3,420 matches
-
Pur și simplu îmi propunea să pornim împreună pe o cale comună. Mie mi s-a părut deplasată dorinta ei, deoarece eu pornisem pe un drum ce îl consideram drept și voiam să merg până la capăt. Drumul ei era, deocamdată, presărat cu multe meandre pe care nu vroia să le ocolească. I-am răspuns că vom merge fiecare pe drumul nostru. Cornelia rămăsese prietena cu Anișoara și se mai vizitau. Cu o astfel de ocazie, Anișoara i-a arătat vânătăile de pe
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Își umflă nările, privindu-l pe căpitanul Phillips. Apoi, bătându-se scurt cu palma peste coapse, se duce spre marginea navei. Proiectorul trece peste apă, creîndu-și cu lumina propriul câmp vizual. Apa arată ciudat sub raza lui - o ciorbă incoloră presărată cu tot felul de obiecte: o portocală viu colorată; o pălărie bărbătească, Înconjurată de excremente; bucăți de hârtie ca niște scrisori rupte. Și apoi, Între toată materia asta inertă, iat-o că apare, ținându-se de parâma vasului: o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un heleșteu de jeleu albastru și numele lui Zizmo, scris cu drajeuri argintii. În a patruzecea zi de la Înmormântare se mai ținu o slujbă la biserică, după care toată lumea veni Înapoi pe strada Hurlbut. Se adunară În jurul colivei, care era presărată cu zahărul pudră al vieții de apoi și conținea semințe nemuritoare de rodie. De Îndată ce mâncară coliva, o simțiră cu toții: sufletul lui Jimmy Zizmo părăsea pământul și intra În rai, de unde nu-i mai putea necăji. În toiul festivităților, Sourmelina provocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
concluzie Înfricoșătoare. Începusem să cred că Dieta Mediteraneană, care o ținea În viață pe bunica mea Împotriva voinței ei, Îmi Întârzia și mie, În mod sinistru, maturitatea. Era clar ca lumina zilei că uleiul de măsline, pe care Tessie Îl presăra pe orice, era Înzestrat cu o putere misterioasă de a opri ceasul corpului, În timp ce mintea, etanșă la uleiul de gătit, continua să funcționeze. De aceea Desdemona simțea disperarea și oboseala unei persoane de nouăzeci de ani și, În același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
roșie. În spațiul micuț de deasupra bentiței ajustabile care-i Încheia șapca se vedea părul zburlit de pe gâtul lui cu cicatrice. Îmi simțeam capul moale, de parcă ar fi fost Înfășurat În tifon. Eram Învelită Într-o pătură veche, țeapănă și presărată cu paie. Mi-am Întors capul și m-am uitat În sus și am văzut o priveliște minunată. Am văzut chipul Obiectului dedeasupra mea. Capul meu era la ea În poală. Obrazul meu drept era Îmbujorat, lipit de tapiseria caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se explica și muzica din fundal, pe care acum Milton o asocie cu preoții care cântau liturghia. Cu mult timp În urmă, Milton Îi furase logodnica părintelui Mike și se căsătorise cu ea. Copilul rezultat din această uniune, adică eu, presărase sare pe rană atunci când Îi returnase botezul preotului. Acum părintele Mike Încerca să se răzbune. Dar nu câtă vreme Milton Îl putea Împiedica. ― Hei! strigă el, punându-și mâinile În șold. Ce dracu’ ai impresia că faci, Mike? Părintele Mike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și cădeau morți fără nici un sunet. Totul s-a desfășurat cu un calm desăvârșit. Mai rămân și astăzi unele relatări ale asaltului dat de mercenari asupra graniței de Nord. Au trecut peste mine și peste baraje, peste dealuri și câmpii presărate cu obuze și mortiere și omorau tot ce le ieșea în cale. Privind de sus această invazie, puteai avea impresia că marea de oameni care înainta nu avea sfârșit, iar ultimii oșteni abia dacă se puteau zări în orizontul îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
se răsfrângeau de motivele florale ce o împodobeau. Mânerul părea a fi nimic mai mult decât o prelungire a tecii. Până și plăselele erau minunat lucrate. Tulpini de argint porneau din vârful tecii și se întindeau elegant pe lungimea acesteia, presărând-o, din loc în loc, cu o frunză suavă sau cu câte o floare ce nu făcea decât să-i sporească frumusețea. Mâna i se crispă pe mâner. Vru s-o scoată din umbra amorțelii din interiorul tecii, dar nu putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
