1,676 matches
-
primei părți și mai apoi ecoul acestora în următoarele. Mersul intervalic al celulelor mai poate fi regăsit și în lucrarea sa intitulată "Variațiuni pentru două piane, op.5". Spre sfârșitul părții apar motive ce anticipează tematica părții ulterioare, Menuetul lent. Preludiul împreună cu Menuetul lent constituie o unitate cu toate că prin construcție, cele două par a fi separate. Menuetul lent strecoară în entitatea sa influențe din Cântec de nuntă din Divertismentul rustic a lui Sabin Drăgoi și de asemenea din tema principală din
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
progresiv urmând ca spre sfârșitul părții, reintrarea în Do (repriza formei de lied mare), polifonia să surprindă 5 voci, considerând contrabasul liber, iar tema de bază este a viorilor. Astfel menuetul vine ca o replică armonico-polifonică cel puțin egală a Preludiului. Ideea centrală a acestei părți se regăsește în măsurile: Tema este în La bemol major însă aceasta se încheie pe treapta a șasea, strategie specifică folclorului românesc. Procesul elaborării tematice în această secțiune a lucrării atinge climaxul în zona de
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
lui Alban Berg cuprinde a doua scenă construită sub forma unei Invențiuni pe un singur sunet. Cu adevărat, această idee pare a data cu mai mult timp în urmă și anume, aceasta este întâlnită prima dată la Chopin în acel "Preludiu" inspirat de o zi de ploaie în insula Majorca. Fiecare mișcare ce pleacă din continuul do diez este percepută asemenea unei bucle melodice. Cel mai proeminent accent se găsește la măsura 56 din întregul de 92 de măsuri, iată deci
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
pedală se adaugă un motiv ostinato în pizzicato al contrabașilor, contratimpi la timpan, toate acestea învăluite de niște frânturi de motiv aduse de viole și viori. Aceste frânturi constituie o serie de trasee descendente provenite din celula de bază a "Preludiului la unison". Ca rezumat, motivul a este preluat ca o celulă aflată într-o permutare circulară. Tema principală este adusă astfel: Elementul α al temei se regăsește în mai multe lucrări a lui Enescu cum ar fi finalul "Sonatei în
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
a fi răsturnarea în oglindă a liedului din Ciclul pe versuri de Clemént Marot, sau mai bine spus invers, cea din urmă fiind scrisă 6 ani mai târziu după Suita I-a. Elementul β este bazat pe aceleași nuclee ale Preludiului, dar poate fi asemănat și cu alte motive din secțiunea Menuetului lent. În celelalte lucrări Enesciene, umbre ale elementul β se regăsește și în Simfonia I, finalul "Dixtuorului" și "Cvintet op.29". Elementul γ reprezintă un simplu ornament în jurul lui
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
să devină cea de-a șaptea republică a Iugoslaviei a fost considerată inacceptabilă din punct de vedere politic de către Serbia și de Republica Socialistă Macedonia. Unii sârbi (și posibil și unii naționaliști albanezi) au perceput cererile albanezilor kosovari ca un preludiu la crearea unei „Albanii Mari”, care ar putea cuprinde părți din Muntenegru, Republica Macedonia și Kosovo. O confruntare a avut loc în apropiere de Podujevo, unde trupele de poliție care soseau din Serbia Centrală au fost oprite de către manifestanții albanezi
Protestele din Kosovo din 1981 () [Corola-website/Science/335994_a_337323]
-
unor formațiuni precum Movimento 5 și Lega Nord. Ambele promovează un mesaj împotriva imigranților inclusiv, și, mai ales, a românilor aflați la muncă în Italia. Mesajele populiste cu tentă rasistă și xenofobă, în preajma unor posibile anticipate, sunt fără îndoială un preludiu spre ieșirea Italiei din UE pentru cei ce le promovează. Insistența prin care Renzi dorește să aplice reformele în Parlament, alimentează, dar mai ales grăbește procesul eurosceptismului italian în cazul unei înfrângeri duminică. Fără îndoială va pune mai multă presiune
