3,388 matches
-
Somiș, Someș, ci ca urmașe ale lor, care sunt în mod sigur mai vechi (primele dezvoltîndu-se, normal fonetic, din ele). S-a emis ipoteza că slavii au putut apropia pe străvechiul sam, la contactul cu el, de sl. somŭ, „somn“ (presupunere susținută de originea slavă a rîului Tisa, în care se varsă Someșul, și a altor afluenți ai acestuia: Bistrița < sl. bystrica, „rapid“, Sălăuța < salo, „gras“, Lăpuș < sl. lopuch, „soc“, Crasna < sl. krasŭnŭ, „frumos“). Sufixul slav -eș, -iș, -oș, care arată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența cardiacă și debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
nu se deosebește mai mult de cea italiană decât aici” (DM, p. 363 urm.). Dacă totuși există cuvinte care se aseamănă mai mult cu limba italiană decât cu vechea limbă romană, continuă realist Cantemir, „s-ar putea crede, printr-o presupunere care n-are nimic absurd, că ele s-au strecurat în limba noastră pe urma îndelungatului comerț al genovezilor pe care aceștia l-au avut cu moldovenii pe când stăpâneau țărmurile Mării Negre. Tot astfel, după ce moldovenii au început să aibă dese
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arm. es, fr. je, engl. I etc., ceea ce nu poate însemna altceva decât că suntem în prezența unei pronunțări autohtone a formei eu. Țânțari, așa este denumită populația aromână din Macedonia, primul mare centru statal al romanității orientale în devenire. Presupunerea lui Cantemir cum că flaccus ar fi fost folosit „în cinstea boeriei ce zic ținsoria” (HVR, p. 119), adică censoria, de la censor „magistrat roman”, censio „evaluare, stabilire de impozite”, de unde censitor „comisar însărcinat cu funcția de cenzor în provincie, estimator
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
afirmă, după Cantemir, că “este o prescurtare din Ioan sau Iωанн (Ιωαννυς), cum scriu slavonii, reproducând aici, ca în toate cuvintele luate de la greci, forma prototipului” (Slf, p. 57). Istoria stufoasă dezvoltată de Hasdeu în jurul acestui cuvânt se bazează pe presupunerea lui Cantemir, cum că Ioan sau Ioniță frate și urmaș la domnie al fraților Asan și Petru care “au ridicat steagul răscoalei contra jugului grecesc și au pus, la sfârșitul secolului al XII-lea, temelia statului româno-bulgar de peste Dunăre” (Ib.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Transilvania, cu sensul de „a crește (copii)”, și presupunând un *bajare (primitivul lui bajulare) latin vulgar. Nu putem admite nici măcar o formă *baljare, în loc de bajulare, căci atunci am avea la aromâni băľiat” (p. 245 urm.). Avem aici un șir de presupuneri bazate pe transformări fonetice inventate ad-hoc pentru a duce originea cuvântului băiat la latină, în care este reconstituită forma *bajare. Etimologia lui Pușcariu nu a fost acceptată, dicționarele etimologice rămânând la părerea că acest cuvânt are origine necunoscută (DEX, DEXI
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
intraventricular LCR recoltat din ventriculul III, autorii suscitați au obținut la diferite animale fenomene de excitație reprezentate de contractura spasmodică a musculaturii, extensia labelor și agitație motorie, urmate de o stare de inhibiție cataleptică. Pe această bază, Popa a făcut presupunerea că LCR conține o substanță neurostimulantă de origine hipofizară, pe care a denumit-o cerebrostimulină. Cât privește cei aproximativ 48 de nuclei și centri situați după Obszewski (1954) în formația reticulată bulbo-mezencefalo-diencefalică, este cunoscut că o mare parte din ei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Eliberarea sa este activată și de către sistemul nervos simpatic, prin mecanism alfa-adrenergic. Recent s-a evidențiat imunohistochimic prezența unui ANF specific sistemului nervos central, mai ales la nivel hipotalamic. Structura chimică și efectele fizio-farmacologice ale celor doi factori natriuretici permit presupunerea existenței unui veritabil ax cord-creier, asemănător celui descris anterior în cazul tubului digestiv sau al rinichiului, cu rol important în autoreglarea neuroendocrină a funcțiilor respective. Astfel, în afara funcției de motopompă aspiro-respingătoare, inima îndeplinește un important rol endocrin secretor de peptide
