22,626 matches
-
care să o înțeleagă și să o secondeze în căutările ei. Strădaniile coregrafei și ale dansatorilor ei au mers în direcția recuperării memoriei propriului corp și a senzațiilor de a atinge și de a fi atins. În această ultimă direcție, preocupările Valentinei de Piante se întâlnesc cu cele ale uneia dintre direcțiile dansului contemporan japonez. Dar dincolo de teoretizări și experimente este important ceea ce a rezultat, căci precum se știe, în artă, nu subiectul, nu tema, nu proiectul contează, ci creația propriu
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
pe care ai vrea să îl ai tot timpul în preajmă. Afabil, discret, mereu cu zâmbetul pe buze, delicat ironic și bonom, are ușurința specifică ființelor cu adevărat superioare de a se adapta în orice clipă la dimensiunea intelectuală și preocupările interlocutorului său. Nu-și plictisește prietenii, ca atâția alții, cu interminabile apologii de sine, divagațiile sale au întotdeauna un tâlc, devin revelatorii pentru tema principală a discuției, chiar dacă la început nu oferă această impresie. În compania lui nu ai niciodată
Volovici par lui meme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9054_a_10379]
-
însă ipoteza respectivă ar putea să nu fie prea departe, am preferat să fac eu corecturile" (idem). Pascal Bentoiu reorganizează în spiritul libertății ceea ce destinul a organizat odată sub constrângerea împrejurărilor. Capitolele cărții sunt mărturisiri (în care) - mai presus de preocupări artistice sau documentare - țipă dorința compozitorului de a lăsa un semn pe care pasul morții să nu-l poată șterge. E ca o poliță de asigurare în raftul eternității. Autorul dovedește o enormă abnegație esterioară ce se odihnește pe o
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
o curiozitate constantă în fața unei culori, a unui peisaj, a unui trecător, a unui eveniment din lume etc. Este ceea ce romantismul german numește locuirea poetică: dichterisch aber wohnet der Mensch. Este punctul în care mă întâlnesc, în zilele noastre, cu preocuparea ecologică. Anume: ecumen-ul, atașamentul față de lumea Terrei. LP: Dar ce înseamnă spunerea acestui atașament? MD: Înseamnă a fi atent la felurile de a spune ale spunerii. Este o atenție acordată semnificantului. Pentru a caracteriza o parte a secolului al XX
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
din lumea literară din lipsă de timp. La vârsta mea timpul trece altfel... Simți mai intens fiecare minut... - V-ați retras din lumea literară însă, mult timp, v-ați aflat în fruntea unor prestigioase instituții de cultură; regretați sau nu preocuparea pentru acestea, în detrimentul scrisului? - Nu regret nimic. Dacă nu le-aș fi creat, m-ar fi chinuit regretul că, știind cum se construiesc asemenea instituții, nu am pus umărul. Făcusem parte, încă din 1987, dintr-o grupare europeană de scriitori
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
este riguroasă și exactă, dar și realizată suficient de liber pentru a se vedea limpede că ea nu este simpla consecință a unei rețete. Spre comparație, Portretul mamei reprezintă sigur o altă etapă, o altă percepție a modelului și o preocupare mult mai evidentă pentru viața lui interioară. Realizat în cărbune, acest portret minuscul concentrează întreaga energie a observației și toată puterea de înțelegere a relației dintre trăsăturile aparente ale fizionomiei și cele inaparente ale fizionomiei morale. Și aici ar trebui
Portretul și autoportretul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9087_a_10412]
-
al momentelor de relaxare, se bazează pe o analogie presupunînd tratarea individului ca simplă mașinărie, aparatură electrică, robot. A folosi această expresie - cu sens clar pozitiv -, înseamnă într-o anumită măsură a-ți asuma statutul de aparat a cărui principală preocupare este de a se menține în stare de funcționare. Exemplele recente din internet (mai ales de pe forumuri și bloguri, dar și din pagini de publicitate) sînt numeroase: "e o zonă foarte frumoasă, unde îmi încarc bateriile în fiecare vară"; "Hamilton
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]
-
curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe, Iordan Datcu argumentează că Ioan Șerb, trăgându-și seva sensibilității sale din creația populară, i-a consacrat acesteia o preocupare constantă, valorifi-- când-o prin admirabile culegeri de texte inedite și remarcabile ediții din tezaurul nostru folcloric. încă din 1962, în colaborare cu Domițian Cesereanu, Ioan Șerb a scos la lumină un florilegiu de Folclor din }ara Zarandului, inclus în
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
și a specificității umane prin proiecția simbolică și prin aspirația spirituală, și într-una Apuseană, marcată de postindustrialism, în care valorile statice, de factură muzeistică și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea. În locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, preocupări neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate profundă, simbolică, este indiscutabilă, Bata Marianov și-a căutat, în mod insistent și conștient, argumente solide pentru propriu-i demers. Refuzînd să