Italia între DA și NU by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104188_a_105480]
-
unor formațiuni precum Movimento 5 și Lega Nord. Ambele promovează un mesaj împotriva imigranților inclusiv, și, mai ales, a românilor aflați la muncă în Italia. Mesajele populiste cu tentă rasistă și xenofobă, în preajma unor posibile anticipate, sunt fără îndoială un preludiu spre ieșirea Italiei din UE pentru cei ce le promovează. Insistența prin care Renzi dorește să aplice reformele în Parlament, alimentează, dar mai ales grăbește procesul eurosceptismului italian în cazul unei înfrângeri duminică. Fără îndoială va pune mai multă presiune
Referendum Italia. Un nou Brexit pe 4 decembrie by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104187_a_105479]
-
din minele din Brazilia coloniala au asigurat coroanei o avere considerabilă care i-a permis regelui să-și construiască propriul său Versailles și să achiziționeze opere de artă ale artiștilor faimoși din acea perioadă. Programul concertului: 1. MARC-ANTOINE CHARPENTIER (1643-1704) Preludiu (fragment din Te Deum, H. 146) (aranjament pentru 6 orgi de Joao Vaz) Joao Vaz, órgăo do Evangelho Roberto Antonello, órgăo da Epístola Ludger Lohmann, órgăo de Sao Pedro de Alcântara Steffen Schlandt, órgăo do Sacramento Juan de la Rubia, órgăo
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
Pedro de Alcântara Steffen Schlandt, órgăo do Sacramento Juan de la Rubia, órgăo da Conceiçăo Reinhard Jaud, orgăo de Santa Bárbara 2. ANTONIO DE CABEZÓN (1510-1566) Pavana con șu glosa Juan de la Rubia, órgăo da Conceiçăo 3. JOHANN SEBASTIAN BACH (1865-1750) Preludiu și fugă în Re major, BWV 850 Ludger Lohmann, órgăo de Sao Pedro de Alcântara 4. ANTÓNIO LEAL MOREIRA (1758-1819) Simfonia pentru Bazlica Regală din Mafra (1807) Joao Vaz, órgăo do Evangelho Reinhard Jaud, órgăo da Epístola Ludger Lohmann, órgăo
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
Gloria Tronel: J. Offenbach - "Aria Păpușii" din Povestirile lui Hoffman George Virban: C. Gounod - „Ah, leve-toi soleil” din Romeo și Julieta Dimitri Malignan: S. Prokofiev - "Extrase din Șase piese" după Cenușăreasa Gloria Tronel: Ț. Rogalski - Sălcia Dimitri Malignan: D. Lipatti - Preludiu și două Nocturne George Virban: S. Pautza - Din vise dragi poeme Gloria Tronel: L. Delibes - "Aria Clopoțeilor" din Lakme George Virban: P. Sorozabal - No puede ser Gloria Tronel & George Virban: E. de Curtis - Non ți scordar di me Cvartetului Quodlibet
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
1006 L. van BEETHOVEN - Sonata pentru vioară și pian în Fa major, Op.24: Sonata primăverii D. LIPATTI - Sonatina pentru vioară și pian, Op. 1 (premieră la Seattle) B. BARTOK - Dansuri populare românești, Sz. 56, BB. 68 G. GERSHWIN - Trei preludii Personalitatea lui Dinu Lipatti (1917-1950) ocupă un loc central în cultura română, dar depășește frontierele țării, plasându-se pe aceeași orbită cu Enescu, Brâncuși, Eliade.... Peste tot în lume, chiar și pe continentele unde nu a putut să ajungă în
Omagiu lui Dinu Lipatti la Seattle by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105583_a_106875]
-
Spărgătorul de nuci, pentru Signum Records. A înregistrat și lucrarea Mesmerism pentru pian și orchestră de Emily Howard alături de Orchestra Filarmonică Regală din Liverpool, înregistrare ce a apărut la NMC Records. Pentru casa de discuri Champs Hill Records a înregistrat Preludiile de D. Șostakovici și K. Szymanowski. A fost răsplătită cu Premiul Verbier CUBS la Academia Festivalului Verbier din Elveția, a mai primit în anul 2013 premiul Women of the Future în domeniul artelor și culturi, iar în anul 2015 a
