5,162 matches
-
ar putea să intre În orizontul nostru de așteptare. Desigur, atitudinea anarhică nu este nouă - ea cultivă, printre altele, un efect de surpriză și de șoc care aparține și avangardei, spre exemplu. Totuși, arta anarhetipală de coloratură, să-i spunem, postmodernă e altceva decât arta avangardistă - ea nu urmărește cu precădere și cu insistență mirarea spectatorului, logica sa intimă este mult mai liberă. Nevoia de a evita tot ceea ce ar putea să sune a clișeu sau tot ceea ce s-ar putea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și cu insistență mirarea spectatorului, logica sa intimă este mult mai liberă. Nevoia de a evita tot ceea ce ar putea să sune a clișeu sau tot ceea ce s-ar putea constitui Într-un mare scenariu explicativ rezonează, În epoca noastră postmodernă, cu sentimentul că „totul a fost spus”, pe de o parte, și cu cel de inutilitate sau futilitate a marilor povestiri explicative, pe de altă parte. Anarhetipul corespunde, În planul operei, subiectului descentrat și multiplu din lumea contemporană. O operă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pe baza unei asemenea relații În termeni substituibili se poate Încerca o aproximare ontologică a conceptului de anarhetip, nu neapărat În grilă metafizică. Ovidiu Mircean: Probabil că strategia de prezentare a acestui termen este obligată să fie modernistă, oricât de postmodern ar fi termenul În sine. Cred că ceea ce spune domnul Muthu este absolut motivat: când dai o definiție pentru un grup de oameni, cum suntem cei care ne adunăm aici, care avem preocupări destul de diversificate, trebuie să găsești conceptului o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ultimă instanță ontologic, de la care pornind să Își poată asuma fiecare diferite ramificații personale. Dacă rămânem să pasăm conceptul În zona unei ontologii „slabe”, atunci el Își pierde gradul de inovație pe care Îl are, deoarece rămâne un simplu concept postmodern Între altele, integrabil și asimilabil celorlalte. Am putea pomeni termenii lui Derrida, cei al lui Deleuze de rădăcină și rizomi, Între care, În ultimă instanță, ar putea fi plasat și cel de anarhetip. Or, dacă el este cu adevărat inovator
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
distincția aceasta, pentru a vedea momentul În care apare subiectul multiplu. Eu cred că apare mult mai devreme decât În postmodernism. Ștefan Borbély: Aș avea și eu de făcut o distincție aici. Fragmentarismul modern nu este același lucru cu fragmentarismul postmodern. Fragmentarismul modern este o funcție derivată din intuiție. Toată ideea pornește de la faptul că intuiția, prin fluxul mental sau psihic fragmentar prin care ea se relevă, garantează autenticitatea nemijlocită, totalizatoare a percepției. Modernismul mai spune că În momentul În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Modernismul mai spune că În momentul În care eu elaborez un discurs sistemic, un suprasens ordonator, pus deasupra intuiției, eu alterez inocența autentică a percepției totalizatoare prime și Îmi construiesc o anumită identitate intelectuală sau textuală, retorică, secundară. Dimpotrivă, fragmentarismul postmodern este postsistemic și portantul lui nu mai este intuiția, ci deconstrucția rațională, ludică a sistemicului... Sanda Cordoș: Bun, asta e foarte interesant și duce mai departe discuția, În termeni mai coerenți. Doru Pop: Eu aș vrea să te Întreb, Sanda
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Doru Pop: Eu aș vrea să te Întreb, Sanda, dacă tot ai menționat numele „sacru” al lui Freud, În ce măsură „psihanaliza descoperă un eu divizat”? Ai spus că la Freud găsim un eu divizat... Or, deosebirea Între psihanaliza freudiană și „psihanalizele” postmoderne (Bion și alții) se bazează tocmai pe o schimbare radicală de paradigmă. Paradigma acceptată În modernitate, cu anumite excepții, presupunea existența primară a unui eu, a unui subiect central, a unui subiect unitar. Anul trecut a apărut o carte foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
natură socială, educativă, psihică, și ne formăm pe o linie progresivă. Or, spune Pinker, paradigma este falsă, pentru că ne naștem cu niște precondiționări inexplicabile. În corelarea cu inexplicabilul găsesc eu frumusețea conceptului de anarhetip, care se integrează În această discuție postmodernă nu despre irațional (concept modernist), ci despre inexplicabil. De exemplu, ultimii laureați ai Premiului Nobel pentru economie au fost doi americani care au demonstrat inexplicabilul În sistemele economice, faptul că structurile capitalismului (piața, banii, cererea și oferta), despre care se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Jucan: E un construct, ceva, o jucărie... Ștefan Borbély: Impresia pe care o am este că ne aflăm Într-o situație de palimpsest - altfel spus, că Încercăm să excavăm În pregătirea noastră intelectuală modernă argumente pentru a susține un termen postmodern. De pildă, Doru Pop vorbea de un „refuz al explicării”. Nu este un refuz. Refuzul stârnește o anumită tensiune, refuzul este un termen tipic modern. Dimpotrivă, În anarhetip este o anumită permisivitate, o proiecție plurală, o geneză multiplă. De aici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
