26,056 matches
-
tipurile de investiții și prin HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice care se realizează pentru monumente istorice. Studiul centralizează și interpretează informațiile obținute prin analizele preliminare și studiile de specialitate preliminare (arheologic, biologic, componente artistice, geotehnic etc), cu scopul de a defini cadrul de intervenție și soluțiile tehnice compatibile cu caracteristicile tehnice și funcționale ale clădirii. Studiul istorico-arhitectural este compus din analiza istorică și evoluția clădirii
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice care se realizează pentru monumente istorice. Studiul centralizează și interpretează informațiile obținute prin analizele preliminare și studiile de specialitate preliminare (arheologic, biologic, componente artistice, geotehnic etc), cu scopul de a defini cadrul de intervenție și soluțiile tehnice compatibile cu caracteristicile tehnice și funcționale ale clădirii. Studiul istorico-arhitectural este compus din analiza istorică și evoluția clădirii și a contextului acesteia, descrierea
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
atestați de Ministerul Culturii. Analiza preia din criteriile de clasare a monumentelor istorice prevăzute în OMCC 2260/2008, creând premisele unui formular actualizat pentru fundamentarea unei intervenții care să nu afecteze valoarea culturală a imobilului. Totodată, fișa va oferi o evaluare preliminară a tipurilor de intervenție și a studiilor de fundamentare necesare pentru definirea temei de proiectare. Fișa de evaluare a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală, Anexă la Metodologia de intervenție pentru abordarea non-invazivă a eficienței energetice în clădiri cu valoare
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
construcții indicativ NP 074-2014. Pentru intervențiile pe clădiri cu valoare de patrimoniu se recomandă urmărirea etapizării indicate în fig. 1 din NP 074-2014 si se va evita de regula realizarea unui studiu geotehnic în fază unică. În urma studiului geotehnic preliminar se va redacta o temă de investigare de către proiectant/expert pe specialitatea rezistență mecanică și stabilitate și de către inginerul/expertul pe instalații termice. Tema va urmări atât obținerea parametrilor fizico-mecanici ai terenului, cât și caracterul pânzelor freatice întâlnire pentru a
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
existent [ ]Înlocuire părți vitrate cu geam termoizolant [ ]Înlocuire tâmplărie, reconstituire [ ]Dublare sistem cu tâmplărie nouă pe interior [ ]Aplicare folii speciale termoizolante [ ]Adăugare obloane, storuri, pe exterior [ ]Adăugare obloane, storuri, pe interior [ ]Alt tip: ... V.3. ANALIZE ȘI STUDII RECOMANDATE 1. Analize preliminare necesare [ ]Releveu [ ]Documentar fotografic [ ]Studiu arheologic [ ]Studiu istorico-arhitectural [ ]Studiu componente artistice [ ]Proiect componente artistice [ ]Studiu biologic [ ]Studiu higrotermic [ ]Studiul geotehnic preliminar [ ]Raport de expertiză tehnică [ ]Audit energetic [ ]Certificare energetică [ ]Alte studii [ ]Anexe 2. Restricții și permisivități ... ... -------
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
]Adăugare obloane, storuri, pe exterior [ ]Adăugare obloane, storuri, pe interior [ ]Alt tip: ... V.3. ANALIZE ȘI STUDII RECOMANDATE 1. Analize preliminare necesare [ ]Releveu [ ]Documentar fotografic [ ]Studiu arheologic [ ]Studiu istorico-arhitectural [ ]Studiu componente artistice [ ]Proiect componente artistice [ ]Studiu biologic [ ]Studiu higrotermic [ ]Studiul geotehnic preliminar [ ]Raport de expertiză tehnică [ ]Audit energetic [ ]Certificare energetică [ ]Alte studii [ ]Anexe 2. Restricții și permisivități ... ... -------
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
și pe baza probelor adunate prin intermediul acestuia (supra, pct. 6). Cu toate acestea, C.M. nu a fost audiat niciodată de instanțele de judecată și nu a avut loc nicio confruntare între reclamantă și C.M., nici în etapa de anchetă preliminară, nici în timpul procesului (supra, pct. 1-6). Astfel, deși declarațiile făcute de acest martor în fața organelor de anchetă și înregistrările audio efectuate de acesta, pe care reclamanta nu a putut să le conteste în ședință publică în fața instanței
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265389]
-
art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Margareta Dumitrescu și de Constantin Dumitrescu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de autorii excepției împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, prin care a fost respinsă, ca nefondată, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală, plângerea formulată cu privire la ordonanța parchetului prin care a fost dispusă o soluție de clasare, respectiv ca inadmisibilă, în
DECIZIA nr. 503 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265468]
-
este evident că CSM nu poate lua măsuri de acoperire a posturilor libere în urma pensionării anticipate câtă vreme aceste locuri nu sunt încă libere. ... 16. Referitor la invocarea, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, a opiniei preliminare a Comisiei de la Veneția, se susține că aceasta nu poate fi considerată o stare excepțională, urgentă, de natură a justifica legiferarea printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, atâta vreme cât această opinie fusese emisă încă din luna iulie
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
de natură a justifica legiferarea printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, atâta vreme cât această opinie fusese emisă încă din luna iulie 2018, când procesul de adoptare a Legii nr. 242/2018 nu era finalizat. La pct. 148 din Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția se arată că „în următorii patru ani nu vor mai fi noi judecători sau procurori admiși în profesie pe calea INM“. Or, se susține că această apreciere este eronată, întrucât în cuprinsul Legii nr. 242/2018
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
cei 4 ani își va produce efectele, dată până la care sistemul se va stabiliza deja din punctul de vedere al pensionărilor anticipate. ... 17. Pe de altă parte, această opinie nu are nici caracter obligatoriu, fiind emisă și cu titlu preliminar, dar și sub rezerva potențialului impact asupra sistemului. Or, Guvernul nu a stabilit caracterul cert al acestui impact. ... 18. În concluzie, urgența reglementării nu este justificată prin simpla afirmație privind pensionarea masivă, câtă vreme sistemul nu s-a confruntat efectiv
