4,565 matches
-
Mureș, 1993; Simuț, Incursiuni, 156-160; Negoițescu, Scriitori contemporani, 342-345; Lovinescu, Unde scurte, III, 248-253; Costache Olăreanu, Bérénice, în gară la Beclean, ALA, 1995, 300; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 93-102; Cosma, Romanul, II, 244-248; Glodeanu, Dimensiuni, 172-175; Cărtărescu, Postmodernismul, 356-363; Mihai Dragolea, Șiruri despre „o mare absență fremătătoare”, OC, 2000, 1; Gheorghe Grigurcu, Radu Petrescu despre Bacovia, RL, 2000, 43, 44; Mircea Bențea, Radu Petrescu. Farmecul discret al autoreflexivității, Cluj-Napoca, 2000; Dicț. esențial, 651-655; Maria-Luiza Cristescu, Politici ale romanului
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
evenimentele actualității culturale” și disponibilitate pentru „noile medii”. Pledând pentru „dezbaterea culturală” „cu deschidere spre viitor”, directorul revistei indică drept „strategie generală” „o «ideologie» culturală în sensul cel mai larg al cuvântului”, care ar putea fi configurată „prin termeni precum postmodernism, poststructuralism și studii culturale, europeism și proamericanism, antinaționalism, antifundamentalism și antiortodoxism, liberalism și multiculturalism, prodemocrație și corectitudine politică”. În dispozitivul acestei autodefiniri poate fi identificat modelul stângii culturale americane, în speță al liberalismului din SUA, remarcându-se în acest sens
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
de radicalism etic și de reformism estetic impusă în anii ’80 de generația predecesoare”, iar accentul cade pe ideea de schimbare a paradigmelor: „Vrem să stabilim un alt raport între literatură și biografie. Dacă la moderniști literatura era supraordonată biograficului, postmodernismul optzecist plasează textul și asistența sa pe același nivel axiologic și tipologic. Vom subordona întotdeauna textul literar existenței, considerându-l pe acesta doar un produs al procesului realizării de sine”. Expuse în registrul publicisticii literare alerte, fără excese profesoral-dogmatice și
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
noapte, pe strada Toamnei, București, 1993; Dan Silviu Boerescu, Doamna Ovary (dicționar antologic al generației ’90), București, 1993; Dan Silviu Boerescu, Sfâșierea lui Morfeu (antologie a generației ’90), București, 1994; Valeriu Bârgău, Generația’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Cărtărescu, Postmodernismul, 458-480; [Fenomenul nouăzecist], CC, 2000, 9-12. N.Br.
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
Incursiuni, 171-174; Mihaela Ursa, Poezia unui prozator - Costache Olăreanu, APF, 1996, 5; Valeriu Cristea, Ucenic la clasici în vremea lui Giuseppe cel Cumplit, ALA, 1998, 424; Glodeanu, Dimensiuni, 176-177; Zaciu, Departe, 92-95; Dicț. analitic, I, 247-249, IV, 275-277, 492-494; Cărtărescu, Postmodernismul, 351-356; Adina Dinițoiu, „Scrisoare despre insule”, OC, 2000, 1; Dicț. esențial, 590-592; Dimisianu, Lumea, 228-232; Cristian Tudor Popescu, România abțibild, Iași, 2000, 112-115; Manolescu, Lista, II, 139-141; Cristea-Enache, Concert, 472-475; Popa, Ist. lit., II, 986-987; Carmen Mușat, Strategiile subversiunii, Pitești
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
contemporani, 313-316; Petraș, Lit. rom., 166-170, 180; Lovinescu, Unde scurte, V, 101-106; Marian Barbu, Perenitatea unui experiment narativ, CC, 1995, 1-2; Dicț. analitic, I, 29-31, II, 63-65, IV, 430-432; Glodeanu, Dimensiuni, 191-193; In memoriam. Mircea Nedelciu, RL, 1999, 30; Cărtărescu, Postmodernismul, 412-417, 444-456; Dicț. esențial, 558-562; Al. Th. Ionescu, Mircea Nedelciu, Brașov, 2001; Manolescu, Lista, II, 283-290; Popa, Ist. lit., II, 912-915; Gheorghe Crăciun, Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu și
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
Negru, Șerban Tamburini. Dintre poeții consacrați sunt prezenți Teohar Mihadaș, Emil Brumaru și Gheorghe Grigurcu, acesta din urmă fiind, alături de Mircea Popa, un fel de spirituș rector al revistei. Merită să fie consemnate și câteva numere tematice consacrate literaturii exilului, postmodernismului, boemei literare, lui Mihai Eminescu sau lui Octavian Goga, unde Mircea Popa e prezent cu texte că: Literatura exilului, Postmodernism și atitudine politică, Un eminescolog român la Lipsca: Ioan Scurtu, Cafenele, localuri și boema literară, Scriitorul român Miron Grindea la
NOESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288469_a_289798]
-
Mircea Popa, un fel de spirituș rector al revistei. Merită să fie consemnate și câteva numere tematice consacrate literaturii exilului, postmodernismului, boemei literare, lui Mihai Eminescu sau lui Octavian Goga, unde Mircea Popa e prezent cu texte că: Literatura exilului, Postmodernism și atitudine politică, Un eminescolog român la Lipsca: Ioan Scurtu, Cafenele, localuri și boema literară, Scriitorul român Miron Grindea la Londra ș.a. Dintre prozatorii publicației sunt de amintit Al. Florin Țene, Emil Pintea, Călin Șușu, N. Bota, Răzvan Țuculescu, Lucian
NOESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288469_a_289798]
-
cuantofrenie, P. Sorokin), o sechelă metodologică pe care o Întâlnim și În sociologia din cel mai imediat prezent. În sensul „reconcilierii” exclusivismelor programatice dintre sociologia „pură/teoretică” și sociologia „empirică/de teren”, Max Weber constituie punctul de plecare al unui postmodernism (avant la lettre) În dezvoltarea sociologiei. Eu Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de o bătălie câștigată. Dar nici de o bătălie pierdută. A fost [...] o bătălie întreruptă. E aici și un mare avantaj, în această indeterminare. Potențial vorbind, mișcarea onirică pare să conțină dezvoltarea ulterioară a literaturii române, adică și textualismul, și postmodernismul.” În anii 1990 și 2000, această pretenție de a prezenta o. drept anticipator al evoluțiilor textualiste și postmoderniste i-a iritat pe unii optzeciști, care au refuzat sau omis să-și recunoască în oniriști precursorii, fie și parțiali, iar unii
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Simuț, Dumitru Țepeneag și rebeliunea onirică, F, 1997, 4; Octavian Soviany, Țepeneag & Fiii, „Cuvântul”, 1997, 7; Nicolae Bârna, Tânărul Țepeneag și „onirismul estetic” , CC, 1998, 1-4; Octavian Soviany, Poetica onirismului, CC, 1998, 1-4; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Nicolae Bârna, Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești, îngr. și pref. Ruxandra Cesereanu, Pitești, 2000; Dumitru Țepeneag, Războiul literaturii încă nu s-a
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
7; Nicolae Bârna, Tânărul Țepeneag și „onirismul estetic” , CC, 1998, 1-4; Octavian Soviany, Poetica onirismului, CC, 1998, 1-4; Marian Victor Buciu, Țepeneag între onirism, textualism, postmodernism, Craiova, 1998; Nicolae Bârna, Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie, București, 1998; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești, îngr. și pref. Ruxandra Cesereanu, Pitești, 2000; Dumitru Țepeneag, Războiul literaturii încă nu s-a încheiat, București, 2000, passim; Micu, Ist. lit., 616; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
sinteză de anvergură asupra prozei optzeciste. Justă în esență, ideea de a circumscrie proza generației sale cu ajutorul conceptelor liminalitate și transgresiune este în același timp insuficientă pentru a identifica specificul paradigmei, de vreme ce contururile formulei se pierd în tabloul general al postmodernismului. Dar numele lui O. se asociază mai ales romanului Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, care a cunoscut o receptare critică entuziastă. Ca și Orbitor al lui Mircea Cărtărescu, Coaja lucrurilor... este o veritabilă bibliotecă a postmodernismului literar, în care
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
tabloul general al postmodernismului. Dar numele lui O. se asociază mai ales romanului Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, care a cunoscut o receptare critică entuziastă. Ca și Orbitor al lui Mircea Cărtărescu, Coaja lucrurilor... este o veritabilă bibliotecă a postmodernismului literar, în care transpar toate trucurile curentului: de la babilonia narației la pitorescul scientist, de la livrescul debordant la experimentul lingvistic, de la deconstrucția toposurilor epice la resemantizarea locurilor comune sau de la omniprezentul kitsch la revrăjirea lumii. Spre deosebire de Cărtărescu, O. mizează mai puțin
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
cea a altor optzeciști, vădind mai degrabă înclinația pentru exprimarea în filiația „înaltului modernism” postbelic, decât evoluția către soluțiile postmoderne. Modernismul rezidă nu atât în expresie, dicție, mijloace și recuzită, în imagistică și sintaxa specifică, cât în poziționarea filosofică. De postmodernism eul poetic al lui P. se „teme”, se pune la adăpost („În fața zilei cad;/ mă ridic și iar cad.../ Postmodernismul, ca niște ape /ieșite din matcă, /îmi inundă casa; /de streșini mă prind /urcându-mă pe acoperiș, /până deasupra hornului
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
Modernismul rezidă nu atât în expresie, dicție, mijloace și recuzită, în imagistică și sintaxa specifică, cât în poziționarea filosofică. De postmodernism eul poetic al lui P. se „teme”, se pune la adăpost („În fața zilei cad;/ mă ridic și iar cad.../ Postmodernismul, ca niște ape /ieșite din matcă, /îmi inundă casa; /de streșini mă prind /urcându-mă pe acoperiș, /până deasupra hornului”) ori se dezice, nu cu agresivitate radicală, deoarece îi este inevitabil tributar. Observația probabil cel mai frecvent formulată de criticii