văd contextualizate istoric. Putem, Într-adevăr, să ne Întoarcem În timp și să identificăm anarhetipuri În Antichitate, În Renaștere, În epoca premodernă etc. Observația mea era că, statistic, mi se pare că ele ajung să devină preponderente În perioada actuală, postmodernă. Sanda Cordoș: Eu nu pun niște Întrebări așteptând un răspuns imediat, ci am Întrebat gândindu-mă că pe tine, care nu ai elaborat un text definitiv, dar care construiești acum tot conceptul acesta, te-ar putea ajuta Întrebările mele. Corin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ilustrări, În alegerea exemplelor. Însă În momentul În care implicațiile tale vizează ce „se Întâmplă” cu omul de astăzi sau cauzele care duc la aparițiile operelor de acest tip, mă gândesc să nu arestezi configurarea anarhetipală Într-o zonă precis postmodernă ori „Înalt modernă”. Am două motive pentru care aș recomanda această neutralitate de principiu: În primul rând, pentru că discuția despre oricare nou concept care Își revendică identitate postmodernă rămâne, indiferent de bunăvoința participanților la dezbatere, În zona destul de sterilă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tip, mă gândesc să nu arestezi configurarea anarhetipală Într-o zonă precis postmodernă ori „Înalt modernă”. Am două motive pentru care aș recomanda această neutralitate de principiu: În primul rând, pentru că discuția despre oricare nou concept care Își revendică identitate postmodernă rămâne, indiferent de bunăvoința participanților la dezbatere, În zona destul de sterilă a diferențierii modern/postmodern, a deja obositoarei dispute Între paradigme și episteme, o dispută fără sfârșit sau cu sfârșit convențional, pentru că totul depinde până la urmă de decupajul bibliografic cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modernă”. Am două motive pentru care aș recomanda această neutralitate de principiu: În primul rând, pentru că discuția despre oricare nou concept care Își revendică identitate postmodernă rămâne, indiferent de bunăvoința participanților la dezbatere, În zona destul de sterilă a diferențierii modern/postmodern, a deja obositoarei dispute Între paradigme și episteme, o dispută fără sfârșit sau cu sfârșit convențional, pentru că totul depinde până la urmă de decupajul bibliografic cu care operezi, ce tabără Îți alegi, argumentele distribuindu-se destul de egal și În una, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Pentru mine, anarhetipismul metodologic este o provocare: obligația, manieristă de fapt, de a asocia domenii și gusturi incongruente. De pildă, la New Europe College, Andrei Pleșu ne vorbea de mesele de la Wissenschaftskollege din Berlin, unde se ajunsese la rafinamente gastronomice postmoderne fabuloase, consumându-se, de pildă (cu o plăcere nu Întotdeauna unanimă, dar unanimitatea e o psihoză modernă), Înghețată de... tarhon. Aici Începe savoarea timpurilor noastre: cu Înghețata de tarhon intri În postmodernism; cu Înghețata de fistic, peste care torni ciocolată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
primim, de pildă, din partea acelui domn care a trimis Observatorului cultural vreo două scrisori entuziasmate, legitimând public lansarea conceptului, cu accepțiuni diferite, pe care nu le putem nici măcar bănui. Cine știe ce asociații se petrec În capul respectivelor persoane... Procedura e tipic postmodernă: un concept se naște direct prin diseminare, fisional, multiplu, plural, antireductiv. Pe de altă parte, avem gestul spontan al Simonei Popescu, care a reacționat imediat și a spus: „Vreau să scriu, vreau să particip, să Îmi trimiteți de acum Încolo
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
venit ideea că poți, la o adică, să formulezi la un mod foarte sobru și academic argumentul detașării tale de calea asta, pornind de la sugestia pe care o aminteam mai la Început, existentă deja În text, și anume că viziunea postmodernă este una nominalistă. Postmodernismul se Împacă cu fragmentarismul și cu lipsa ori pulverizarea sensului spunând „Nimic nu mai este real”. Or, tu spui cu totul altceva decât nominalismul și altceva decât postmodernismul În sine. Pe această diferență, pe acel altceva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu o formă de cunoaștere bazată pe opoziția subiect/obiect, făcută posibilă de subiectul transcendental carteziano-kantian3. Revenirea unui nou gnosticism (ca recuperare a gândirii magice, la Culianu) apare ca ipoteză probabilă și la teoreticienii postmodernismului. La Ihab Hassan, În The Postmodern Turn, noul gnosticism reprezintă deja o caracteristică a epocii actuale, În sensul În care