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de origine hipotalamică. În timp ce excitarea electrică a planșeului ventriculului III provoacă efecte similare celor din stres, distrugerea electrolitică a acestuia nu mai este urmată de binecunoscuta activare a complexului hipofizo-corticosuprarenal după un stimul nociceptiv. Pe această bază s-a emis presupunerea că stimularea secreției de ACTH se realizează cu participarea hipotalamusului. Acesta îndeplinește atât rol de zonă receptoare pentru glucocorticoizii circulanți, cât și de convergență și integrare a aferentelor senzoriale din întregul organism. Prin intermediul eminenței mediane și al circulației portale de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
regiunii mamelonare, produsă de sucțiune. Indiferent de natura informațiilor care declanșează și întrețin secreția de prolactină, acestea antrenează veriga hipofizară prin intermediul hipotalamusului. Contrar hipofizectomiei care întrerupe secreția lactată, leziunile hipotalamice nu o afectează semnificativ. Pe această bază s-a făcut presupunerea intervenției hipotalamusului în sens inhibitor asupra formării și eliberării de prolactină. Și, într-adevăr, extractele hipotalamice s-au dovedit a avea o acțiune inhibitoare atât in vitro, cât și in vivo, sugerând existența în hipotalamus a unui factor umoral frenator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
d'Aubignac în Practica teatrului: "Când vrem să aprobăm sau să condamnăm (piesele de teatru) care apar pe scena Teatrelor noastre, presupunem că lucrul este adevărat, sau cel puțin că trebuie să fie, sau că poate fi, și pe această presupunere aprobăm toate acțiunile și cuvintele care ar putea fi făcute și spuse de cei care acțonează și care vorbesc; și toate evenimentele care ar putea urma acestor prime aparențe: pentru că în cazul acesta credem că acest lucru s-a întâmplat
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acest sens, observăm cum fiecare secvență a replicilor are o configurație dedalică, constituindu-se ca o încercare de înlănțuire eficientă a interogațiilor și a răspunsurilor, soldată invariabil cu un eșec. De exemplu, atunci când domnul afirmă: "Stai, întâi să-ți spui!", presupunerea că urmează o destăinuire satisfăcătoare întrebării anterioare a feciorului sau cel puțin în concordanță cu intenția formulată în acest enunț este infirmată de succesiunea replicilor care se opresc înainte de a comunica ceva: Domnul: [...] Să-i spui când s-o întoarce
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trimit cu gândul la Caragiale sau la personajele sale. De pildă, faptul că bunicul lui Urmuz din partea mamei, preotul Filip Pașcani, om mucalit, renumit pentru darul ironiei, ar fi fost apreciat de însuși Caragiale 5, constituie un amănunt care îndreptățește presupunerea că nepotul, măgulit și devenit conștient de valoarea artistică a harului pe care, se spune că l-a moștenit, a prețuit, la rândul său, opera marelui comediograf. Chiar și din punct de vedere comportamental și caracterial, grefierul scriitor amintește de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ciorap.15 (Mitică) În plus, dacă ținem cont de obsesia onomastică urmuziană legată de necesitatea corespondenței între nume și realitatea desemnată, obsesie ilustrată în toate textele sale și teoretizată în nota explicativă din schița Algazy& Grummer 16, nu e hazardată presupunerea că scriitorul însuși, conștient de responsabilitatea pe care soarta i-a impus-o, hărăzindu-i un astfel de nume, îndeobște asociabil cu "pușlamaua simpatică" a "micului Paris"17, și-a jucat rolul de Mitică în deplină cunoștință de cauză, însușindu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
oameni din bloc aveau pisici). Ultimul plic, după cum își dădu bine seama, întorcându-l pe o parte și pe alta, conținea și el o felicitare. Nu cunoștea pe nimeni în America dornic să-i trimită felicitări. Probabil că făcea o presupunere eronată. Știa că ar trebui să deschidă pur și simplu plicul și să descopere că se înșelase, că era cine știe ce prostie. Și totuși, ceva îi spunea că nu era o prostie și că presupunerea ei era absolut corectă. Nu trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
trimită felicitări. Probabil că făcea o presupunere eronată. Știa că ar trebui să deschidă pur și simplu plicul și să descopere că se înșelase, că era cine știe ce prostie. Și totuși, ceva îi spunea că nu era o prostie și că presupunerea ei era absolut corectă. Nu trebuia să deschidă plicul. Nici nu voia. Îl mai întoarse o dată și îl aruncă în coșul de hârtii. Apoi își făcu promisa baie, unde închise ochii și își goli mintea de orice altceva în afara muzicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
