în postcomunism 39 V. Factori care influențează practica religioasă 45 VI. Concluzii 48 Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă în perioada de tranziție 49 I. Cauze ale diversității religioase în Europa de Est? 49 II. Strategia de analiză
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Scientific Study of Religion 36, p. 289 296 Gellner, Ernest. 1992. Postmodernism, Reason and Religion. London, New York: Routledge Gheorghe, Manuela. 2004. Religie și schimbare socială în România. Iași: Editura Fundației Axis Gheorghiu, Elena Iulia. 2003. "Religiozitate și creștinism în România postcomunistă". Sociologie Românească. nr. 3, p. 102 121 Gillet, Olivier. 2001. Religie si naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub religmul communist. București: Compania Altfel Halman, Loek, Draulans, Veerle. 2004. "Religious beliefs and practices in contemporary Europe". in Arts, Wil, Halman, Loek
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
interbelică sau în timpul regimului comunist nu influențează în mod direct peisajele politice de astăzi. Acestea nu lămuresc analizele contemporane decât în măsura în care revelează niște dispozitive generice: raporturile observate în trecut între mai mulți factori își pot găsi echivalenți structurali în perioada postcomunistă fără a fi stabilită însă vreo filiație directă. Această particularitate poate fi explicată prin caracterul incoerent al unor traiectorii adoptate: reorientările economice și politice frecvente și brutale au îngreunat cristalizarea clivajelor. Totuși, nu trebuie să credem că este vorba despre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
socialist original, format independent de orice influență sovietică. Ceilalți blamează regimul anterior, calificându-l drept "burghez"; aceștia considerau că tocmai ceea ce mai rămăsese din vechiul regim împiedica dezvoltarea unei economii socialiste autonome. După prăbușirea democrațiilor populare, se conturează un clivaj postcomunist/anticomunist pe aceleași principii. Partidele situate pe primul versant al clivajului consideră că regimul abolit dezvoltase o politică de formare eficace; acestea consideră că este util să se folosească în continuare de experiența cadrelor care lucraseră în timpul comunismului. Potrivit vederilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și al Partidului Democrat (PD) în România. Asemenea vederi sunt privilegiate și de Uniunea pentru Libertate (UW), de Mișcarea Dreptate și Justiție (PiS) și de vechea Solidaritatea (AWS) în Polonia. Este interesant să observăm aici câteva variații în privința intensității clivajului postcomunist / anticomunist: înfruntările politice sunt structurate în mare parte în jurul acestui tip de clivaj în Polonia, în Bulgaria și în Ungaria; în Cehia și în Slovacia antagonismele generate de raportul cu trecutul joacă un rol mai puțin central, în ciuda faptului că
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pe de o parte și iluzia alienantă pe de alta. Demersul pare unul anevoios, dar politologii nu au așteptat perspectiva aderării "noilor democrații" la Uniunea Europeană pentru a se interesa de emergența sistemului de clivaje și partide politice care marchează perioada postcomunistă. În această privință, conceptul de clivaj furnizează un instrument fructuos de analiză euristică, întrucât avem de-a face cu variante de partid singulare, ba chiar caracterizate de o labilitate deconcertantă. În ultimii ani am avut de mai multe ori ocazia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
astfel două clivaje potențiale, unul teritorial și altul funcțional. Tabelul 4 ilustrează încercarea noastră de a integra vechile democrații populare în cadrul interpretativ rokkanian. Tabel 4 Revoluție națională Revoluție agroindustrială Revoluție internațională Clivaje Clivaje Clivaje Teritorial Centru / periferie Piață contra natură Postcomuniști contra democrați Funcțional Biserică / stat Proprietari contra muncitori Ultraliberali contra socioliberali Principalul merit al schemei noastre este acela că există și am putea glosa mult pe marginea denumirilor care să fie date unui clivaj sau altuia. Am avut ocazia să
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
