3,896 matches
-
Mihaela Oniga, Editura Meridiane, București, 1999. 51. Conte, Joseph, M., Unending Design: The Forms of Postmodern Poetry, Cornell U.P., Ithaca, 1991. 52. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iași , 1998. 53. Coșeriu, Eugen, Limbajul poetic, în vol. Prelegeri și conferințe (supliment al publicației Anuar de lingvistică și istorie literară, T xxxiii, 1992-1993, Iași. 54. Coșoveanu, Gabriel, O generație pierdută?, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999. 55. Crăciun, Gheorghe, În căutarea referinței, Editura Paralela 45, Pitești, 1998. 56. Crăciun, Gheorghe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
obiectiv, spune că este cel mai mare mistic al orientului. De la Clement Alexandrinul și Origen până la isihaști, el este punctul culminant. Nichita Stethatos este ucenicul său care-i scrie viața, tradusă în franceză de un anume Irineu<footnote Nicolae Mladin, Prelegeri de mistică ortodoxă, notate de studentul în Teologie Nicolae Streza în anul universitar 1947-1948, Editura Veritas, Târgu-Mureș, 1996, p. 66. footnote>. Opera Sfântului Simeon Noul Teolog a pregătit temeiurile doctrinare ale palamismului de mai târziu. Chiar dacă scrierile sale au generat
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Nu lua note. M-a întrebat doar în ce zile (asta primaoară) ține curs Bogdan, ce materie a făcut până atunci. Că avea o orientare am înțeles din faptul că s-a interesat cine face cursul de termodinamică și dacă prelegerile de fizică nucleară sunt atrăgătoare. Iimbajul pe care-l folosea nu mi-a lăsat nici o îndoială că era tot atât de apt ca și mine cel puțin să urmărească cursurile. Mai mult, doi colegi discutau o problemă de analiză matematică, și Munteanu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pildă de la Vlădulescu. Apropo, să nu uit, dumneata știi să ochești cu pistolul? - Am făcut serviciul militar, termen redus. G. Călinescu - Să revenim la chestiune. După ce-ai ieșit de la curs,unde-ai fost cu mașina? - M-am întors acasă. - Prelegerea lui Dan Bogdan s-a terminat la ora șase, iardumneata ai apărut la garaj la șapte jumătate. O oră jumătate pentru a te întoarce cu o mașină splendidă e cam mult! - Am mers mai încet, neavând grabă. - Cu ceilalți înăuntru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asupra mea numai prin ineditul metodei și încăpățînata lui seriozitate. El nu este un om cult, nici prea filozof (pot spune asta fără a-l jigni, date fiind marile lui merite), și ceea ce ne strecurase în oră era efectul unei prelegeri despre filozofia istoriei, pe care o ascultase probabil la Facultatea de Litere. Sunt sigur că printr-un defect de memorie și instinctiva pornire de a clarifica am înnobilat ideile lui Gavrilcea, care trebuie să fi fost mult mai confuze. Nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era așa tînăr). Câțiva aderenți fură găsiți și se putu redacta o moțiune ce stârni oarecare campanie în presă. Asociații solicitau lărgirea numărului de posturi universitare și până atunci reînființarea examenului de docență, care ar permite tinerilor învățați să facă prelegeri libere la facultăți, dând posibilitatea forurilor științifice să aprecieze valoarea elementelor până acum neutilizate. Gonzalv își zicea ca dacă se admitea acest principiu și obținea docența, atunci situația lui față de Conțescu ar fi mai independentă. Înarmat cu moțiunea, Gonzalv începu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
originar -, Maiorescu, în care vorbește acum logicianul, practicantul formei goale, se grăbește să creeze catedre de filozofie fără oameni pregătiți, chemîndu-l pe Negulescu la Iași, după doar șase luni de studii la Paris, și încurajează în locul travaliului pe textul original, prelegerea, deci tocmai forma de învățămînt care nu merge până la străfundul lucrului. Așadar, dacă Maiorescu a fost confirmat, a fost o singură dată și tocmai în specialitatea lui: în filozofie, în singurul loc unde nu se poate conta pe dinamismul formelor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și că totul, absolut totul rămâne în urmă, eu nemaifiind decât un punct absorbit vertiginos de o concentrație de forță situată undeva în vârf. I-am adus lui Noica, împrumutat din biblioteca lui Tertulian, Heidegger, Gesamtausgabe, vol. 55, care cuprinde prelegerile privitoare la Heraclit și problema logos-ului. Ne restituim cărțile schimbate în acest răstimp și, în vreme ce caută volumul heideggerian, Noica ne spune: "Mai aveam o urmă de regret că nu am făcut profesorat. Însă prelegerile lui Heidegger, cu diluția lor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Gesamtausgabe, vol. 55, care cuprinde prelegerile privitoare la Heraclit și problema