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
care a afectat societatea românească în anii ’80 și are și trăsături specifice la nivelul exprimării ei literare. Simplificând întrucâtva lucrurile, se obișnuiește să se spună că aportul particular al o. constă în ralierea deplină a literaturii române actuale la postmodernism. Corectă în esență, etichetarea reclamă câteva observații menite să o nuanțeze: o. nu se suprapune perfect cu postmodernismul, există o parte care nu se lasă afiliată postmodernismului (ci, de pildă, tardomodernismului, poststructuralismului, neoexpresionismului etc.) și, pe de altă parte, se
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Simplificând întrucâtva lucrurile, se obișnuiește să se spună că aportul particular al o. constă în ralierea deplină a literaturii române actuale la postmodernism. Corectă în esență, etichetarea reclamă câteva observații menite să o nuanțeze: o. nu se suprapune perfect cu postmodernismul, există o parte care nu se lasă afiliată postmodernismului (ci, de pildă, tardomodernismului, poststructuralismului, neoexpresionismului etc.) și, pe de altă parte, se consideră că manifestarea deplină a postmodernismului literar românesc e identificabilă în scrierile unor optzeciști apărute către sfârșitul anilor
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
aportul particular al o. constă în ralierea deplină a literaturii române actuale la postmodernism. Corectă în esență, etichetarea reclamă câteva observații menite să o nuanțeze: o. nu se suprapune perfect cu postmodernismul, există o parte care nu se lasă afiliată postmodernismului (ci, de pildă, tardomodernismului, poststructuralismului, neoexpresionismului etc.) și, pe de altă parte, se consideră că manifestarea deplină a postmodernismului literar românesc e identificabilă în scrierile unor optzeciști apărute către sfârșitul anilor ’80 și mai ales în anii ’90, precum și în
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
câteva observații menite să o nuanțeze: o. nu se suprapune perfect cu postmodernismul, există o parte care nu se lasă afiliată postmodernismului (ci, de pildă, tardomodernismului, poststructuralismului, neoexpresionismului etc.) și, pe de altă parte, se consideră că manifestarea deplină a postmodernismului literar românesc e identificabilă în scrierile unor optzeciști apărute către sfârșitul anilor ’80 și mai ales în anii ’90, precum și în contribuția unor promoții mai noi. Caracteristice o. în poezie sunt considerate renunțarea la gravitatea modernistă, refuzul înfiorării patetice sau
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
pentru cantonarea în modernismul întârziat, iar succesorii imediați fiind de asemenea contestați ca imitatori lipsiți de originalitate și aderenți anacronici ai unor estetici literare perimate. O. e glorificat cu accente similimilenariste ca izbăvitor al literaturii naționale prin conectarea ei la postmodernismul decretat punct terminus al istoriei de orice fel, deci și al istoriei literaturii, ceea ce provoacă iritarea reprezentanților altor generații sau promoții literare, care, ca ripostă, tind să conteste valoarea și importanța generației optzeciste. Confrații mai vârstnici, moderniștii șaizeciști, par să
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Poezia semiotică: promoția ’80, Craiova, 1994; Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994; Eugen Lungu, Portret de grup, Chișinău, 1995; Dezbatere. Generația ’80: o „generație pierdută”?, CC, 1996, 2; Marcel Corniș-Pop, The Unfinished Batlles. Romanian Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1997, passim; Regman, Dinspre Cercul Literar, 105-208; Generația ’80 în proza scurtă, îngr. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Postmodernism Before and After 1989, Iași, 1997, passim; Regman, Dinspre Cercul Literar, 105-208; Generația ’80 în proza scurtă, îngr. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999, 27-167; Cărtărescu, Postmodernismul, 142-165, 364-457; Gheorghe Iova, Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Iași, 1997, passim; Regman, Dinspre Cercul Literar, 105-208; Generația ’80 în proza scurtă, îngr. Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999, 27-167; Cărtărescu, Postmodernismul, 142-165, 364-457; Gheorghe Iova, Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
Viorel Marineasa, Pitești, 1998; Valeriu Bârgău, Generația ’80: precursori și urmași, Deva, 1999; Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Iași, 1999, 27-167; Cărtărescu, Postmodernismul, 142-165, 364-457; Gheorghe Iova, Acțiunea textuală. Bunul simț vizionar, Pitești, 1999; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, Pitești, 1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I-III; Adrian Oțoiu, Proza generației
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]