2,576 matches
-
Dorința de a se prezenta într-o lumină cât mai favorabilă prin intermediul ținutei a corelat puternic cu personalitatea extrovertită și colerică a subiecților (r = 0, 164; p≤0, 01), în timp ce amabilitatea și conștiinciozitatea nu au înregistrat valori semnificative statistic pentru predicția managementului impresiei (T.W. Johnson, 2007, 241). Scala de măsurare a managementului impresiei înfățișării 1. Mă tem despre părerile pe care ceilalți și le fac cu privire la felul în care arăt și sunt îmbrăcat. 2. Acord timp gândindu-mă la impresia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
formatați de contextele în care cădem ori putem vorbi de o potrivire a fiecărui ideal îmbrățișat la ceva din noi (motiv pentru care am putea vorbi de transcendentalitatea idealurilor)? * Trăsătura definitorie a Iadului pentru orice raționalist o constituie imposibilitatea oricărei predicții, adică absența cauzalității. Semn că lipsa răspunsurilor la întrebarea "de ce?" ne situează în vecinătatea Infernului. * De unde luăm norma în materie de bine de ne simțim îndreptățiți să criticăm drept rele atâtea aspecte ale societății? Ce amintire a Binelui ne bântuie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ului, de ameliorarea procesului inflamator și atenuarea apoptozei, toate dovezile existente în prezent indicând existența unor corelații multiple între sirtuine și protecția împotriva bolilor legate de vârstă,în special cardiovasculare (17). Investigațiile privind modularea acestui sistem regulator, utilitatea lui în predicția riscului cardiometabolic, precum și potențialul efect de accelerare a proceselor de senescență de către sirtuinele în exces sunt în desfășurare în trialuri clinice de fază 1 și 2 (8). Cele 5 componente modulatoare ale proceselor de degenerare cardiovasculară la populația geriatrică schițează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
scurt și lung, precum și a raportului risc-beneficiu pentru terapia administrată. Până în prezent, cele mai studiate scoruri de risc în populația generală a pacienților cu sindrom coronarian acut au fost scorurile TIMI și GRACE, scorul GRACE având aparent o putere de predicție mai mare (tabelul 17.3) . O meta-analiză recentă (22) a tuturor studiilor ce au generat și validat aceste scoruri a indicat faptul că, pentru stratificarea riscului la pacienții cu SCA (incluzând STEMI, NSTEMI și angină pectorală instabilă) s -au regăsit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
de pacienți și 15 studii de validare ce au inclus 257.654 de subiecți. Analiza scorului GRACE, atât la urmărirea pe termen scurt, cât și pe termen lung, a relevat că acest scor este cel mai performant (22). Rolul de predicție al acestor scoruri la populația vârstnică este slab investigat. Scorul GRACE pare să își păstreze acuratețea la populația vârstnică, așa cum demonstrează un studiu efectuat asupra a 370 de pacienți octogenari cu STEMI/NSTEMI (23). Scorul GRACE calculat a variat între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
registrul omonim (24). Având în vedere că tratamentul antitrombotic este piatra de temelie a terapiei medicale în NSTE-ACS, complicațiile hemoragice sunt dintre cele mai frecvente și redutabile. Este interesant de remarcat că, deși scorul CRUSADE este cel mai exact cu privire la predicția evenimentelor hemoragice, vârsta nu este un factor independent, fiind inclusă în calcularea clearence-ului creatininei. Un procent important din hemoragiile incluse în formarea scorurilor de risc sunt legate de complicații ale abordului vascular în cadrul intervențiilor coronariene. În epoca abordului predominant radial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
alte grupuri populaționale, pentru a determina necesitatea tratamentului specific (12-14). Subiecții candidați pentru prevenția primară sunt identificați pe baza factorilor de risc cardiovascular clasici estimați prin diagramele SCORE (The Systematic COronary Risk Evaluation) sau prin grila Framingham, considerate modelele de predicție a riscului (15,16). Acestea sunt validate pentru subiecți cu vârsta sub 70 de ani, dar sunt utilizate și pentru calcularea riscului cardiovascular la subiecții vârstnici fără afecțiuni cardiovasculare în antecedente, în absența altor alternative (17,18). Între cele două
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
corelație nu s -a obiectivat și la femeile cu vârsta peste 65 de ani sau la bărbații cu vârsta peste 80 de ani (49) . De aceea, Krumholz concluziona că valorile crescute ale colesterolului total nu reprezintă un parametru adecvat pentru predicția evenimentelor cardiovasculare la vârstnici (50). Sarwar a realizat în 2007 o meta -analiză care a arătat că valorile crescute ale trigliceridelor se corelează puternic cu creșterea riscului cardiovascular la pacienții de vârstă medie (51). Patel susține că valorile crescute ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
puțin în ultima decadă: o îmbătrânire accelerată a populației mai ales prin creșterea longevității, estimându se că în anul 2050 procentul persoanelor vârstnice și foarte vârstnice se va tripla (5). În condițiile în care vârsta avansată reprezintă un factor de predicție puternic și independent pentru boala aterosclerotică și evenimente adverse cardiovasculare, este evident faptul că și profilul de risc al pacienților care sunt supuși acestor intervenții a suferit schimbări substanțiale (6,7). Aceste schimbări în profilul de risc al pacienților ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
