2,294 matches
-
organism politic, ce îngloba PCR-ul cu 3,8 milioane de membri și sindicatele cu 7,8 milioane membri din toate ramurile economico-sociale. S. B.: În plenara CJ al FUS din 30 ianuarie 19721, a fost ales ca președinte Vasile Potop. Acesta a eliberat din CJ al FUS o parte dintre membri 2 și a numit o nouă garnitură: Timofte Mihai (președinte ASC), Popescu Stelian (comandantul garnizoanei), Filioreanu Alexandru (director, Direcția Regională CFR), Scripcaru Gheorghe (rector IMF), Huluță Antoaneta (Fabrica de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dan, 88 Popovici, Dragomir Nicolae, 447 Popovici, Nicolae, 127 Popovici, Titel, 417 Popovici, Vasile, 55, 74, 75, 189, 218, 220, 222, 223, 224 Porumbescu, I., 64, 236 Posmagiu, Vasile, 85 Postelnicu, Constantin, 447 Postolache, Paraschiva, 128, 129, 164, 168, 173 Potop, Valeria, 59, 87, 160 Potra, Florian, 427 Pralea, Spiridon, 223, 229 Precupanu, Anca, 362 Precupanu, Teodor, 362 Preda, Constantin, 108, 110, 113, 115, 126, 127, 141, 142, 145, 153, 460 Predoaica, Gheorghe, 223, 241, 290 Prelipcean, Bujor, 132, 284, 285
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Linde Radu (Electrotehnică), Lupu Claudiu (Desen), Mancaș Mihai (Arhitectură), Melencovici Matei (Hidrotehnică), Mânea Ion (IMF), Munteanu Ion Radu (Mecanică), Negru Dorina (Industrie ușoară), Nichifor Mihai (IMF), Onocanu Domnica (Agronomie), Oblu Eldorina (Electrotehnică), Pop Rodica (Chimie industrială), Popa Vasile (Științe economice), Potop Valeria (Mecanică), Pricop Doina (Desen), Prelipceanu Bujor (asist., Conservator), Rață Doru (Construcții), Reiter Cornel (Industrie Ușoară), Schillo George (Hidrotehnică), Simion George (Filologie), Szakaks Eva (Industrie Ușoară), Tat Georgeta Maria (Chimie Industrială), Tihon Ecaterina (Istorie), Trif Dorel (Horticultură), Trifoi Doru (Drept
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mesopotamiene, influență care a mai durat un mileniu. Scrierea în Mesopotamia de Jos a apărut târziu și a influențat negativ reconstituirea istoriei Sumerului, documentele cu valoare fiind rare și netratând despre istorie. În Summer, potrivit unor tăblițe, precum cea a Potopului, domneau regi, care s-au succedat timp foarte îndelungat. Cel din urmă ar fi fost Ziusudra din cetatea Shumppak. Din Potop s-ar fi salvat doar regele Ziusudra cu familia, animalele și plantele sale. Tăblița Potopului ar fi fost datată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
istoriei Sumerului, documentele cu valoare fiind rare și netratând despre istorie. În Summer, potrivit unor tăblițe, precum cea a Potopului, domneau regi, care s-au succedat timp foarte îndelungat. Cel din urmă ar fi fost Ziusudra din cetatea Shumppak. Din Potop s-ar fi salvat doar regele Ziusudra cu familia, animalele și plantele sale. Tăblița Potopului ar fi fost datată cu multe secole înaintea Bibliei, se spune în lucrarea de mare interes, intitulată: Călăuză spre marile civilizații ale trecutului, apărută în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
tăblițe, precum cea a Potopului, domneau regi, care s-au succedat timp foarte îndelungat. Cel din urmă ar fi fost Ziusudra din cetatea Shumppak. Din Potop s-ar fi salvat doar regele Ziusudra cu familia, animalele și plantele sale. Tăblița Potopului ar fi fost datată cu multe secole înaintea Bibliei, se spune în lucrarea de mare interes, intitulată: Călăuză spre marile civilizații ale trecutului, apărută în anul 1998 la Editura Prietenii Cărții (Colecția Călătorii în Timp). În timp, cetățile au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mai aproape de pămînt. Cum drumul era însoțit aproape peste tot, de o parte și de alta, cu glugile acelea de strujeni de pe ogoare, Costică se gîndea că, la o adică, ar fi avut un refugiu destul de aproape în caz de potop. Pămîntul, cît vedeai cu ochii spre Ghireni-Coțușca, spre Prut și Pădurile Lipcanilor din Basarabia sau spre pădurea Crasnaleuca, era pustiu și cuprins de semiîntunericul acela deprimant. Nici măcar vreo jivină, vreun animal, nu se arăta la vedere în toată pustietatea aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mult dădea impresia că încurcă existența Universului și că poate ar fi fost mai bine să nici nu fie nimic pe acolo. Picături rare, mari și reci ca gheața, cad săgetînd văzduhul. În scurt timp s-au dezlănțuit puhoaiele cerului. Potopul s-a dezlănțuit și povestea lui Noe părea că