1,946 matches
-
solie, condusă de fiul său Burch, la arhiepiscopul ungur Robert de Esztergom. Acesta s-a adresat papei Grigore IX, care, la 31 iulie 1227, l-a numit ˝legat apostolic˝ în Cumania și în ˝țara vecină a brodnicilor˝, fiind împuternicit să predice, să boteze, să ridice biserici, să sfințească preoți și să numească episcopi. După ce-a ajuns la est de Carpați, arhiepiscopul Robert, însoțit de principele Bela, a botezat pe Bortz Membrok și pe mulți cumani doritori să se creștineze. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
determinat pe papa Grigore IX să răspundă favorabil, în 1227, la solicitarea arhiepiscopului de Esztergom de a-l învesti ca legat apostolic în "Cumania" și în "țara vecină a brodnicilor". Mai concret, mandatul de legat apostolic presupunea "dreptul de a predica, boteza și construi biserici, a orândui preoți și a hirotoni episcopi". Hotărârea papală a fost precedată de convertirea unei însemnate căpetenii cumane, Boricius, în textele latine, de fapt Bortz Membrok, care trecuse cu toți supușii săi (15.000, după izvoare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ludovic al XIV-lea, de pildă, persecuta protestanții din Franța, dar sprijinea pe cei din Ungaria (Rákóczi) în contra Austriei catolice, încât Friedrich al II-lea n-a exagerat prea mult când a afirmat că un papă care ar vrea să predice cruciade în secolul XVIII „n-ar aduna 20 de ștrengari” voluntari. Majoritatea covârșitoare a populației din sud-estul Europei este atașată însă Bisericii și-și așteaptă izbăvirea din partea Puterilor creștine, dar tot mai mulți sunt cei care descoperă în prezumptivii eliberatori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ca factori determinanți ai dezvoltării societății el consideră trei elemente: personalitatea, proprietatea și statul. L. von Stein nu neagă că societatea se împarte în posedanți și neposedanți, dar această antiteză își găsește, după părerea sa, sinteza, unitatea, în stat. El predică o înțelegere între clasele sociale și vede în statul burghez singurul organism social în stare să soluționeze contradicțiile care macină orânduirea capitalistă. Atrăgând atenția claselor posedante asupra pericolului proletar, el găsește că „monarhia socială” ar fi cea mai bună garanție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prima dat? �n istorie, societatea va deveni cu adev?raț uman? c?ut�nd s? satisfac? nevoile colective. Cu toate c? opera �i este stufoas? ?i repetitiv?, importan?a ei nu trebuie subestimat?, din cel pu?în patru motive: � Saint-Simon predic? deschis �n favoarea constituirii unei ?tiin?e a omului, la fel ca ?i Ideologii. Dar pledoaria să se �nscrie �ntr-o reflec?ie mai ampl? asupra ?tiin?elor, asupra obiectului ?i evolu?iei lor, din care reiese c? toate cele care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
subversiv? pentru orice moral?. Al?îi, precum Auguste Comte ?i Jean-Baptiste Say, au adus repro?uri (mecanismului( de analiz? cauzal? a faptelor sociale ?i caracterului �ngust al propunerilor de reform?. �n sf�r?it al?îi l-au suspectat c? predic? o ideologie pur conservatoare, c? vrea s? promoveze o pseudo-?tiin?? aflat? �n serviciul societ??îi stabilite (INSEE, 1977(. �n spatele acestor critici apar �ns? mai multe �ntreb?ri c?rora, nici o șut? cincizeci de ani mai ț�rziu, nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
diversele �paliere de profunzime� pe care sociologul trebuia s? le descopere, sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f?r? a le afecta �efervescen?a� ori contingen?a, printr-o conceptualizare definitiv?, raport�ndu-le constant la �fenomenul social total� (Mauss). Gurvitch predic? un �hiper-empirism dialectic ?i relativist� care leag? experien?a ?i teoretizarea, explică?ia ?i comprehensiunea, �ntr-o �reciprocitate a perspectivelor�, interzic�nd opozi?ia �ntre individual ?i social (Gurvitch, 1950, 1955, 1962). Dar impresionantul edificiu teoretic ?i conceptual astfel elaborat [sub
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Viena și cer împărătesei Elisabeta ca preoții din Transilvania să fie unși în Rusia și să depindă de sinodul Bisericii ruse. În sfîrșit, rezistența implică un caracter mistic popular. În martie 1744, călugărul sîrb Visarion trece în Transilvania pentru a predica în satele de credință ortodoxă. EI vorbește în sîrbă, o limbă apropiată de slavonă și atrage țăranii convinși de sfințenia sa. Zvonuri privind miracolul încep să circule. În 1759, Viena trebuie să recunoască faptul că unirea rămîne parțială și să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1850: "De ce, de doi ani, nu sînteți printre noi? Atunci cerul s-ar fi deschis și ați fi putut să vedeți strălucind steaua României. Ați fi văzut preoții noștri cu crucea în mînă, mergînd prin orașe și prin sate și predicînd despre cruciada sfîntă în numele