perpetuează sensul nietzscheean al „ficțiunilor” care au devenit cunoașterea noastră 1. Adevărul a ceea ce poate fi gândit Înlocuiește adevărul referențial, mutând accentul pe ficționalizarea realului. Poststructuralismul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-l Înlocui cu virtualitate. Conceptul de virtualitate desemnează, În categorii foarte exacte, fără Îndoială, anumite raporturi specifice Între real și virtual, dar o face static, În timp ce termenul ficționalizare și ficțiune sunt mult mai dinamici, mai creatori, sugerând capacitatea culturii noastre postmoderne (sau de care va fi fiind) de a impune irealul și fantasmaticul drept niște realia, niște componente ale unei realități În care distincția dintre posibil, virtual și real nu mai funcționează. Mai mult, am avut impresia că Mihaela Încearcă să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Mă refer la o structură de diferențiere față de un text care Îți premerge, față de un concept care Îți premerge. E o structură de diferențiere pe care o are orice text și orice act de semnificație și de critică În paradigma postmodernă. Sintagme de genul criticului care se opune numai pentru că vrea să se opună vin dintr-o Înțelegere care nu privește postmodernismul din interior. Un critic nu ține neapărat să se diferențieze. În nici un caz. El privește mai degrabă de la un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niște opere literare și artistice pur și simplu fiindcă nu le-am putut clasa Într-o categorie preexistentă. O asemenea dualitate maniheică dăunătoare am Încercat și Încerc să deconspir Într-un seminar pe care Îl țin la master despre șamanismul postmodern al lui Castaneda. După cum știți, Castaneda a scris unsprezece cărți În care povestește că ar fi fost inițiat de un maestru amerindian În tehnicile derealizării presupuse de cunoașterea alternativă de tip șamanic. Cărțile au avut un succes imens: au creat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acționează atât pe plan cronologic, cât și pe plan ontologic, referindu-se la activitățile specifice culturii moderne, În special cele legate de apariția și dezvoltarea tehnologiilor vizualului. Imaginea și imaginarul au dobândit funcții sociale, iar manifestarea lor În contextul modern/postmodern trebuie văzută altfel decât În tradiția literară anterioară. O asemenea abordare este generată și de suportul teoretic al metodei calitative În studiul imaginilor. Teoriile critice ale comunicării - marxismul târziu al Școlii de la Frankfurt, criticismul cultural britanic, tradiția foucaultiană sau feminismul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ea este mai degrabă o formă de deconstrucție foarte lucidă a prejudecăților, Înțelese nu neapărat În sensul unor preconcepții malefice, ci În sensul stereotipurilor prin care gândim În mod curent. Aceasta este, probabil, atitudinea ideală, care se Încadează În relativismul postmodern, cea de scepticism față de scenariile explicative proprii sau colective, care induc un răspuns Înaintea unei Întrebări sau pun o Întrebare În vederea unui răspuns pe care l-a dat deja. Problema este cum să nu te lași automanipulat sau manipulat de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cornel ar trebui să vorbim de o filosofo-ficțiune, de o filosofo-lingvistico-ficțiune, de o teori-ficțiune, nu are importanță, Îmbinarea În sine este simptomatică. Nu țin neapărat să pun o etichetă, dar mi se pare că avem de-a face cu simptomul postmodern al nevoii de a sparge cloison-ările, de a străpunge zidurile etanșe dintre domenii, dintre două mari compartimente ale sufletului: dintre o spiritualitate carteziană, ascetică, cum spuneam, pe de o parte, și o viață care Își cere dreptul de a se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar intra undeva la o declarație de tipul: cred că suntem prea grăbiți În a discuta teoretic postmodernitatea, fără a fi privit cu o uriașă atenție acele preliminarii moderne ale postmodernității, care trebuie cunoscute sub raport speculativ, pe câtă vreme, În ceea ce privește epoca postmodernă, avem o trăire directă a ei. Reacția normală o văd În a face un ocol speculativ, pentru a putea ajunge de la o reflexivizare a propriei tale trăiri, dar asta citită nu prin postmoderni, ci prin niște oameni de puțin mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cunoscute sub raport speculativ, pe câtă vreme, În ceea ce privește epoca postmodernă, avem o trăire directă a ei. Reacția normală o văd În a face un ocol speculativ, pentru a putea ajunge de la o reflexivizare a propriei tale trăiri, dar asta citită nu prin postmoderni, ci prin niște oameni de puțin mai devreme, care au trăit criza dinaintea postmodernității, adică prin oamenii cei mai prezenți aici: Descartes, Kant, Humboldt, Husserl, și poate cam atât dintre filosofi, apoi toți lingviștii secolului XX... Toate lucrurile acestea fiind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]