Dirijorul Cristian Măcelaru revine la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, alături de tânăra pianistă Alexandra Dariescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105691_a_106983]
-
magic. În lucrarea Interior la Mangalia, bogăția și frumusețea împodobirii "odăii bune" țărănești constituie prilejul și pretextul unor intense descărcări cromatice și gestuale. Ritmuri violente de tonuri pure în materie păstoasă, decorativitatea aleasă și armonizarea cromatică transformă lucrarea într-un preludiu al perioadei folclorice a artistului. Primele "interioare țărănești" apar la expoziția din 1943, moment din care Țuculescu se îndreaptă către ritmul artei populare, către simetria cromatică, geometrismul simbolic ce caracterizează creația populară, pe care le reia în funcție de evoluția sa. Centrul
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
Un an foarte bogat se încheie pentru Orchestra Română de Tineret miercuri, 21 decembrie 2016, ora 19, la Ateneul Român, cu un concert susținut alături de Corul de cameră Preludiu sub bagheta lui Cristian Măcelaru având în repertoriu impresionantul oratoriu Messiah de Georg Friedrich Haendel. Soliști vor fi Irina Ionescu - soprană, Hilary Summers - mezzosoprană, Sunnyboy Dladla - tenor, Garry Griffits - bas-bariton. Oratoriul de Haendel este o muzică copleșitoare, care într-o
Messiah de Haendel cu Orchestra Română de Tineret la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105912_a_107204]
-
pe toate meridianele de mai bine de 270 de ani. Alături de Orchestra Română de Tineret, aflată în plină formă și într-o perioadă de afirmare a unei noi generații de tineri muzicieni, se va afla în premieră Corul de Cameră Preludiu, în a cărui distribuție se află multe dintre cele mai valoroase voci corale ale momentului, fiind pregătit și pentru acest concert de dirijorul Voicu Enăchescu. Organizatori : Centrul Național de Artă „Tinerimea Română” și Filarmonica “George Enescu” Parteneri media: Radio România
Messiah de Haendel cu Orchestra Română de Tineret la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105912_a_107204]
-
de la Stockholm, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Suediei,marchează Ziua Națională a României prin organizarea unui concert susținut de Cvartetul Contempo la Sala Grunewald a Filarmonicii din Stockholm în data de 29 noiembrie 2016. În program: George Enescu: Preludiu la unison, Béla Bartok: Dansuri populare românești (aranjament pentru cvartet de coarde), Paul Constantinescu: Concert pentru cvartet de coarde, mișcarea a 3-a, Joseph Haydn: Cvartetul imperial op. 76:3. Acces exclusiv pe bază de invitație. Institutul Cultural Român de la
Manifestări dedicate Zilei Naționale a României organizate în rețeaua ICR din străinătate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105950_a_107242]
-
a pus bazele revistei „Flacăra”, for de dezbatere ce și-a câștigat un binemeritat renume în peisajul publicistic românesc. Tuturor acestora li se alătură nume de referință pentru spiritualitatea românească, cum ar fi dirijorul Voicu Enăchescu, fondatorul Corului de Cameră „Preludiu”, unul dintre cele mai titrate și apreciate ansambluri corale din România, apoi, regizorul și omul de televiziune Al. Bocăneț, cel care a revoluționat divertismentul pe micul ecran, actorii Ion Lucian și Mihai Fotino, repere ale scenei românești, compozitorul Cornel Fugaru
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
repertoriu deosebit de interesant pentru acest tip de parteneriat, deoarece pentru orgă s-a scris foarte bine și mult în toate epocile, ceea ce demonstrează marele interes pe care posibilitățile acestui extraordinar instrument le pune la îndemâna compozitorilor. Recitalul a debutat cu Preludiul și Fuga pline de măreție scrise de Johann Georg Albrechtberger (1736- 1809). Au impresionat lucrările străbătute de marele suflu romantic scrise de Gustav Merkel (1827- 1885)- Sonata op. 30 inspirată de Psalmul 42 (în Allegro moderato și Allegro con fuoco