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
proiecte de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. Acest aviz era cu atât mai necesar cu cât proiectul de act normativ nu a fost însoțit de un studiu de impact recomandat de către Comisia de la Veneția în raportul preliminar la pct. 155, studiu de impact în care rolul primordial l-ar fi avut CSM, acesta având date despre structura de personal a instanțelor și a parchetelor și cunoscând nevoile actuale și viitoare ale sistemului. În acest sens se invocă
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
cât noua lege reglementează concomitent și creșterea substanțială a perioadei de formare pentru intrarea în magistratură. Impactul acestor prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în opinia preliminară a Comisiei de la Veneția, care subliniază că noua schemă de pensionare anticipată pentru judecători și procurori permite pensionarea chiar și între 20 și 25 de ani vechime, recomandându-se renunțarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată. În plus, potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată; potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
magistraților este independent de voința Guvernului și pune în pericol un interes public, cel al realizării unui act de justiție eficient și calitativ. ... 42. În ceea ce privește invocarea în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 a Opiniei preliminare privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei de la Veneția, prin care se recomandă renunțarea la schema
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
de conexare a unor dosare aflate pe rolul instanțelor judecătorești. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 200 din Codul de procedură civilă, care prevăd anularea cererii de chemare în judecată, în procedura preliminară, ca rezultat al neîndeplinirii unor obligații care nu au legătură cu dreptul subiectiv dedus jurisdicției, fără dezbaterea în fond a acesteia, sunt contrare atât prevederilor art. 6 din Codul de procedură civilă, cât și drepturilor constituționale la un proces echitabil
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
primii 2 ani, încercările se vor realiza la fiecare 6 luni, pentru compozițiile impuse, acestea fiind în responsabilitatea producătorului de ciment. ... 6. Încercările pentru determinarea rezistenței la îngheț-dezgheț prin aplicarea standardului SR 3518 vor avea doar un caracter de evaluare preliminară, nefiind corelate cu clasele de expunere XF. ... ... ... ... J.3.2. Criterii de evaluare pentru rezistența la atacul sulfatic (1) Criteriile prezentate sunt practicate pe plan european și se regăsesc la nivelul unor cercetări experimentale și/sau ale unor cercetări naționale prenormative în vederea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264439]
-
dispozițiile art. 318 alin. (1) și (15) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, întrucât procurorul se substituie în drepturile persoanei vătămate și îl favorizează pe suspect, iar judecătorul de cameră preliminară nu poate decât să confirme soluția procurorului. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 551 din 13
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
renunțarea la urmărirea penală față de suspect sau inculpat, întrucât ea este cea care a suferit prejudiciul. Or, prin dispozițiile de lege criticate, procurorul se substituie persoanei vătămate și hotărăște în locul acesteia, având în vedere că judecătorul de cameră preliminară nu poate decât să confirme soluția procurorului. ... 7. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală apreciază că dispozițiile art. 318 alin. (1) și (15) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Consideră că prin pronunțarea unei
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
în raport cu interesul public definit de dispozițiile art. 318 alin. (2) din Codul de procedură penală - se apreciază că nu este oportună continuarea urmăririi penale. Prin urmare, prin soluția de renunțare la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, se certifică existența faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, persoana vătămată putând folosi respectiva ordonanță a procurorului în susținerea unei acțiuni în fața instanței civile, pe tărâmul răspunderii civile delictuale, acțiune care, potrivit legii, este scutită de plata taxei de timbru
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
o posibilitate, iar nu o obligație a procurorului, astfel că rămâne la latitudinea persoanei vătămate să urmeze calea unei acțiuni civile. În ceea ce privește dispozițiile art. 318 alin. (15) din Codul de procedură penală arată că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea fie să confirme, fie să desființeze soluția de renunțare la urmărirea penală și să trimită cauza la procuror pentru completarea cercetărilor, fie să pronunțe o soluție de clasare, astfel că nici cu privire la acest aspect nu se
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
cuprins: (1) În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei. [...] (15) Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia soluției de renunțare la urmărirea penală pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a înscrisurilor noi prezentate și, prin încheiere, admite sau respinge cererea de confirmare formulată de procuror. În cazul
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
penală pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a înscrisurilor noi prezentate și, prin încheiere, admite sau respinge cererea de confirmare formulată de procuror. În cazul în care respinge cererea de confirmare, judecătorul de cameră preliminară: a) desființează soluția de renunțare la urmărire penală și trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; ... b) desființează soluția de
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
de prevederile prezentei scheme de ajutor de minimis doar pentru acea fracțiune din ajutor care, cumulată cu restul ajutoarelor de minimis primite anterior, nu depășește acest plafon^6. ^6 A se vedea Decizia CJUE în cauza C-608/19, pronunțată la 28.10.2020 - „Trimitere preliminară - Ajutoare de stat - Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 - Articolul 3 - Ajutor de minimis - Articolul 6 - Monitorizare - Întreprinderi care depășesc plafonul de minimis din cauza cumulului cu ajutoare obținute anterior - Posibilitatea de a alege între reducerea unui ajutor anterior sau renunțarea la
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265535]