2,486 matches
-
fiind sunt mai predispuși să-și exprime o sferă largă a opiniilor politice. În concluzie, participarea la organizații secundare pare a fi legată de o creștere a competenței politice și a activității individului. Participarea în sine dar și intensitatea acesteia predispun la participare în sistemul politic, organizațiile fiind mici sisteme politice care recrutează participanți, îi ajută se integreze sistemului politic general fără a fi obligați să se supună selecție pe care acesta o exercită, dominată de norme mai generale și de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cei care manifestau deja un nivel ridicat de încredere socială, în timp ce indivizii cu un nivel scăzut de încredere generalizată nu fac parte din astfel de asociații voluntare. Așa ar putea fi definită ipoteza recrutării selective: încrederea este cea care-i predispune pe unii să participe și pe alții să nu participe la organizații secundare, bazate pe voluntariat, asta explicând diferențele de încredere măsurate la nivel individual în interiorul și în afara asociațiilor voluntare. Newton (2001) este, de altfel, unul dintre cei mai virulenți
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sentimentul competenței subiective, chiar și atunci când relația este controlată prin educație. În toate națiunile studiate de Almond și Verba, cei care nu sunt membri în organizații secundare se încadrează în clasele cele mai joase ale competenței subiective. Mai mult, participarea predispune la discuții politice libere participanții fiind sunt mai predispuși să-și exprime o sferă largă a opiniilor politice. Asociațiile voluntare par să sporească potențialul democratic al unei societăți, în sensul în care rodul încrederii sociale și cooperării este o resursă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
jumătate dintre cetățeni (46,2 %) nu cunosc nici unul, unii îi cunosc numele dar nu l-au întâlnit (28,3 %) și doar 10 % îi știu numele și l-au întâlnit. 2.2.1.3 Competența politică a cetățenilor Caracteristicile individuale îi predispun pe cetățeni la acțiune politică prin prisma competenței lor politice subiective. Confruntați cu o măsură care îi afectează și pe care o consideră nedreaptă, cetățenii au o înclinație variabilă la acțiune politică de răspuns. Competența subiectivă este măsurată, conform modelului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Analiză factorială (Principal Component Analysis); rotație Varimax cu normalizare Kaiser; KMO = 0,861; N = 2195. Așa cum remarcau Almond și Verba, disponibilitatea de acțiune politică este legată de experiența anterioară, cei care au recurs la astfel de măsuri fiind mai curând predispuși la ele. Acest lucru se dovedește valabil și în cazul nostru, corelația dintre predispoziția actuală și practica trecută fiind semnificativă și pozitivă (r = 0,266, p < 0,01, N = 2195). Acești cetățeni competenți subiectiv sunt cei mai activi din punct
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
normelor care le acordau femeilor un statut subordonat, veghind asupra cadrului legal care reglementa căsătoria, divorțul, avortul și contracepția, familia și îngrijirea copiilor. Influența acestor norme asupra femeii a fost pusă în legătură și cu comportamentul electoral al femeilor, mai predispuse să voteze cu partidele conservatoare și creștin-democrate (Inglehart și Norris, 2000). De altfel, femeile apar mai slab reprezentate chiar în parlamentele țărilor preponderent catolice sau musulmane. În cele din urmă, există un conflict între drepturile cetățenești și normele religioase atotputernice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
proporția celor cu studii superioare din forța de muncă este mult mai redusă decât în UE (Heston, Summers și Aten, 2006). Tranziția pare să fi fost deci mai propice dezvoltării valorile materiale. Cu toate acestea, cei care protestează apar mai predispuși spre valorile post-materiale (r = 0,171, p < 0,001, N = 1776). Una dintre cele mai importante valori post-materiale este protecția mediului. În societățile occidentale a apărut în anii '70 un interes deosebit pentru protecția mediului, apartenența la asociații ecologiste, formarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din venituri sau să accepte o creștere a taxelor dacă ar fi siguri că acești bani vor fi folosiți pentru a preveni poluarea. Pe aceștia din urmă îi putem considera ecologiști. Așa cum arată Norris (2002), ecologiștii occidentali se dovedesc mai predispuși la acțiuni de protest. Vom vedea dacă la fel stau lucrurile și în România. Protestul din România, alături de alte țări din zonă, s-ar putea să exprime mai curând nemulțumirea oamenilor față de condițiile socio-economice ale tranziției, consideră Uslaner. Protestul ar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