logos-ului. Ne restituim cărțile schimbate în acest răstimp și, în vreme ce caută volumul heideggerian, Noica ne spune: "Mai aveam o urmă de regret că nu am făcut profesorat. Însă prelegerile lui Heidegger, cu diluția lor, m-au liniștit. E straniu să vezi de câtă limbuție este capabil cel care a certat omenirea pentru lipsă de măsură în folosirea limbii. Mă sperie apoi să văd cu câtă pietate și-a păstrat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui Heidegger, cu diluția lor, m-au liniștit. E straniu să vezi de câtă limbuție este capabil cel care a certat omenirea pentru lipsă de măsură în folosirea limbii. Mă sperie apoi să văd cu câtă pietate și-a păstrat prelegerile. Ne-am fi așteptat ca din sertarele lui să iasă la iveală partea a doua a lui Sein und Zeit, de pildă, despre care lăsase să se înțeleagă că nu a tipărit-o pentru a pedepsi publicul că, după prima
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui Sein und Zeit, de pildă, despre care lăsase să se înțeleagă că nu a tipărit-o pentru a pedepsi publicul că, după prima parte a lucrării, se arătase necopt și nereceptiv. Dar dacă două treimi din această Gesamtausgabe cuprind prelegerile ținute de-a lungul unei vieți de profesorat, atunci dezamăgirea e mare. În volumul acesta, de pildă, Heidegger se întreabă pe zeci de pagini dacă logica este a lucrurilor sau a gândului, fără să se sfiască de banalitatea problemei și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
deopotrivă ca profesor de filozofie. Și a trebuit să recunosc că, în afara lui Hegel, nimeni nu poate fi invocat în acest sens. Fie că lucrurile se petrec ca în cazul lui Kant, care nu-și amesteca sistemul de gândire în prelegerile universitare, dar care în schimb rămânea în platitudine (cursul de logică îl făcea, urmând tripartiția tradițională - noțiune, judecată, raționament -, după lucrarea lui Tetens, un profesor de epocă, a cărui carte o ținea pe noptieră); fie că e vorba de cursuri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin periodica lui reproducere și recreare. În aceste repetate cosmogeneze ale gândirii, participanții la acest scenariu mitic recită pur și simplu textul sacru și întemeietor. Recitarea periodică a codului ca text sacru, în colocvii, în reviste de specialitate și în prelegeri universitare face să țină cosmosul filozofiei. Fără acestea, el s-ar prăbuși în neant. O cultură este cu atât mai puternică cu cât gesturile de reiterare ale codurilor întemeietoare sânt mai frecvente. La noi, de pildă, "cosmosul Noica" este amenințat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și-a recâștigat brânză și prestigiul. Ziua noastră se încheie în circiuma de alături, unde se poate lua un pahar din cele mai bune vinuri albe de Mosela, Baden sau Karlsruhe. Bogdan ne atrage atenția că Heidegger venea adesea, după prelegere, să bea un vin aici. Bucla zilei se închide. marți, 12 noiembrie Perioada mea heidelbergheză se apropie de sfârșit (mai am, de astăzi începînd, trei săptămâni în cap). Am umplut-o bine. Și cât este de important că e așa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
când indignarea nu încape în cuvinte? Când adjectivele nu mai ajută la nimic? Când asiști, neputincios, la spectacolul a doi rinoceri care se masturbează în public, la giumbușlucurile acestor castratori morali, la acest viol în masă al conștiințelor? Tâlhari ținând prelegeri despre cinste, pensionare de bordel arborând pudorile fecioriei, ucigași de popor român îngrijorați de soarta poporului romîn! Între timp, băiatul Tucă transpiră din greu încercînd să strecoare câte o propoziție, Vădim îl ia, mitocănește, cu "băi Tucă", în timp ce Tucă îi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aceasta un esemplar despre ordinea prelecțiilor la acea Universitate, pentru semestru de iarnă 1876 - 1877, rugînduvă să binevoiți a face ca conținutul catalogului lecțiunilor să fie cunoscut, și că în Universitatea c. r. Frantz Iosef în Cernăuți se vor ținea prelegeri regulate asupra limbei și literaturei române, asupra Filologii compurative române și asupra dreptului civil francez. Primiți etc. Omenia omenie cere și cinstea cinste. Deși adresa reprodusă inventează științe nouă, precum "filologia comparativă romînă" (care poate va fi cea comparativă a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu toții că acel institut a fost creat drept recompensă pentru manifestația din anul trecut, știm că profesorii toți, înainte de a fi numiți, a trebuit să-și scoată sufletul în palmă și să declare că preste un timp oarecare vor ținea prelegerile în limbă germană, chiar la facultatea teologică. Acuma vedem că la această facultate, în care limba germană e așa de trebuincioasă ca piperiu 'n