resursele principale ale națiunii. Odată cu pierderea încrederii în importanta culturală a Poloniei sau mai curând a ceea ce ar putea fi calificat, după Pierre Bourdieu, drept "bunuri naționale ale capitalului cultural", importante evoluții au avut de asemenea loc în economie. Transformarea postcomunistă a determinat reluarea treptată a controlului economiei poloneze de către capitalul occidental. În timpul ultimului deceniu, deficituri bugetare imense au fost finanțate cu larghețe prin privatizarea masivă a bunurilor de stat, bazate pe investițiile străine. Acest proces se va termina în curând
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
piață liberă era garantul prosperității sale. Prin urmare, trecerea de la o economie planificată și autoritară la sistemul pieței libere devine principala sfidare a transformării ideologice a elitelor liberale ale intelectualității. Așa cum Ezal, Szelenzi și Townsley au demonstrat 7, ideologia elitelor postcomuniste a integrat elemente ale discursului asupra societății civile etice cu idealuri ale monetarismului, managementului etc. În acelasi timp, nemulțumirea crescândă a "perdanților transformării" a fost clasată imediat ca o manifestare periculoasă a poplismului și rezultat al "sovietizării" acestei categorii a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și marginalizării economice a unor segmente ale societății sau asupra impunerii mecanice a modelelor occidentale sociale, politice și economice au fost condamnate de elitele liberale. Din punctul lor de vedere, este vorba despre trăsăturile naționalismului sau de o falsă conștiință postcomunistă. Totuși, rolul intelectualității liberale în calitate de principală protectoare a reformelor pieței libere, l-a constituit o alegere clară, așa cum cea mai mare parte a reprezentanților săi afirmă astăzi. Primo, elitele în discuție aveau, în mare parte afinități intelectuale de stânga. Cel
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
gumaj al clivajelor anterioare instaurării sistemului de tip sovietic fondat pe principiul uniformizării efectelor acestuia, refuzând de facto luarea în considerare a anumitor procese "fac" Europa Centrală mai accidentală, ceea ce îl apropie de teoriile fondate pe conceptul de tabula rasa postcomunistă. În ciuda problemelor pe care cercetătorul le poate întâlni în analiza cazurilor vecine din Europa Centrală și Orientală 14, vom adopta și noi abordarea concepută de Jiři Kunc15, plecând deci de la ipoteza potrivit căreia cele patru clivaje fundamentale, a căror prezență
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cīņas", Diena, 11 martie 2003. 13 D.L. Horovitz, Ethnic Groups in Conflict, University of California Press, Berkeley și Los Angeles, 1985, p. 219. 14 B. Zepa, "Kad vēlēšanu kaislības pierimušas", Diena, 20 aprilie 1999. Importanța clivajului "comuniști/ anticomuniști" în democrațiile postcomuniste Cazul Lituaniei AINÉ RAMONAITÈ 1. Introducere Căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală a suscitat interesul pentru clivajele politice ale democrațiilor post-comuniste și pentru perspectivele de stabilizare a sistemelor de partid. Problema principală care îi preocupă pe cercetătorii Europei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Europa Centrală și Orientală a suscitat interesul pentru clivajele politice ale democrațiilor post-comuniste și pentru perspectivele de stabilizare a sistemelor de partid. Problema principală care îi preocupă pe cercetătorii Europei post-comuniste este să știe dacă sistemele de partide ale țărilor postcomuniste au ca punct de plecare clivajele politice și dacă competiția politică este astfel fondată pe structura socială a societăților sau dacă e un joc politic nesemnificativ din punct de vedere social. Clivajul e perceput ca o împărțire socială și ideologică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
principalele partide politice sunt organizații de masă și/sau au legături cu structurile sindicale sau cu mișcările sociale. Există multe motive pentru care o definiție atât de riguroasă a clivajului politic este greu de aplicat Europei Centrale și Orientale. Societățile postcomuniste sunt considerate a fi "uniforme", adică fără stratificarea socială. Acestea se caracterizează de asemenea prin slăbiciunea structurilor organizaționale ale societății civile 3. Structurarea ideologică a sistemelor de partid în majoritatea țărilor Europei Centrale este de asemenea slabă 4. Dar dacă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