fi decât paradoxală. Oricât de trivial e ma terialul, originalitatea exprimării este singura care contează. Piso a observat bine. Totul a ajuns un potop de vorbe mie roase, agreabil rotunjite. Acțiunea și discursul se confundă de parcă ar fi o prăjiturică presărată cu semințe de mac și susan. — Doresc cu fervoare, înalță în acest moment glasul Calpurnius Piso, ca nobilii noștri să nu aibă în casele lor nimic mai demn de admirat decât portretele strămoșilor, pe care visez să le aud lăudându
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ilariant duel lingvistic, amintind de cearta catiheților din Amintiri, comicul fiind redat prin numeroase procedee artistice. Proba urmează un tipar mitic, eroii din mitologia greacă devenind invulnerabili în urma botezului în foc (Triptolemus). Gerilă își evidențiază meritele, utilizând un limbaj popular, presărat cu proverbe („Ei apoi! Vorba ceea: Fă bine să-ți auzi rău”). Acumularea tensiunilor negative are ca și consecință mânia, care le întunecă rațiunea, Gerilă acționând prin răcirea fizică, dar mai ales spirituală, care restabilește echilibrul în fața încercărilor interioare. În
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
era cale de o zi și jumătate. Cei doi trecură prin câteva sate la fel de sărmane ca ale lor și ieșiră într-o câmpie întinsă. Se vedeau deja semnele primăverii. Câmpia era scăldată de un soare cald, în crânguri magnoliile erau presărate cu flori albe, iar pe câmpurile încă nearate copii se jucau împletind coronițe din flori de lotus. În fața acestei priveliști samuraiul își dădu pentru prima oară seama că avea să plece într-o țară necunoscută și îndepărtată. Dincolo de câmpie, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
desagi. Acest alai neobișnuit porni petrecut de salvele trase în aer de gărzile fortăreței. Primele priveliști pe care le vedeau în Nueva España erau orbitoare, fierbinți și albe. În depărtare se înșiruiau munți peticiți cu granit, ca și cum ar fi fost presărați cu sare, iar în fața lor se întindea un câmp sălbatic pe care creșteau cactuși uriași. Se vedeau și niște case țărănești sărăcăcioase, făcute din pământ, cu acoperișuri de frunze și surcele. Erau casele băștinașilor indieni. Un băiat mai mult gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ridicau câteva colibe indiene cu pereți din chirpici și acoperișuri din frunze și ramuri de copac pe care se odihneau câțiva vulturi pleșuvi. Japonezii trecură prin câteva sate părăsite ale căror ziduri de piatră se mai zăreau încă pe dealurile presărate cu șuvițe subțiri de granit. Prin piețele pustii, șuiera un vânt uscat. Auzind șuierul vântului, samuraiul își aduse aminte de cuvintele pe care Matsuki i le strigase ca și cum l-ar fi învinuit: „În vârtejul politicii, nu te mai poți bizui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
gândească doar la îndeplinirea sarcinii sale. Fără îndoială că așa mi-ar fi spus și tata, dacă ar mai fi trăit.” Ajunseră la un râu. Apa din albie era secată de-a binelea. În față se ivi un munte golaș presărat cu granit. Ajunși până în vârful său, văzură un alt munte, uriaș, ce se înălța semeț în zare cu piscurile înzăpezite. Era atât de înalt și de falnic încât nu putea fi asemuit cu nici un munte de pe domeniul Stăpânului. Tânărul Nishi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mergeau cu pași ușori. Îngrijorarea provocată de răzmerițele indienilor aproape că le ieșise cu totul din minte. În timp ce-și îmboldeau caii cu pintenii, doar Velasco își ducea din când în când luneta la ochi și cerceta dealurile parcă presărate cu o pulbere fină. Nori de furtună poleiți cu auriu pe margine se ridicau amenințători în zare. Ajunseră într-o câmpie plină de ruine. Pe deasupra, umbrele norilor pluteau agale. Cactușii scrutau convoiul, țepeni ca niște bătrâni morocănoși, iar muștele treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
la Veracruz. Făcusem un ocol destul de mare ca să nu trecem prin moșiile care erau țintele atacurilor. Ca de obicei, soarele dogorea cu putere și eram sleiți de oboseală cu toții, și oameni, și cai. Mergeam în șir indian printre piscurile parcă presărate cu sare. Aveam simțurile tulburate și ni se întâmpla uneori să luăm desișurile de cactuși drept cete de oameni. Pentru o vreme, am făcut popas. Eu priveam dus pe gânduri la zborul unui vultur pleșuv care se rotea pe deasupra piscurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aceea, samuraiul simți pentru prima dată o bucurie năvalnică. Fără să vrea, se uită la Nishi. Se uită la Yozō, la Ichisuke și la Daisuke. — Țărmul... Japoniei... zise Nishi oftând adânc și rămânând apoi fără grai. Cum pășiră pe țărmul presărat cu iarbă de mare neagră, un