ochi, trei din profesori, d-nii Isidor Onciul, Eusebiu și Constantin Popovici au și început a ținea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în limbă germană, chiar la facultatea teologică. Acuma vedem că la această facultate, în care limba germană e așa de trebuincioasă ca piperiu 'n ochi, trei din profesori, d-nii Isidor Onciul, Eusebiu și Constantin Popovici au și început a ținea prelegeri în numita limbă, deși consistoriul metropolitan s-au învoit la prefacerea în facultate a institutului său teologic numai cu condiția ca limba de propunere să rămâie cea românească. Vedem că, deși condiția a fost admisă de către d. Stremeyer, totuși astăzi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Xenopol în sala Universității. Obiectul ei va fi Istoria industriei române. Produsul acestor prelecțiuni fiind destinat românilor din Serbia, prețul intrărei este de un leu nou. Biletele se pot găsi la magazia d-lui Hirsch et Finke și, în ziua prelegerii, la Universitate. În prelecțiunea I, care au avut loc duminică în 10 octom. d. Xenopol au arătat relele ce rezultă din starea curat agricolă a unei țări. Cel Întâi rău este o balanță defavorabil[a] a comerțului, adecă banii importați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conces ca la caz de trebuință flota rusască să poată ierna sau în portul de la Palermo sau în cel de la Tarent. [22 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 24... "] Duminică în 24 c. d. A. D. Xenopol va ținea a treia prelegere publică. În prelecțiunea a doua, în care a vorbit despre istoria industriei române, d-sa a început prin a arăta: I) starea cea proastă a agriculturei noastre, care cultivă pământul în mod cu totul primitiv, fără a întrebuința irigațiuni, ingrașarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
autorul cunoscutei scrieri "Treizeci de ani în harem" și a broșurei "Cucerirea lumei de cătră evrei". Aceasta din urmă a ieșit în traducere și în coloanele ziarului "Apărătorul legei" înainte de câteva luni. Credem a putea recomanda cetitorilor noștri vizitarea acestei prelegeri a unui martor ocular și părtaș războiului din Serbia. Conferența se va ține, se 'nțelege, în limba franceză, iară prețul intrărei e de 2 franci. [1 decembrie 1876] ÎNCETARE DIN VIAȚĂ Duminică la 28 noiemvrie 1876 a încetat din viață
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zeci de milioane de indivizi în China, cea mai instruită țară de pe pământ, dacă-i vorba de cât știu; cestiunea principală este cum știu și la acest "cum" încetează rolul instrucției și începe acela al educației. Și aproape toate celelalte prelegeri sufăr de greșala generalității, aproape din toate nu se văd studii cu totul speciale, cari să dovedească o îndeletnicire amănunțită cu materia. Filologii clubului ar putea să se ocupe, d. ex., cu strângerea locuțiunilor și proverbelor, cu cestiunile fonologice ale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Barclay de Tolly-Weimarn. Sâmbăta trecută a sosit în București consiliarii de stat Kristici și Matici, însoțiți de secretarul ministeriului sârbesc de esterne, Pacici, cari apoi a plecat la Constantinopole împreună cu Pertew-Efendi, unde vor începe tratările de pace. [9 februarie 1877] PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICA TRECUTĂ D. POGOR... "] Duminica trecută d. Pogor a dezvoltat în sala Universităței privirea teoretică asupra materiei conferințelor din acest an. D-sa a arătat că crierul omenesc singur este deprins a reduce orice efect la cauză și orice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimic pare la întîia vedere justificată. În fine prelectorul aduce aminte că întrebările metafizicei nu vor avea niciodată o soluțiune suficientă, din care cauză vor și rămâne [a] totdeauna întrebări ce vor ocupa inteligențile omenești; apoi că scopul seriei de prelegeri nu este de-a convinge pe public despre adevărul cutărui sau cutărui sistem, ci numai de-a da o idee clară despre modul cum s-au făcut în vremi deosebite lucrarea metafizică a inteligenței omenești. [9 februarie 1877] {EminescuOpIX 325
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de Reichsrath și de Casa de sus și că atât conferența ministerială cât și cea a partidului "constituțional" nu sunt decât niște formalități. Cu părere de rău constatăm că Ungaria învinge și învinge pe deplin. [11 februarie 1877] {EminescuOpIX 326} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICĂ ÎN 13... "] Duminică în 13 luna curentă d. V. Conta va ținea în sala Universității prelegerea sa asupra fetișismului. D. Conta ca scriitor e din numărul acelor puțini cari nu reproduc numai idei nerumegate din cărți străine, ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]