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
dă un criteriu din afară, fără să se mulțumească cu eventuala coerență a propriului punct de vedere. Și riscantă în măsura în care stârnește reacțiile potrivnice ale tuturor subiectivismelor. Obiectivitatea nu e întotdeauna imparțială. Ea vizează obiectul și nu distribuția părerilor în jurul lui. Preocuparea ei este supunerea la obiect, nu menținerea echidistanței între "părțile" angajate în discuție. Nu cred că adevărul se află neapărat la mijloc (...) nu există opoziție între creație și obiectivitate. Obiectivitatea nu interzice creația, așa cum singură subiectivitatea n-o garantează. Facilitatea
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
au dovedit că există și alte bacterii - foarte importantă fiind Lactobacillus acidophyllus (fig. 3). Termenul de probiotic a început să fie utilizat din 1960 de când efectele benefice ale utilizării de milenii a anumitor alimente conținând bacterii vii a devenit o preocupare constantă și consistentă a numeroși oameni de știință. Conceptul de probiotice se îmbogățește permanent prin date oferite de studii și cercetări aprofundate. Pe tegumente, mucoase, în organele cavitare, trăiesc microorganisme. Deoarece oamenii depind de propria populație microbiană, pentru necesități esențiale
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
s-a înregistrat degradarea acestuia, însă pentru a preveni această complicație redutabilă ce va supune pacientul la o nouă intervenție chirurgicală suplimentară amintim posibilitatea armării spacerelor cu broșe Kirschner, tehnică ce conferă o rezistibilitate mecanică superioară în timp. Una dintre preocupările noastre majore și motivul pentru utilizarea acestei tehnici a fost costul. Infecțiile periprotetice în orice artroplastie reprezintă o povară financiară mare, consumând resurse financiare cu 4 până la 6 ori comparativ cu costul unei artroplastii primare. Rata de mișcare, satisfacția pacientului
Revista Medicală Română by Adrian Cursaru () [Corola-journal/Journalistic/92279_a_92774]
-
său în istoria universală și în viața poporului român (1572-1574), pe care nu întâmplător o publică, în 1865, la Imprimeria Ministeriului de Resbel. Ca și în Românii sub Mihai-Voevod Viteazul a lui Bălcescu, și în cartea lui Hasdeu se văd preocupările politice ale timpului: desăvârșirea unirii ("strigat-au oare sucevenii contra Iașului în 1572, precum strigă acum iașenii contra Bucureștiului?... E sigur că atunci nu era pusă în joc sublima cestiune a Unirii, pentru care saltă orice inimă română"), împroprietărirea țăranilor
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
Fugue de Dumitru }epeneag este o parabolă ireală a vieții și luptei în societatea modernă. Punând accent pe limbajul artistic, lucrarea lui }epeneag poate fi legată de tradiția literaturii absurdului ca în scrierile lui Samuel Beckett sau Eugen Ionescu, în timp ce preocuparea pentru detalii sugerează atenția și precizia lui Alain Robbe-Grillet. Protagonistul, încercând să își întâlnească iubita la gară, trebuie să negocieze o serie de bariere mundane și se concentrează asupra visului în loc să devină o victimă a birocrației. Acțiunea este reluată în
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
făcut în tinerețea mea un atlet american, Bob Beamon, care la săritura în lungime a realizat o performanță de 8, 90 m, depășind cu vreo jumătate de metru, așa, dintr-o dată, recordul mondial de atunci. În anii care au urmat preocuparea săritorilor în lugime a fost nu să-l depășească pe Bob Beamon, ci să-l ajungă din urmă sau măcar să se apropie de performanța lui. Într-o situație asemănătoare mi se pare că sunt poeții de azi, care par, toți
Cui i-e teamă de Nichita Stănescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9284_a_10609]
-
spre a trece, tot împreună, într-o existență necircumstanțiată. Din această relație specială cu pictura, cu pictura înțeleasă ca act ceremonial și ca formă de restaurație a echilibrului și a ordinii raționale a lumii sensibile, derivă, în ultimă instanță, și preocuparea exclusivă a artistului pentru momentul creației, al elaborării, și într-o măsură extrem de mică, dacă nu chiar foarte aproape de nivelul zero, pentru spectacolul expunerii și pentru ieșirea în public, în general. Deși interesat de tot ceea ce ochiul poate să absoarbă
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
opțiunii estetice de fond. E limpede că Paul Cernat își suprimă orgoliul personal de a transforma propria publicistică într-o docilă literatură de raft, dar își asumă, pe de altă parte, gestul de a face din ideea de publicistică o preocupare demnă de orice bibliotecă respectabilă. Intrarea în volum e mai ocolită, dar mai aseptică. Sans peur et sans reproche. Iluzia lui e identică structural cu aceea a celorlalți profesioniști ai gazetăriei culturale. Mai puțin egoismul. Și - iarăși mai puțin - nerăbdarea