se repetă. Costică nu avea însă Arca și nici animalele pregătite. Pînă și cei doi corbi au spălat putina. Potopul părea cu totul inutil, nu prea avea ce îneca, iar Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cad săgetînd văzduhul. În scurt timp s-au dezlănțuit puhoaiele cerului. Potopul s-a dezlănțuit și povestea lui Noe părea că se repetă. Costică nu avea însă Arca și nici animalele pregătite. Pînă și cei doi corbi au spălat putina. Potopul părea cu totul inutil, nu prea avea ce îneca, iar Costică nu justifica un asemenea efort al naturii. Cu alte cuvinte, prea mult zgomot pentru așa un trofeu. De altfel, Cotiugă nu o mai ducea mult pe acest pămînt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
justifica un asemenea efort al naturii. Cu alte cuvinte, prea mult zgomot pentru așa un trofeu. De altfel, Cotiugă nu o mai ducea mult pe acest pămînt și corbii aceia oricum nu puteau fi înecați. Deci ploaia a devenit cam potop, Costică s-a adăpostit într-o glugă după ce în prealabil i-a adus anumite îmbunătățiri. A adăugat snopi, a făcut un pic de loc, a făcut și un soi de ușă pe care o astupa la nevoie și chiar un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
după mult timp a întors-o și bătea dinspre Coțușca. Șuvoaie reci se strecurau pe dedesubt dar Costică nu stătea degeaba. Cîțiva snopi pe jos, puși cu socoteală, reușeau să țină puhoaiele departe de picioarele și pielea bietului drumeț. Totuși Potopul acesta a fost mai mare decît cel de pe vremea lui Noe. Atunci au scăpat atîtea jivine, dar acum... L-au găsit pe drumețul care o luase pe urmele vikingilor după mai multe zile. Pe bata pantalonilor scria, abia lizibil, Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
brad este mai bine, dar vin ghiulele și din lateral. Se dau după trunchi. Vijelia însă îi caută cu insistență, adică se învîrte pe după copac, ca să-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot. Bradul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Guil și vorbele ne întorc în timp. Povestesc molcom și în surdină. O ploaie rece ca gheața se pornește dintr-un nor de smoală venit dinspre muntele Caraiman. Pantalonii scurți și tricourile ușoare înghețau pe noi. Apoi s-a pornit potopul de bile de gheață. Încă alergam spre jnepeni cînd primele proiectile ne-au nimerit. Cu trupurile noastre apărăm copiii și ajungem după mult chin să ne tîrîm sub niște tufe mai răsărite. Dumnezeu ne-a salvat, dar cîte o bilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bat din palme, Amanda era încîntată dar și neliniștită. Raul însă nu se bucura de spectacol. Mergea foarte încet. Pe banda 4 de la dig era un gheizer imens și Raul a trebuit să ocupe banda 3. Atunci s-a produs potopul! Un val uriaș lovește digul cu două treimi din uriașa sa masă, iar ultima treime scapă cu toată forța spre Quinta și face prăpăd. Mașina lui Raul este lovită lateral, aruncată ca o surcică, răsturnată și izbită la 40 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
când au năvălit niște oameni în uniforme, m-au trântit de toți pereții, au tăbărât peste părinții mei și tot îl întrebau pe tata : unde îți este pistolul, unde l-ai ascuns ?!. În câteva minute casa noastră arată că după potop. Totul era răscolit, totul era răvășit. L-au luat pe tata cu ce a apucat să se îmbrace în grabă, au imbrancit-o pe mama când a încercat să-și ia rămas bun și au dispărut în noapte. Apoi multă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]
-
se pare c’ar trebui s’o reconstituim, desigur În altă formă, pentru a salva biodiversitatea. Desigur, povestea poate Încăpea În mintea mea doar ca simbol: potop-salvare-arcă. Să vedem ce-o să rămână după foarfecă, 5 minute, căci discuția e lungă... Potop este și acum, anume poluarea. Un potop oarecum altfel dar care are, mai precis poate avea În curând, aceeași conotație distructivă. Noe a salvat, zic eu, nu ființe, ci genomuri. O sugerează ideea de perechi din fiecare specie, adică depozitarul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