nemuritoarei devize: dreptate, fraternitate. Ați fi auzit clopotul de alarmă în noaptea în care se credea că Bucureștiul va fi atacat de turci și ați fi văzut ce înseamnă luarea armelor de către români. V-ar fi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Această aliniere a instituției explică, fără îndoială, dezvoltarea unei mișcări religioase populare care se manifestă în 1909 în jurul unui călugăr, Inochentie din Bălți. Acesta anunță sfîrșitul lumii și pregătește venirea lui Christos. Pelerinajele țăranilor moldoveni se organizează în jurul Bălților. Călugărul predică în limba română. Episcopul Serafim decide în 1912 să pună capăt acestor manifestații. Călugărul este ridicat de o echipă de cazaci care îl deportează la Mănăstirea Adormirii, aproape de lacul Onega. Episodul este tragic: țăranii se ridică împotriva cazacilor pentru a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu baza țărănească a țării, orașele exploatînd agricultura care producea în vederea alimentării circuitelor comerciale destinate consumului urban. Incapabilă să iasă din această schemă statică, burghezia îndeplinește o funcție de ordine, de control social, care urmărește să împiedice revărsările țărănești. Revoluția socio-economică predicată de Manoilescu trebuie deci să impună o industrializare masivă care, doar ea, va rezolva problema suprapopulării și a sărăciei satelor, punînd burghezia în serviciul colectivității naționale a statului. Este necesar ca elitele să se îngrijească de mase; această grijă se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în momentul în care în mediile politice americane se ridică unele voci pentru oprirea ajutoarelor către URSS. Arma economică este o armă de război: anturajul președintelui Reagan pledează ca presiunile economice să fie integrate în directiva numită National Directive 75. Predicînd împotriva noii ordini economice mondiale și recurgînd la o formă de mobilizare izolaționistă, Ceaușescu se gîndește să răspundă în mod revoluționar la constrîngerile capitalismului. În interior, el nu este auzit. Pragul de mizerie impus anulează contractul social care a făcut
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
eficiente, mai automatizate. Guvernarea oamenilor, deci puterea politică, vede, din contra, cum gîndirea și practica de acest fel suferă un recul. În acest domeniu, societatea creează doar credințe și idei-forță. Unele sînt admirabile, propovăduind justiția și emanciparea. Altele, mai crude, predică răzbunarea și agresiunea. Ele slujesc la mobilizarea și unificarea oamenilor. În acest scop ideile sînt topite în mîlul unei religii dogmatice, dinainte pregătite. Doar cu acest preț o idee poate deveni un element mobilizator al maselor, și marxismul însuși a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
numai o civilizație care își respectă datinile, care știe să se roage zeilor ei, se pricepe să își imagineze o lume supranaturală, poate avea o religie cu adevărat sacră. Nu e cazul civilizației noastre, care profesează ateismul, cultivă necredința și predică virtuțile laice. După o astfel de cură de umanism și impietate este absolut exclusă întoarcerea la credința trecutului, restaurarea cultului abolit. Nici măcar nu merită osteneala de a ne mai simți atrași de ea, căci în lumea occidentalizată credința religioasă, comparativ
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
decurge cumva de la sine, atîta vreme cît nu extragem consecințele ultime. Numai că, o jumătate de veac înaintea profețiilor lui Mac Luhan, Tarde enunța principiul evoluției pe care americanul l-a turnat în tiparele unui slogan: "media este mesajul". Și predică izbînda sa imperativă în cultura de masă. Evident, nu pronunță cuvîntul, ceea ce nu îl împiedică să studieze faptul. "Procedînd astfel, scrie un autor american expert în materie, Tarde și-a adus o contribuție inițială decisivă la ceea ce astăzi cunoaștem sub
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
propriului roman, lăsând impresia că poartă un dialog deschis cu potențialul cititor, dispus să intre în jocul ficțiunii romanești. Este însă numai o impresie...pentru că, de fapt, autorul își stăpânește foarte bine materia propriului discurs, iar libertatea pe care o predică în privința evoluției întâmplărilor și a personajelor („Numai atunci când personajele și întâmplările create de noi încep să nu ne mai asculte, atunci abia, prind ele viață” - p 112) nu este decât propria libertate asumată în mod creator. Pentru că, până la urmă, toți
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