val limpede le udă blând picioarele. Multă vreme japonezii rămaseră pe loc cu ochii închiși ca pentru a gusta din plin atingerea răcoroasă apei. Slujbașii care ieșiseră afară din oficiul de gardă se opriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fără să mai zică nimic. Înainte de a mă întoarce în temniță, am cerut să văd marea și temnicerii mi-au dat voie. Am privit marea în iarnă de lângă parii dimprejurul temniței. Marea sclipea în soarele după-amiezii. Câteva insule rotunde erau presărate ici-acolo. Nu se vedea nici o barcă și totul era liniștit. Acesta era mormântul părintelui Vasquez și al altor nenumărați misionari. Iar în curând avea să-mi fie și mie mormânt... Când cade prima zăpadă, oamenii din vale obișnuiesc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ușii, cineva deschise o umbrelă În spatele ei. Era camerista care făcea curat În camera lor. — Să nu vă udați, Îi zâmbi, vorbind În italiană. Hotelierul o trimisese, desigur. Cu camerista ținându-i umbrela În spate, merse de-a lungul aleii presărate cu pietriș, până ajunse sub fereastra lor. Masa era acolo, verde și strălucitoare, spălată de ploaie, dar pisica dispăruse. Brusc, fu dezamăgită. Camerista se uita la ea. — Ha perduto qualche cosa, signora? — Era o pisică aici, zise americanca. — O pisică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
băieții coborâră și o luară pe jos. Drumul era nisipos. Ajunși În vârful dealului, Nick se uită-n spate. Văzu luminile din Petoskey și, dincolo de golful Little Traverse, luminile din Harbour Springs. Se urcară Înapoi În căruță. — Ar trebui să presare și ei niște pietriș pe drumu’ ăsta, spuse Joe Garner. Căruța merse mai departe, prin pădure. Joe și cu doamna Garner stăteau pe bancheta din față, foarte apropiați. Nick stătea Între cei doi băieți. Drumul traversă un luminiș. — Uite, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
lopata În pământul proaspăt afânat. Un țăran cu o barbă neagră și cizme Înalte din piele stătea lângă mormânt. Paracliserul se opri din săpat și Își Îndreptă spatele. Țăranul cu cizmele Înalte Îi luă lopata și continuă să umple mormântul - presăra pământul egal, ca un grădinar care presară bălegarul. Săparea mormântului părea nefirească În dimineața aceea de mai. Nu-mi Închipuiam cum ar putea muri cineva. — Imaginează-ți cum ar fi să te Îngroape Într-o zi ca asta, Îi spusei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
multă pentru că era foarte rece. Spuma făcea un guler dacă turnai berea Într-un pahar Înalt. Mă uitai prin fereastra deschisă la drumul albit. Copacii de lângă drum erau prăfuiți. Peste drum era un câmp verde și un râu. Malul era presărat cu copaci și mai era și o moară de apă. În fața morii vedeam un buștean lung În care tăia un ferăstrău. Părea că taie de unul singur, nesupravegheat. Patru ciori mergeau pe câmpul Înverzit. Alta le privea din copac. Uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
povestea.: -Dar, câteodată, un bătrânel șugubăț venea pe la ei, așa cum vine pe la toți copiii care vor să se facă mari. Nimeni nu-l vedea, căci el e năzdrăvan, însă, cum venea moșneagul, îl simțeau pe dată. Pentru că: Moș Ene le presăra pe la gene parfum de floare fermecătoare, zvon de soare și de cânt, s-adoarmă cât mai curând. „Oare, micii mei năzdrăvani ce fac?” se ntrabă bunica și privește, iarăși, mai cu atenție spre pătucurile unde Sorin și Sorina stau cu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
în casă, și a adus niște pastile albicioase pe care, pe o bucată de hârtie, le-a sfărâmat cu ajutorul unui creion. După aceea, Sorina - care nu se visează decât doctoriță - a luat cu degețelele praful cel alb și l-a presărat, cu mare grijă, pe rana bolnavului. În cele din urmă, bunicul l-a pus, iarăși, în culcuș și toți trei i-a urat să se facă sănătos cât mai repede. Pe nesimțite, parcă, Puiu s-a făcut bine; rana i
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
rândul, o femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple, eu pârguiesc rodul livezilor și-al viilor. Coc porumbiștile, împodobesc câmpiile și poienele cu cele din urmă flori, iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. Mai presar argintiul viu al brumelor, ca să aduc aminte oamenilor despre omăturile care vor veni. Copiilor le dăruiesc nuci, gutui, mere, pere, prune, struguri și le deschid porțile școlilor. Numele meu este Toamna! Așa-i că acuma nu mai ți-e frică
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]