1,908 matches
-
care Hașdeu le-a adus cu privire la metodologia cercetării lingvistice, la fonetica, la problema "amestecului limbilor", la cea a idiolectelor, la cea a limbii naționale, dar și la cea a argoului și a jargonului. În plus, lingvistul român s-a arătat preocupat, pe urmele lui Humboldt, si de caracterul sistemic al limbii, dar plecând de la G. Vico și de originea graiului omenesc. Nu în ultimul rând, Hașdeu a examinat în mod constant, pe de o parte, raportul dintre limba și gândire și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Șăineanu (asupra acestui amănunt voi mai reveni). De vreme ce Lazăr Șăineanu s-a ocupat in extenso de distincțiile profesorului sau, iar prezentarea să a cunoscut o circulație mai mare decât cea a originalului hasdeian, voi începe cu el. 3.3.2. Preocupat de stabilirea locului semasiologiei printre științele filologice, Lazăr Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1918 revista teatrală "De ce nu are ursul coadă?" reprezentată la Teatrul Eminescu în cadrul unui festival organizat în beneficiul orfanilor de război. Își începe activitatea ziaristică la Botoșani, în Libertatea și Sămănătorul Botoșanilor pe care îl redactează personal, aproape integral 6. Preocupat, de-a lungul vieții, de cercetarea trecutului Botoșaniului, donează arhivei locale colecția personală ce cuprinde genealogia a 104 familii botoșănene și din cuprinsul Moldovei, 12 familii armenești și două familii evreiești. Arhiva din Botoșani conține și lucrarea în manuscris Botoșanii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un produs natural." Despre Tudor Vianu: "Ceea ce-i particulariza gândirea era prin urmare mișcarea, cu frecvență de act reflex, de a extrage din fenomenele observate legea, adică îndreptățirea lor la existență." Altfel spus, criticul apreciază rigoarea rațională a confratelui său, preocupat permanent de organizarea materiei sensibile. Perpessicius este văzut din perspectiva austerității, umilinței, migalei și răbdării ... monahale: "O călugărie fără sutană, adică supunerea cu aceeași umilință la treburi mărunte ca și la cele însemnate, conștiința de comentator al unui text sacru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
viitor" ; Iuliu C. Săvescu a demonstrat "cum se poate prin talent sări în viitor, peste o modernitate efemeră" ; cvasi-necunoscutul Mircea C. Dimitriade este "un actor rătăcit în poezie" ; Alexandru Petroff este și astăzi "doar un vechi poet nou" ; Constant Cantilli, preocupat simultan de invenții tehnice și de literatură, "moare la București, în ", depășit de mult în modernism, atât ca mașinist, cât și ca scriitor" ; Alexandru (Georgiadă Obedenaru și-a probat puținele posibilități lirice, vădind "subțirimi decadente" , în singurul sonet notabil, Flori
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sute și sute de ani. Ceea ce nu este cazul din nefericire încă la noi. Un al doilea handicap cultural esențial, alături de fragmentarism cauză și efect în același timp , este mentalitatea pur publicistică, actualistă, improvizată. Adesea inevitabil superficială prin rapiditate necesară, preocupată obsesiv, obligator într-un fel, de a fi mereu la zi, idee care domină în general în cultura română. Că avem nevoie și de o astfel de publicistică rapidă nu încape nici o îndoială. O recunoaștem deschis, fără nici o concesie și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu toată energia și claritatea posibilă nici urmă de naționalism sau, și mai grav, de șovinism. însă în originalitate și personalitate credem și trebuie să credem. Numai personalitatea este binele suprem, spunea și Goethe, care la timpul său era viu preocupat, și în mod foarte convins, de aceleași probleme europene. Epigonii și imitatorii, les suiveurs, n au existență constructivă și viață lungă în nici o cultură. Deci, cu maximă concizie și claritate, în ce constă decolonizarea Europei literare? Nu este vorba, mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oricum, istoria literară reține și salvează doar opera (mâine?). De fapt, în acest caz precis, opera jurnalistică, profund caducă, nici nu există. Histrionismul distractiv exhibiție într-adevăr insolită pe atunci în universitate pare să fi sedus definitiv pe unii studenți, preocupați și amuzați doar de spectacol, deveniți azi buni comentatori literari, însă total indiferenți la criteriile exigente amintite. Un exemplu, în același sens, de rigorism când deviat, când ocultat, este și cel al... colaboratorilor. Logic ar fi ca întâi să fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