caracterul unei națiuni. O primă reacție împotriva idealismului creștin este identificată de Simion Mehedinți la catolicism. Roma, centrul marelui imperiu, ale cărui drumuri, toate, duceau spre stâlpul militar din Urbs, s-a simțit cea mai ofensată de noua doctrină care predica egalitatea și frăția între neamuri 1. Trăsăturile catolicismului: politic și ierarhic contribuie la instituirea unui stat papal universal. Raportul dintre Biserică și Imperiu devine unul identic, în măsura în care Ecclesia, ca și Statul, este interesată mai întâi de lumea de aici, realizând
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sedentari, confundându-se în cele din urmă cu episcopii care, de acum înainte, vor apărea ca urmași ai Apostolilor. Există și alte slujiri, considerate ca inferioare, ce variază în funcție de Biserici și de anumite perioade. La început numai episcopul prezidează Euharistia, predică, botează, îi reconciliază pe cei care fac pocăință. Clerul și poporul intervin în diferite feluri în alegerea slujitorilor Bisericii. Ritul esențial al hirotonirii este impunerea mâinilor. Episcopii își impun mâinile pentru sfințirea unui alt episcop. Sinoadele ecumenice nu s-au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și despre Nae Ionescu, antologie prefațată și realizată de diac. Ioan Ică jr., Sibiu, Deisis, 2001, p. 27. 3 Ibidem, p. 28: "Să nu uităm că Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din amvonul smerit, care a fost strana. Avem îndestulătoare dovezi că din amvon omilia a coborât în strană, adică în cântările cărților de slujbă. De aceea, pe vremuri, preotul nu predica, ci slujea. El nu râvnea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfintele Cărți de Slujbă au predicat, veacuri de-a rândul, din amvonul smerit, care a fost strana. Avem îndestulătoare dovezi că din amvon omilia a coborât în strană, adică în cântările cărților de slujbă. De aceea, pe vremuri, preotul nu predica, ci slujea. El nu râvnea să ajungă un mare predicator, ci un bun slujitor. Iar poporul cel românesc era, pe atunci, un sobor de sfinți, care, la nevoie, pentru a-și apăra credința, se prefăcea într-unul de mucenici. Deci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să ajungă un mare predicator, ci un bun slujitor. Iar poporul cel românesc era, pe atunci, un sobor de sfinți, care, la nevoie, pentru a-și apăra credința, se prefăcea într-unul de mucenici. Deci, și Sfântul Altar și strana predică". 1 Dau numai un singur exemplu: Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, cap. 11, intitulat sugestiv: Despre cuviința cu care să stăm în Biserică și la Cina Domnului: "Judecați în voi înșivă: Este, oare, cuviincios ca o femeie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
locuite, ca locuri de iradiere: marile orașe de coastă și interne precum Antiohia, Edesa, Efes, Smirna, Philippi, Tesalonic, Atena, Corint, Alexandria, Roma aveau să fie cele dintâi sedii atinse de predica misionară creștină. Întrucât în aceste orașe iudaismul fusese deja predicat, creștinismul a trebuit să se dezvolte ținând seama de acest aspect. Astfel, în marile orașe ale Mării Mediterane iudaismul a făcut cunoscut Vechiul Testament și începuse realizarea integrării dintre cultura elenistică și credința iudaică, fapt explicitat de cazul lui Filon din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
profunde de răscumpărare a omenirii din acel timp, care trebuie să-și fi plecat auzul atunci când i s-a oferit mântuirea veșnică din partea unui Mântuitor care, despuiat de orice măreție pământească, era superior din acest motiv oricărui salvator imaginat sau predicat de religiile antice și care putea să ofere chiar și o izbăvire trecătoare. În fine, puternicul impuls spre monoteism, care apare evident în lumea religioasă a elenismului, a constituit un punct de plecare ideal pentru predicarea misionară creștină prin țările
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a-i ajuta să învingă dușmanul, după cum ne mărturisește cazul lui Iosua pentru cucerirea cetăților Ierihon (cf. Ios 6) și Ai (cf. Ios 8). Primele două cărți ale Macabeilor preamăresc faptele războinice ale poporului evreu și ale conducătorilor săi legitimi, predicând dreptul natural de apărare a pământului și a instituțiilor proprii împotriva invaziei dușmane (cf. 1Mac 2). Aici ni se vorbește explicit despre patrie, religie și familie, lucruri sfinte pe care iudeul trebuie să le apere chiar cu prețul propriei vieți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Apostolilor trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni (Fap 4, 19 și 5, 29). În discursurile despre situația politică a vremii, ne vorbește ca cetățean roman și nu ca iudeu, detașându-se complet de conaționalii săi care predicau insistent rebeliunea față de autoritățile romane. Pe când redacta Scrisoarea către romani, evreii luptau împotriva lui Nero pe diferite căi. Revoltele iudaice din timpul lui Isus împotriva autorităților romane au fost aspru pedepsite, provocând și mai mult indignarea iudeilor, care, scandalizându-se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]