spațiul public de dialog cu autoritățile. Din nou, factorul contextual important se dovedește mărimea, însă mărimea localității de această dată. Asociațiile din localitățile mici au mai mult succes în această funcție, dar s-ar putea ca tocmai mărimea localității să predispună autoritățile locale la promovarea participării asociațiilor la dezbateri publice. În aceste localități asociațiile sunt mai vizibile, deci mai ușor de reperat și contactat. Asociațiile politice, cum s-ar fi putut aștepta, sunt cele care îndeplinesc cel mai mult funcția de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fost implementat în Suedia pare să fie un răspuns. În ciuda criticilor, sistemul generos de protecție socială nu a distrus capitalul social, așa cum credeau atât dreapta, cât și stânga. Argumentul lor (aproape) comun era că solidaritatea de stat, altruismul instituționalizat îi predispune pe oameni la indiferență. Odată taxele plătite, compasiunea dispare și oamenilor nu le mai pasă. Mai mult, statul invadează societatea civilă și distruge formele naturale ale solidarității, subminând chiar fundamentele statului bunăstării. Datele de sondaj nu confirmă însă ipoteza. Din
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
social susține că factorii culturali sunt foarte importanți pentru acceptarea și răspândirea valorilor democratice. Elementele sale, fie structurale densitatea rețelelor de cooperare, fie psihologice încrederea socială și normele de reciprocitate, ar fi responsabile pentru dezvoltarea atitudinilor cetățenești. Acestea le-ar predispune pe cetățeni la interes politic mai ridicat, la mai multă participare, de unde ar rezulta un control democratic mai eficient al politicienilor, ceea ce nu poate conduce decât la consolidarea democrației. Dar cercetarea noastră nu confirmă tocmai presupusele efecte benefice ale capitalului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nu face parte din definiția îngustă a capitalului social și asocierea ei cu capitalul social nu este pe deplin acceptată. Ceea ce pare să conteze pentru respingerea alternativelor nedemocratice sunt vârsta și educația. Cei mai tineri și mai educați sunt mai predispuși la acest lucru. Iar cea mai importantă variabilă este atitudinea față de regimul comunist, cei care evaluează cel mai nefavorabil regimul comunist fiind și cei care resping cel mai puternic alternativele nedemocratice. Lucrurile nu sunt diferite nici în ancheta pe eșantionul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în Statele Unite ale Americii și în unele țări europene pentru a înțelege diferența dintre tipurile de sprijin pentru sistem. Ceea ce pare însă să susțină cel mai puternic democrația sunt chiar atitudinile față de sistemul politic. Evaluarea negativă a regimului comunist îi predispune pe cetățeni la refuzul de a accepta ca soluție o reinstaurare a comunismului. Caracteristicile noului regim, precum garantarea efectivă a libertăților civile și politice, adică în termenii lui Dahl includerea tuturor cetățenilor în sistemul politic și dreptul cetățenilor de a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
puterea politică pe care democrația presupune că se bazează. Aici intervine participarea voluntară, în procesul de transformare a rolurilor dependente pe care cetățenii statelor est-europene le-au deprins în timpul regimului comunist. Participarea trebuie să transforme aceste roluri și să-i predispună la cooperare, care este o resursă politică mai valoroasă. Împreună, cetățenii pot începe să facă presiuni pentru funcționarea eficace a sistemului politic, implicându-se în probleme de importanță locală sau națională. Rezultatul așteptat este apariția unor elite mai responsabile, mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sunt diferite. Tematica este aceeași, problematica așijderea, modul de abordare diferite... Nu poți hrăni bebelușii cu carne, nici rozătoarele cu lapte. Fiecăruia i se dă ceea ce poate asimila. Fiecare ia cât dorește dintr-o ofertă teoretic generoasă. Profesorul însuși e predispus să abordeze preferențial metode, stiluri, strategii. Elevii cu care a interacționat i-au modelat așteptările. Și profesorul este la un moment dat ceea ce au făcut din el elevii săi. Este hilar ca el să nu se adapteze la ceea ce elevii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
irelevante pentru filosofie dar pentru noi sunt cel mai fertil sol care dezvoltă gândirea pe cont propriu. Nu poți trăi ignorând individualele, deși niște individuale care nu se relaționează între ele într-o ordine desăvârșită subordonându-se regulilor generale, sunt predispuse dizolvării. Tipul de lectură pe care îl oferă Gabriel Liiceanu cititorului său atunci când nu scrie filosofie, compensează dezinteresul societății moderne pentru viața privată. Jurnalele, confesiunile, memoriile sunt conserve de viață trăită sau manuale de cum să-ți trăiești viața. Chiar dacă media