reconstituim, desigur În altă formă, pentru a salva biodiversitatea. Desigur, povestea poate Încăpea În mintea mea doar ca simbol: potop-salvare-arcă. Să vedem ce-o să rămână după foarfecă, 5 minute, căci discuția e lungă... Potop este și acum, anume poluarea. Un potop oarecum altfel dar care are, mai precis poate avea În curând, aceeași conotație distructivă. Noe a salvat, zic eu, nu ființe, ci genomuri. O sugerează ideea de perechi din fiecare specie, adică depozitarul și, În același timp restauratorul elementar al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ostil. Semantic, ar fi mai nimerit a spune tezaur, nu bancă, căci accesul la o bancă e condiționat de o dobândă, care nici nu există, nici nu și-ar avea rostul, căci ar impune plata unei „taxe de debarcare“ după „potop“, adică taman atunci când ne va fi cuțitul la os. Genomul salvabil este acela individual, nu acela specific, acela care conține Încă informație care rezidă Într’o populație, În număr optim, a acelei specii. Dar e bun și atât decât de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de Noe plante. Animalul nu răspunde - acum - acestor tehnici, decât ca celule canceroase, de care desigur n’avem nevoie. Un animal viabil poate fi conservat, tezaurizat În acea „bancă“ doar prin crioconservarea unui embrion. Există și un păcat. Anume, după „potop“ vom putea debarca pasagerii, reconstitui biodiversitatea, doar În măsura reconstituirii prealabile a mediului, așa cum și-l dorește fiecare genom pentru a se manifesta, treabă pe care o cred aproape imposibilă. Mai degrabă cred că omul va Încerca ocolirea consecințelor „potopului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
potop“ vom putea debarca pasagerii, reconstitui biodiversitatea, doar În măsura reconstituirii prealabile a mediului, așa cum și-l dorește fiecare genom pentru a se manifesta, treabă pe care o cred aproape imposibilă. Mai degrabă cred că omul va Încerca ocolirea consecințelor „potopului“ prin evadarea În spațiu, când o „arcă“ va transporta și genomurile ce-i sunt - subiectiv - necesare lui, omului. Desigur, cu scăderea biodiversității, de care iarăși are nevoie - obiectiv - fără să știe. Scădere care va avea loc chiar și În cazul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
totul În cale, chiar dacă nu poate și Îneca Într’o inundație. Prin apropierea de apă, Împingând ogorul și apoi casa spre luncă, nu ca odinioară, pe coasta dealului, respectiv pe culmea acestuia, ne-am expus riscului. Dintotdeauna au existat inundații, potopuri chiar, doar că acelea n’aveau ce strica. Nemaiavând un tampon, pădurea, În loc de ploi blânde, alternate cu uscăciuni scurte, avem o altă alternanță, mai rară dar mai accentuată, Între potopusi și secete. Poate că ar trebui folosită cercetarea... Mulțumesc că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căci aparență e acest calcul - Înșeală Însă. Păi câteva grame de praf de pușcă pot ucide cele 70 de kilograme ale unui om... Sau, ca să arăt și binele, o biată arcă, cât putea construi omul Noe, a salvat viața de potop, acela În care Natura și-a dezlănțuit Întreaga, copleșitoarea ei forță. Doar că asta e doar o poveste, dovadă că binele suferă sub călcâiul răului. Pulberea, glonțul dacă vreți, din pildă, mic dar cu efect fatal, se cheamă acum secure
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nedovedind s-o care Îndărăt În Ocean. Deh! bietele râuri au fost “croite” pe vremea pădurii... Aha! Tăind pădurea, am dat apă la moară circuitului larg al apei. Atât de larg Încât ploaia blândă dar frecventă din vremea strămoșilor devine potopul dintre secete de luni la rând, care mână la vale dealuri, case, recolte, animale și... oameni. Deh! E vorba de un soi de bumerang, dar care nu se Întoarce În capul cui l’a aruncat, ci În cel al urmașilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
către 23 aprilie. - în zilele babei - 1-9 martie -, câte zile frumoase vom avea, tot atâtea zile cu timp urât vom avea în aprilie. Și invers. - Dacă în ziua de 8 iunie (Medardu, ziua în care se spune că a început Potopul lui Noe) plouă, va ploua 40 de zile, adică până de Sfântul Ilie. - Dacă cocoșii cântă în fapt de seară, va ploua. - Dacă pisica se spală cu sârg, va ploua. - Dacă soarele apune în nouri, va ploua. - Dacă piciorul curcubeului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să-l petreacă la mormânt. Urlă câinii-n sat și latră, pe Budac îl duc la groapă, Iar acolo-l înconjor cu flori roșii de bujor Și cum stau și îl privesc, lacrime fierbinți pornesc Și se scurg în jos potop , peste fier de târnăcop. Plânge-l mamă, plânge-l tată, că nu-l mai vezi niciodată, Plânge mândra și-l jelește, plânge satu de vuiește. Plânge, plânge mândru soare, prin pădure căprioare, C-așa i-o fost dat să moară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]