teoretic și practic, imposibile. Apar, în presă, uneori, și astfel de apeluri și chiar recunoașteri publice. Din lectura lor se poate trage concluzia în definitiv îmbucurătoare că există chiar și în cultura română actuală poetico-publicistică și astfel de specimene bizare, preocupate totuși de lucrări de largă respirație: Z. Ornea, Ovidiu Drimba, Iordan Chimet; la... rigoare după constatările generoase ale autorului 14 chiar și... alții. Că există, fără îndoială, o măsură în toate, se aplică și acestor adevăruri enciclopediste. Ele sunt de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de marele vizir, care a fost luat prizonier. Deși evenimentele luaseră o turnură periculoasă, trimișii otomani la Londra pentru a cere ajutor, Mavrogheni (însărcinatul cu afaceri al Turciei la Viena) și Namik Pasa, nu au reușit să convingă cabinetul englez, preocupat atunci de evenimentele din Țările de Jos, din Peninsula Iberică și de alegeri, să se implice. Flota britanică se afla atunci în apropierea coastelor olandeză și portugheză, iar Franța, al cărei sprijin fusese de asemenea solicitat, asedia orașul Antwerpen și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
scop ultim scapă învoiților, fiecare centimetru pătrat de teren nu primește decât presiunea pe care e capabil să o suporte, în vreme ce, pe deasupra lui, glisează furtiv centrul de greutate al unei sarcini cu mult mai mari, de-a lungul șenilei flexibile, preocupate să însumeze în ființa ei contribuțiile umile și multiple ale zalelor cu nepăsare de perceptor. Ea se insinuează precum o fundație artificială și efemeră între medii cu organizare eterogenă; flexibilitatea și rigiditatea se susțin una pe alta, părând a face
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a se putea apoi trece prompt la soluționări; pretinsa urgență a acțiunilor concrete silea timpul înțelegerii la autoconstricții disciplinate, la prescurtări istețe și evitări dibace ale divagațiilor sterile. Trebuiau trase concluzii definitorii despre un mod de viață mai degrabă neconcludent, preocupat doar periferic de problema sensului propriu, împăcat cu incoerența și inconsecvența, extrem de adaptabil - deși mai deloc maleabil - și evoluând circumstanțial în rotocoale ample, libere de autoexigențe, asemeni fumului albăstrui emblematic pentru el. A întreba ce nu merge în viața cuiva
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o precizare: nu trebuie confundată autonomia administrativă cu cea academică. Desigur, universitățile ar trebui să-și asume gestionarea economică, să nu Întindă mereu mâna la stat. Dar standardele de calitate nu pot fi lăsate la latitudinea unor administratori incapabili sau preocupați doar de afaceri și profit. Orice structură nouă, mai ales În ceea ce privește masteratele și doctoratele, ar trebui să fie evaluată de profesioniști, de experți. Am și aici Însă o rezervă. Am făcut parte din vechiul CNEAA: de câte ori eram chemați să evaluăm
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pământ cu gospodării Închegate, oamenii care aveau prestigiu și cuvânt În comunitate) au optat pentru transmiterea pozițiilor către copiii lor, după o lege nescrisă, păstrată din generație În generație. Numai puțini Își dădeau fiii și (rar) fiicele la școli Înalte, preocupați fiind doar de transmiterea averii și situației, a numelui și neamului. Cei din familiile fără cheag și șansa de a se afirma În sat au profitat de oportunitățile oferite de noul regim, au plecat la școli profesionale, În fabrici, În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fără supraveghere. Nici o inscripție indecentă, nimic care să trădeze gustul distructiv al cuiva. Ni s-a dat timp de odihnă și țigară, un sfert de oră. S-au format mici grupuri, discutau cu glas scăzut, unii nici nu participau. tăceau, preocupați. Într-un grup mai numeros, o familie din Bicaz povestea despre un parapet de lemn, construit cu măiestrie, spre baraj, care a fost demontat și furat Într-o noapte și despre vecinii care-i Încălcau mereu proprietatea și se temea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de Psihologie, unde lucra ca cercetător, a ajuns femeie de serviciu la grădinița fabricii „Suveica”. „Atunci am realizat importanța spațiului pentru viața noastră interioară. Nu aveam un loc al meu!” Aici a descoperit altă lume, a perife ricilor, a marginalilor preocupați doar de supraviețuire. Nu-i era Îngăduit să se apropie de spațiul clasei, unde trona o doamnă educatoare care-i cerea imperios să nu tulbure „procesul de Învățământ” trecând cu găleata ei (deși poate știa că noua femeie de serviciu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