al presiunii pulsului la hipertensivii peste 60 de ani, susținut de multiple studii, inclusiv Framingham Heart Study (1) . Presiunea pulsului la vârstnici ≥ 50 mmHg este considerată cel mai puternic predictor de boală coronariană (1) și superioară TAS și TAD pentru predicția bolii cerebro - vasculare și a IC (30). Doar 10% dintre hipertensivii vârstnici nu asociază factori de risc cardiovascular (31). Interacțiunea cu alți factori de risc este variabilă, dar cu impact evident asupra morbi-mortalității cardiovasculare. Antecedentele de boală cardiovasculară prematură sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
O cauză frecventă a IC la această categorie de pacienți este IM, fiind raportată la 75% dintre cazuri după 5 ani de urmărire (92), precum și DZ (93). HTA a vârstnicului este asociată cu BAP și accelerează progresia afecțiunii. Modelul de predicție clinică dezvoltat de studiul PREVALENT conferă HTA 3 puncte din 7, ceea ce atrage atenția asupra necesității unei strategii de screening (94). TAS este predictor independent și pentru declinul funcției renale la vârstnicul cu ISH. La rândul său, afectarea funcției renale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
care pentru clinician constituie un instrument util de combatere a polifarmaciei (110). Un alt motiv este neatingerea țintelor tensionale recomandate. Din păcate, doar unul din trei pacienți hipertensivi continuă tratamentul după un an (111). Vârsta este inclusă în factorii de predicție a non-aderenței, situație explicabilă în contextul unei afecțiuni asimptomatice până la complicații, al polifarmaciei, al modului de administrare a medicației (doze multiple), al efectelor adverse, al costurilor la o categorie de pacienți cu multiple comorbidități și în același timp defavorizați socio-economic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
nechirurgicale sunt de preferat [1,2]. Metoda imagistică de elecție utilizată pentru stadializarea cancerului pancreatic este examenul CT-multidetector cu substanță de contrast. Adițional,se utilizează ecoendoscopia, angiografia, imagistica prin RM și PET-scan [3-7]. Tehnicile moderne imagistice au acuratețe mare în predicția rezecabilității, dar există limite în aprecierea exactă a extinderii locale a tumorii și, mai ales, în detectarea metastazelor cu volum redus. Metastazele subcentimetrice de pe suprafața ficatului sau peritoneului sunt rareori detectate de CT, RMN, PET sau ecografie [8-10]. O treime
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
dintre pacienții care prezentau, conform examenul CT, tumori potențial rezecabile [24-28]. Pe de altă parte, în 5-8% dintre cazurile considerate nerezecabile de examenul CT, laparoscopia și ecografia laparoscopică afirmă corect rezecabilitatea [26,29]. Utilizarea ecografiei laparoscopice crește exactitatea laparoscopiei în predicția rezecabilității cancerului pancreatic. Valoarea predictivă pozitivă pentru definirea rezecabilității tumorilor pancreatice este de 78- 100% [24,29,30-33]. Stadializarea laparoscopică oferă informații chirurgicale utile, care modifică strategia terapeutică stabilită pe baza imagisticii preoperatorii la 10-36% dintre pacienți [8, 30, 31
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
de luni). Sunt necesare studii suplimentare pentru a putea aprecia corect valoarea rezecțiilor pulmonare video-asistate în tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar. REZULTATE TARDIVE POSTCHIRURGICALE Rezultatele la distanță ale tratamentului chirurgical sunt variabile de la o statistică la alta. Principalul factor de predicție în NSCLC este stadialitatea TNM, constatată în urma actului operator. Sunt importante: mărimea tumorii, prezența nodulilor tumorali sateliți, prezența tumorilor sincrone, tipul histologic, localizarea tumorii, citologia pozitivă la lavajul pleural peroperator, prezența mutațiilor la nivelul oncogenelor și aneuploidia ADN la flow-citometrie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
de 74,1% la 5 ani, foarte apropiată de pacienții situații în cadrul criteriilor Milano (pT1 sau pT2). Mai mult decât atât, o analiză multivariată a arătat că doar stadiul pT4 sau diametrul total tumoral peste 8 cm sunt factori de predicție negativă ai supraviețuirii. În același studiu alfafetoproteina sau gradul ridicat de nediferențiere histologică, deși factori de prognostic negativ în analiza univariată, nu au mai rămas statistic semnificative după analiza multivariată. În final s-a enunțat un nou set de criterii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
au fost în proporție de 88% liberi de recurență (liberi de boală) la 5 ani, față de doar 5% dintre cei care nu au răspuns la TACE sau au progresat în afara criteriilor. Criteriile Milano la prezentare nu au fost semnificative pentru predicția recidivei (p = 0,58) pe când conversia la criteriile Milano post TACE pre-transplant a fost semnificativ predictivă (p = 0,0001). Se sugerează astfel ca selecția pacienților să nu se mai facă după o evaluarea imagistică statică și criteriile Milano, ci după