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ea, poate fi frântă odată cu libertatea și drepturile fundamentale ale omului. Dezinteresul este o atitudine rușinoasă și foarte costisitoare. - Lectura încântă. Suntem ființe care tânjesc după frumos. Urâtul (nevalorificat estetic, netransfigurat) ne scandalizează, ne indispune, ne sleiește izvoarele creativității, ne predispune la maladii sufletești, ne contorsionează. Literatura bună, în toate formulele ei, împrospătează pofta de a trăi frumos. Frumosul naturii ori frumosul civilizației, frumosul din morală ori din artă, frumosul din fapte ori cel din gânduri, este ușor recognoscibil și întremător
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de truda de a învăța de unul singur ebraica, engleza, etc. A te naște într-un loc special (Târgu Neamț, lângă mănăstirile unde va vedea fenomene asupra cărora ulterior va reflecta și va citi intens, în casa unui Rabin) nu predispune la a avea un destin excepțional. Ieșirea din acest topos limitat coincide aici cu o renaștere, cu o împlinire. În absența acestei ecloziuni, ar fi survenit poate ratarea. Marii români, pentru a nu fi sufocați de blestemul enclavei, trebuie să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și jurnalism superior, autobiografie și reflexie moralistă. Don Quijote în Est are un accent incontestabil de sinceritate și autentic. Octavian Paler crede efectiv în ce spune și acest fapt, spre meritul său, se simte. Dacă n-ar fi și iremediabil literat, predispus la digresiuni și stil, cartea sa ar rămâne în primul rând un document de epocă. Este un amestec tipic de luciditate și regrete, speranțe frustrate și resentimente, care-i dă personalitate. Ea exprimă foarte bine psihologia multor români după 1989
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Aiudului este lăsată mult în urmă. Trist, dar adevărat. 2. Handicapul esențial este însă evoluția, mai bine spus: involuția spiritului public după decenii de comunism-ceaușist. Mentalitatea populist-egalitaristă predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
asemenea să debuteze abrupt, dar frecvent ele evoluează mai lent, de-a lungul mai multor minute, ore sau chiar zile. Hemoragia cerebrală cauzează de la debut un deficit important și constant. 2. Infarctul cerebral trombotic-aterosclerotic Vasele intracraniene și ale gâtului sunt predispuse modificărilor aterosclerotice. Locurile favorite de dezvoltare a acestor modificări sunt arterele carotide comune și cele interne, arterele vertebrale și artera bazilară, ca și trunchiurile arterelor cerebrale mari. Factorii care potențează procesul aterosclerotic sunt HTA, diabetul zaharat și hiperlipidemia (1). Peste
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
la femei de 3,6/100.000) [2,15,23,24]. Factorii genetici Implicarea factorilor genetici în determinismul cancerului de pancreas este sugerată de faptul că 3 până la 16% din pacienții cu cancer pancreatic au un sindrom genetic cunoscut care predispune la apariția cancerului pancreatic sau o istorie familială semnificativă [25-27]. De asemenea, s-a observat că riscul de cancer pancreatic poate crește chiar și în cazul în care o persoană are rude apropiate cu orice fel de alte localizări ale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
mult de 3 rude cu cancer pancreatic [70]. Anemia Fanconi. Genele care aparțin grupului „Fanconi anemia” sunt implicate în recombinarea omoloagă ADN; mutațiile homozigote ale acestora produc anemia Fanconi. Mutațiile heterozigote ale genei BRCA2, care aparține acestui grup de gene, predispun la cancer de sân, ovarian și pancreatic [71]. Mutațiile homozigote ale genelor care aparțin grupului „Fanconi anemia” produc fenotipul clasic, complex al anemiei Fanconi. În plus, mutațiile heterozigote ale genei BRCA2/FANCD 1, care de asemenea aparțin grupului genelor anemiei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
cancer de sân, ovarian și pancreatic [71]. Mutațiile homozigote ale genelor care aparțin grupului „Fanconi anemia” produc fenotipul clasic, complex al anemiei Fanconi. În plus, mutațiile heterozigote ale genei BRCA2/FANCD 1, care de asemenea aparțin grupului genelor anemiei Fanconi, predispun la diverse cancere, inclusiv cel pancreatic. Recent, au fost identificate mutații la nivelul genelor FANCC și FANCG în tumori pancreatice rezecate. Criteriul de selecție pentru tumorile în care s-au analizat aceste două gene a fost pierderea heterozigoției la nivelul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
ce desparte rădăcina aortei de tractul de ejecție al VD) sau inferior spre septul muscular. Frecvent este însoțit de o aliniere defectuoasă a septului conal față de cel muscular, ca în tetralogia Fallot. De obicei este nerestrictiv la flux, fapt care predispune la egalizarea presiunilor sistemică și pulmonară și implicit hipertensiunea pulmonară. DSV muscular - poate fi localizat oriunde la nivelul septului muscular, marginile sale fiind exclusiv musculare. În formele extreme, marginile sunt doar reminiscențe care marchează locul septului interventricular, situație considerată ventricul
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]