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83726_a_85051]
-
frazările inspirate și culoarea specifică pe care au imprimat- o partiturilor sub bagheta lui Marcel Pețanca, oferind publicului un moment ce a amintit de promenadele de altădată ce se desfășurau pe muzica formațiilor de estradă. Concertul aniversar a continuat cu Preludiul actului al III-lea al operei Lohengrin de Richard Wagner, interpretată de Orchestra Simfonică a Colegiului „Dinu Lipatti” sub bagheta tânărului profesor și dirijor Andrei Racu. Cu inteligență și fermitate în gestică, Andrei Racu a condus ansamblul orchestral într-o
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
sperau să regăsească, în cele Două Poeme op. 32, în Fantezia op. 28 și în Sonatele nr. 9 op 68 și nr. 2, intensitatea unor derulări cuceritoare. Sobrietatea aproape austeră și rigoarea s-au reconfirmat apoi, parcă mai pregnant, în Preludii și Fugi 1-12 de Șostakovici, partitură complexă, solicitantă, dificilă, adresându-se în primul rând cunoscătorilor, mai puțin publicului (doar) meloman, dar ascultată cu atenție de spectatorii numeroși de la Ateneu, descoperind poate un Șostakovici mai aproape de scriitura preclasică, aducând repere bachiene
Rigoare elevat? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83560_a_84885]
-
seară de la Ateneu, iar ansamblul său i-a răspuns pe măsură, omogenitatea, precizia atacurilor, polifonia perfect conturată, echilibrul și calitatea sunetului cucerind ovațiile publicului. De altfel, si scurtele intervenții solo au demonstrat din plin calitatea fiecărui instrumentist în parte, iar Preludiul în mi bemol major de S.L. Weiss pentru lăuta, ca și acompaniamentul ariei de Monteverdi, au pus în lumina talentul și știința interpretului Luca Pianca de a crea o atmosferă aparte, transpunându-ne în lumea de altădată. O seară de
Farmecul barocului by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83557_a_84882]
-
prin filtrul propriei ei simțiri - ca pe o mare nocturnă. Începută cu octavele grele sub semnul melancoliei dureroase ea s-a încheiat, după ce a atins culminații ale dramei, în același sentiment al nostalgiei „nopților de vară în câmpie”. Cele trei Preludii de Debussy care au urmat au evocat cu o concretețe aproape palpabilă, dar fără să părăsească aura de poezie instalată, vântul peste câmpii, pe blonda Lorelei sau focuri de artificii. In Scherzo-urile de Chopin , cântate cu un tumult interior
Elisabeth Leonskaja - pianul ei vorbe?te by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83567_a_84892]
-
ca ei să simtă că au fost, preț de două ore, în paradis”. Într-adevăr, Sinfonieorchester des Bayerischen Rundfunks ne-a oferit prin intermediul a trei pagini muzicale de referință Beethoven (Simfonia nr. 7 în La major, op.92), Wagner (Preludiu și Moartea Isoldei) și Richard Strauss (Suita din opera Cavalerul Rozelor) o seară de neuitat, prezența dirijorului Mariss Jansons la București marcând - indiscutabil - punctul culminant al celei de a XIX-a ediții a Festivalului internațional « George Enescu ». Bavarezii din München
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
spiritul tradiției aproape centenare de a asimila și impune publicului larg creațiile fundamentale apărute în prima parte a secolului XX, celebra formație a prezentat în deschiderea concertului Suita nr. 1 în Do major op. 9 de George Enescu. După renumitul Preludiu la unison, corect realizat, orchestra a acumulat treptat căldură sufletească, mergând într-o creștere de comunicare expresivă de la Menuet lent către Interludiu și culminând în Final. S-a cântat cu intimitate caldă, cu autentică dăruire, ajungând până la un iureș dezlănțuit
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]