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
acest concept - prag anaerob - este o explicație mult prea simplistă a unor fenomene indirect legate unele de altele. El susține în continuare că atunci când pragul anaerob a fost supus unei testări riguroase investigațiile au dat greș în confirmarea presupunerilor și predicțiilor ipotezelor anaerobe. Brooks (1991a), sugerează că prima eroare majoră în ipoteza pragului anaerob este aceea că țesutul muscular devine hipoxic în timpul exercițiului submaximal. El face referiri ce indică faptul că, în timpul exercițiului maximal, în coapsă, presiunea parțială a O2 venos
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
1976) a determinat pragul anaerob și puterea maximală aerobă folosind măsurători de schimb gazos, pentru pedalare cu brațul, cu piciorul și mers - alergare pe banda rulantă. Ca parte a acestui studiu, autorii au validat folosirea măsurătorilor de schimb gazos pentru predicția pragului anaerob al lactatului sanguin. Ei au raportat că pentru cei nouă subiecți cărora li s-a analizat lactatul sanguin în timpul unui efort incremental pe cicloergometru, corelația dintre măsurarea schimbului de gaze și a lactatului sanguin a fost r = 0
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
completă, cu accent asupra aparatului cardiovascular, a sistemului nervos periferic și a modificărilor cutanate; -un examen al fundului de ochi; -determinarea hemoglobinei glicozilate și a profilului lipidic; -determinarea eliminării urinare de albumină, considerată în ultima vreme un important factor de predicție a riscului cardiovascular. Datele vor fi înscrise în fișa de urmărire prospectivă, care trebuie să prevadă investigațiile periodice și ritmul acestora. Pacientul trebuie inclus în programul de educație specific formei de boală pe care o are. În T1DM, spitalizarea inițială
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92257_a_92752]
-
deplasat sau nu spre dreapta), existența sau nu a unor anomalii anatomice (de tipul: foramen ovale funcțional sau persistența canalului arterial), integritatea aparatului valvular, dimensiunile cavităților cordului, precum și contractilitatea acestuia. Identificarea unei hipoplazii a inimii stângi este un factor de predicție foarte bun pentru o HDC, dar și un factor de prognostic nefavorabil [110]. Diagnosticul prenatal Se sprijină pe următoarele elemente: Polihidramniosul Este cel mai frecvent marker prenatal pentru HDC, fiind întâlnit la 76% din cazuri. Necesită repetate amniocenteze [2]. Amniografia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
examenul ecografic prenatal, la 10-14 săptămâni de gestație, a creșterii transparenței nucale, este un marker de compresie intratoracică legată de hipoplazia pulmonară dată de HDC [100]. În al doilea trimestru de sarcină, măsurarea ecografică a circumferinței abdominale permite formularea unei predicții cu privire la prognosticul fătului cu HDC (circumferința abdominală sub 20% presupune un prognostic prost) [109]. Poziția stomacului in utero este după unii un factor de predicție pentru supraviețuirea neonatală a celor diagnosticați cu HDC (procent de supraviețuire mult mai ridicat pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
100]. În al doilea trimestru de sarcină, măsurarea ecografică a circumferinței abdominale permite formularea unei predicții cu privire la prognosticul fătului cu HDC (circumferința abdominală sub 20% presupune un prognostic prost) [109]. Poziția stomacului in utero este după unii un factor de predicție pentru supraviețuirea neonatală a celor diagnosticați cu HDC (procent de supraviețuire mult mai ridicat pentru cei cu stomacul subdiafragmatic) [48]. Tot în literatură este citată și depistarea ecografică a HDC drepte la o pereche de gemeni monozigoți [20]. Rezonanța magnetică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
2.3 infra, vom prezenta pe scurt analiza propusă de Ledgeway (2012) pentru schimbarea graduală centru-final --> centru-inițial în trecerea de la latină la limbile romanice. Ledgeway (2012) arată că această schimbare progresivă este caracterizată de o anume direcționalitate, în concordanță cu predicțiile FOFC22: ordinea centru-inițial se propagă dinspre centrele ierarhice superioare (complementizator, prepoziție) înspre centrele plasate mai jos în ierarhia propozițională / nominală (flexiune, verb și nume, adjectiv, respectiv). Predicția acestei direcții de schimbare este că centrele nominale și adjectivale sunt cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că această schimbare progresivă este caracterizată de o anume direcționalitate, în concordanță cu predicțiile FOFC22: ordinea centru-inițial se propagă dinspre centrele ierarhice superioare (complementizator, prepoziție) înspre centrele plasate mai jos în ierarhia propozițională / nominală (flexiune, verb și nume, adjectiv, respectiv). Predicția acestei direcții de schimbare este că centrele nominale și adjectivale sunt cele mai conservatoare, ceea ce explică existența structurilor cu centru final doar în grupul nominal și în cel adjectival și a discontinuităților caracterizând grupul nominal și grupul adjectival. 1.3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]