consolare. Fără îndoială, războiul joacă un rol destul de mare în această degradare a cadrului ecleziastic. Dar acesta nu face adesea decît să scoată în evidență nenorociri anterioare crizei din secolele XIV și XV. Sosiți din rîndurile nobilimii, episcopii sînt deosebit de preocupați să-și completeze veniturile scăzute ale diecezelor afectate de epidemii și de jafuri, prin cumulul de beneficii ecleziastice. Cum se poate imagina administrarea mai multor dioceze? Pe deasupra, în această epocă a dezvoltării statelor naționale, numeroși prelați dețin la curte, pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al tînărului rege Carol al IX-lea. Manevrînd între facțiunile politice rivale, Catherina de Medici încearcă să păstreze pentru ea tronul fiilor săi. Ea învrăjbește cele două partide și înlesnește pe rînd adversarilor să-1 pună pe rege sub dominația lor. Preocupată să-1 controleze pe rege, ea nu ezită să-1 elimine pe cel care îi cîștigă bunăvoința. Urmîndu-i fratelui său Carol al IX-lea (1574), Henric al III-lea trebuie deci să înfrunte o situație foarte complexă. Inteligent, autoritar și lucid, el
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
protejează nobilimea. În Germania de sud se regăsesc aceleași diferențe: regatul Bavariei devine un stat modern, în timp ce transformările sînt mai puțin profunde în Marele ducat de Baden. Olanda scapă un timp de transformările pe care le cunoaște Italia și Germania. Preocupat să apere tradițiile naționale, Ludovic întîrzie profundele reforme sociale care reprezintă emblema modernizării "à la française". Dar preluarea conducerii Olandei de către împărat și anexarea ei la Franța (1810) provoacă o politică rapidă și brutală de asimilare. În schimb, nu poate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
democrație. Sătul de a polemiza cu asemenea „activiști pe tărâmul democrației”, le repet unora dintre ei - uneori, ad nauseum - episodul găsit în niște pagini de memorii. E vorba de o întâmplare care vorbește despre ceea ce li se poate întâmpla celor preocupați prea mult cu exportul de democrație. La o recepție desfășurată la Atena, în timpul dictaturii militare (anii ‘50 ai secolului trecut), un ambasador imprudent și ușor arogant îl întreabă pe unul dintre cei mai reputați istorici eleni: „Domnule profesor, ce se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care a inventat democrația acum câteva mii de ani, trăiește acum asemenea timpuri?” Bătrânul istoric zâmbește, după care răspunde amuzat: „Excelență, una din explicații ar putea fi foarte simplă. Poate că, după ce a inventat democrația, Grecia a fost atât de preocupată să exporte această valoare, înât, într-o zi, s-a trezit că nu mai dispune de suficientă democrație pentru uzul intern”. Oricine poate împărtăși soarta Greciei din acest schimb de replici, dacă se joacă prea mult și prea des cu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
într-un compartiment de tren, tânăra se străduiește să atragă privirile bărbaților, ferindu-se în același timp de acestea. Așezată pe banchetă, observă că doi călători aflați chiar în fața ei îi aruncă din vreme în vreme câte-o ocheadă. Foarte preocupată să-și protejeze respectabilitatea, fata se preface că nu-i vede. Însă asta n-o împiedică să facă tot ce-i stă în putință pentru a atrage privirile lor măgulitoare. De fiecare dată când trenul trece printr-un tunel, Catherine
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a copiilor și tinerilor. Acesta a fost și motivul pentru care Obradovici traducea lucrarea Belizarie a lui Marmontel, pe care cu ,,arzătoare poftă” o oferea românilor săi bănățeni în folosul învățăturilor morale pe care le conținea. Pedagogul a fost permanent preocupat, în calitatea sa de director, de perfecționarea metodică a învățătorilor. Ideile sale pedagogice pe care s-a bizuit această activitate transpar din manuscrisul metodicii sale Scurtată de mână povățuire către modrul cel înainte scris de învățătură. Chiar dacă lucrarea era o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca în tulburătorul discurs final să-i arate soțului la ce se poate aștepta la întoarcerea dintr-un război câștigat cu prețul sângelui propriului copil. După cum sugerează indicațiile de regie, dramaturgul român preferă să imagineze o mamă destul de indiferentă, puțin preocupată să înțeleagă frământările Ifigeniei : privește aspru, sever... amintindu-și că nu se poate supăra într-o asemenea zi, se silește să zâmbească... mirată, cu oarecare răceală... oarecum plictisită... privind-o bănuitor (I 3). Lipsită de afecțiune autentică, Clitemnestra nu se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bucureșteană : prima predă istoria teatrului la Conservatorul de muzică și artă dramatică, a doua explică literatura universală și comparată la Universitate. Turnura sistematică și didactică a expunerii trădează formația autoarelor, destinatarul prelegerii fiind vădit în cazul lui Alice Voinescu, mereu preocupată să atragă atenția asupra dificultăților de interpretare a textului antic de către actorii moderni . Lucrările prezintă trăsături comune, de formă și de conținut. Organizarea este similară : după două capitole introductive menite să fixeze locul autorilor cercetați în literatura elină, partea cea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]