termenului, conceptul își va pierde valoarea sa teoretică și puterea de predicție. În articolul nostru vom arăta că dacă utilizăm această definiție riguroasă, atunci singurul clivaj social semnificativ (în afara clivajelor religioase istorice și etnice importante în anumite țări) în țările postcomuniste este clivajul comuniști/anticomuniști, care s-a dezvoltat din punct de vedere istoric ca un efect al procesului comunist de modernizare și al revoluției postcomunist. Vom începe prin a clarifica conținutul clivajului comuniști/anticomuniști înainte de a trata importanța clivajului în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivaj social semnificativ (în afara clivajelor religioase istorice și etnice importante în anumite țări) în țările postcomuniste este clivajul comuniști/anticomuniști, care s-a dezvoltat din punct de vedere istoric ca un efect al procesului comunist de modernizare și al revoluției postcomunist. Vom începe prin a clarifica conținutul clivajului comuniști/anticomuniști înainte de a trata importanța clivajului în structurarea sistemului politic în Lituania. 2. Clivajul "comuniști/anticomuniști" Chiar dacă dominația comunistă a uniformizat societatea și a distrus grupurile sociale, cel puțin două dintre aceste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
credincioșii, vechea intelectualitate, ca și cei respinși de puterea comunistă, intelectualii și tinerii meseriași (tabăra "liberală")5. Aceste diferențe de statut social care datează din perioada regimului comunist par a fi în strânsă legătură cu atitudinile vizavi de reformele tranziției postcomuniste. Chiar dacă după câțiva ani de tranziție atitudinile populației s-au modificat în funcție de traiul într-o economie de piață liberă, două tabere cea liberală și cea tradiționalistă au suportat efectele rapidității reformelor 6. Împărțirile socio-economice între diferitele tabere în timpul regimului comunist
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politic în fiecare țară. În unele cazuri acesta nu s-a stabilizat din cauza lipsei de unitate a forțelor anticomuniste și/sau declinului partidului comunist 7. Însă era singurul clivaj-universal susceptibil de a constitui baza socială a activității politice în Europa postcomunistă. 3. Clivajul "comuniști/anticomuniști" în Lituania Lituania e unul dintre cazurile cele mai relevante pentru dezvoltarea sistemului politic de-a lungul liniei clivajului comuniști/anticomuniști. Vom prezenta câteva exemple de diferențe ideologice importante între principalele partide politice ale Lituaniei unde
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
exceptând partidul creștin-democrat, care s-a servit de resursele organizaționale ale Bisericii. Folosirea reușită a acestui clivaj de către principalele partide lituaniene a constituit motivul major al stabilității relative a sistemului politic lituanian între 1992 și 1996. Totuși, fluctuațiile structurilor sociale postcomuniste erodează originile sociale ale clivajului comuniști/anticomuniști. Datele arată că alegătorii nu mai realizează importanța conflictului. Caracterul tranzițional al clivajului pare să fie motivația tendinței mai degrabă regresive a stabilității sistemului politic lituanian. După ultimele alegeri parlamentare, sistemul politic lituanian
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ar putea readuce pe scena politică clivajul care este în declin din punct de vedere social, așa cum s-a întâmplat în Ungaria și în Polonia cu ocazia alegerilor din 1997, avem suficiente motive să credem că sistemele politice ale țărilor postcomuniste își pierd baza lor socială. Luând ca punct de sprijin perspectiva rokkaniană asupra formării istorice a clivajelor, considerăm că emergența noilor clivaje în țările postcomuniste e puțin probabilă. Perspectivele stabilizării sistemelor de partide postcomuniste rămân deci ambigue. Anexa 1. Acronimele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]