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
captate prin registrele diferite ale expresiei lor orale. Mai simplu spus, prin rularea unor discursuri, cu tot cu vocabularul, gestica și mimica, clișeele și comportamentele personajelor. Să vedem două exemple, decupate din cele mai haioase proze ale volumului. Primul e definitoriu pentru preocupările și sintaxa imaginară a copiilor. O fetiță de grădiniță rămasă singură acasă vorbește, vorbeșe - și ne cucerește: "Doamna e serveră. Face ochii mici și țipă. Vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite. Noi ne prefacem că dormim și
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
text a unor artiști sau melodii, se conturează firesc stări de spirit, melancolii, bucurii pașnice sau angoase. În astfel de pasaje puterea de sugestie a lui Liviu Cangeopol este incontestabila. Foarte bune sunt și pasajele în care autorul renunța la preocuparea unui român "greu", lasă în plan secund ghemul încâlcit al unor istorii individuale care nu conving, si isi abate în schimb atenția asupra unor mici detalii, mici instantanee de viață, pe care le surprinde cu mare acuratețe: "Sora cea mare
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
ca și în cazul lui Rebreanu, doar "întîmplările rele", jurnalul este un specific text de criză: suferințe, gînduri amarnice din care nu lipsește ideea sinuciderii ("soluția logică, nu sentimentală" a ieșirii din impas), crizele financiare și, mai ales, de orgoliu, preocuparea obsedantă pentru procurarea banilor necesari supraviețuirii ("Aceeași preocupare, de a găsi bani", notează autorul la 2-30 august 1931, iar, o lună mai tîrziu, "azi literalmente nu am ce mînca" și "n-am decît pensia, adică de plătit chiria") - acestea sînt
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
rele", jurnalul este un specific text de criză: suferințe, gînduri amarnice din care nu lipsește ideea sinuciderii ("soluția logică, nu sentimentală" a ieșirii din impas), crizele financiare și, mai ales, de orgoliu, preocuparea obsedantă pentru procurarea banilor necesari supraviețuirii ("Aceeași preocupare, de a găsi bani", notează autorul la 2-30 august 1931, iar, o lună mai tîrziu, "azi literalmente nu am ce mînca" și "n-am decît pensia, adică de plătit chiria") - acestea sînt evenimentele care furnizează materia notelor zilnice. Contrapunct al
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
ar fi trebuit să-i fie familiară! În același stil de buldozer înfuriat, dl. Scurtu i-a contestat și pe ceilalți istorici neconvenabili domniei sale, pentru că n-ar fi "adevărați specialiști în istoria contemporană a României, pentru că, printre altele, au avut preocupări legate și de alte epoci și probleme istorice." După această logică, mă întreb ce caută chiar dl. Scurtu în conducerea Institutului, de vreme ce domnia sa însuși s-a ilustrat cu lucrări ce se referă la momente mai îndepărtate din istorie, de la secolul
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
vădirea talentului scriitoricesc, dar poate provoca și înstrăinarea prin limbaj. Metafora își protejează unicitatea, își încuie bine magicul și face cheia scăpată. Pentru un scriitor care a ales o nouă "casă a limbajului", tema traducerilor și a relației scriitor-traducător devine preocupare permanentă. Asocierea sunetelor, misterul reușitei unei traduceri nu au explicație logică. De aceea, a recurge la Horoscopul limbajului (cum se numește unul dintre eseurile inculse în volum) pare un lucru de la sine înțeles. Carmen Firan îl citează pe discipolul lui
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
din tradiția orală brăileană a anilor '20-'30 ai secolului trecut, fie, altele, de la Istrati însuși ori confirmate de acesta la întîlnirile dintre ei. După plecarea din România, S.Schafferman a avut o strînsă corespondență cu I. Lazaroneanu (avocat cu preocupări literare), scrisorile acestuia se găsesc de asemenea în arhiva rămasă, iar Ťtema Istratiť revine în aproape fiecare epistolă, uneori cu amănunte foarte utile pentru cunoașterea și înțelegerea biografiei scriitorului. Vor mai fi existînd pe undeva, în România însă, și scrisorile
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
sinchisea de prezența lor. [...]ť Comun în epocă, stilul inflamat, stilul mâniei era cel preferat de militanții socialiști și sindicaliști, iar Istrati nu face excepție de la regulă, elocința lui se bizuie pe formule populare și invectivă spumegătoare. Are însă și preocupări de formă, mizează pe expresia memorabilă sau măcar de efect imediat, iar S.Schafferman își amintește cum corecta Istrati în public româneasca stricată a lui Rakovski: ŤLa Sindicatul din Brăila se perindau mulți oratori de la "centru", parte din ei preocupați
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]