apă. I-am zis: — Stai un pic ca să-mi clarific povestea asta. Am un amic la Alex care mi-a spus că poliția nu știe de locul ăsta, și când colo tu ești aici, la pândă. Ceea ce mă conduce la presupunerea că tu, sau cel pentru care lucrezi, așa vrea. Ai prefera să-l găsești pe Von Greis sau, măcar, să pui mâna pe ce-l face atât de căutat, Înainte ca ei să o facă. Acum, nu e vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
capacitate de înțelegere, poate că totul n-a fost decât un vis visat de mine astă-noapte, mi-am dorit atât de mult să văd Pantocratorul pe boltă încât, la vremea aceea fragedă nu m-am dus atât de departe cu presupunerile, dar, cu convingerea liniștitoare că visasem peste noapte totul, l-am urmat pe Theo la masă, neîndrăznind să-i povestesc visul meu fantastic de teama să, El, posomorât, a mâncat pâine, ouă fierte de fratele Rafael, roșii, ardei și brânză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cap în semn de aprobare. Am crezut că te-am pierdut. —Sunt bine, insistă Ashling. Clodagh nu a început să scrie poezii, nu? spuse ea, forțându-se să zâmbească. —Clodagh! Nici pomeneală, râse Dylan, de parcă își dăduse seama dintr-odată ce presupunere prostească făcuse. Deci, dacă se apucă să scrie poezii, ar trebui să încep să îmi fac griji? Dar până atunci, nu-ți bate capul. Probabil e doar obosită și are nevoie de o pauză. Nu poți face ceva drăguț? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ăla. Vocea lui Kay era blândă și răbdătoare. — E o prostie să emiți teorii așa, de amorul artei, dar o să-ți spun părerea mea - dacă mănânci ceva și te calmezi. — Dă-i drumul, doamnă profesoară. — Ei bine, e doar o presupunere, dar s-ar putea să fi fost doi criminali, fiindcă tăieturile cu care a fost torturată sunt neîndemânatice, în timp ce secționarea trupului și incizia abdomenului - care, evident, au fost făcute amândouă post-mortem - sunt îngrijite și curate. Totuși nu-i total exclus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
toți plozii ăștia morți. Biroul vostru de presă de căcat nu spune prea multe: fără detalii. Nimic serios. Logan dădu din cap. Era o procedură standard: dacă ai fi spus presei tot ce știi, s-ar publica, s-ar face presupuneri, reconstituiri, sau s-ar discuta În direct la televizor. Apoi toți nebunii din lume ar Începe să se dea În stambă, spunând că sunt noul Monstru din Mastrick sau cine știe ce poreclă pe care presa se decidea să o dea celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ideea sugerată de Weir poliției, cum că exista o conspirație ce avea ca unic scop asasinarea lui Grady. Preotul Ralph Swensen fusese cel care pregătise terenul în acest sens, atentând primul la viața procurorului. Încercarea aceasta ratată urma să întărească presupunerea polițiștilor în ceea ce privește existența unui complot împotriva procurorului, astfel că vor înceta să se mai gândească și la alte infracțiuni, cum ar fi evadarea pe care o plănuiau. Urma ca Weir însuși să se lase prins în cadrul unei a doua tentative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
rana falsă. - Ați găsit sacoșa? Ea continuă: - Era niște vopsea roșie uscată pe pantofi și pe costumul tău. Și fibre din covor. - Am crezut că vopseaua e sânge fals, clătină din cap Rhyme, furios pe sine. Era logic să facem presupunerea asta, dar ar fi trebuit să mă gândesc și la alte posibilități. S-a dovedit, în urma identificării efectuate în baza de date a FBI, că este vorba despre vopsea pentru autovehicule marca Jenkin Manufacturing. Nuanța este un roșu-portocaliu folosit exclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
luat-o în serios. A fost o adevărată — Zâmbind din nou, de data asta cu o expresie vag amuzată, Jesse se întoarse spre Leigh. — Tu ce părere ai avut, dragă? Articolul ți s-a părut justificat? Leigh rămase șocată de presupunerea lui că ea nu numai că citise, dar își amintea și cartea și articolul respectiv. Ceea ce, spre iritarea ei, așa și era. Fusese articolul de fond din Book Review, ediția de duminică, cu șase ani în urmă, și încă își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nimeni altul decât Toby Baron, nume care l-ar fi făcut pe bietul Dean să-l ia amețeala. — În niciun caz pentru o audiție! E pentru o emisiune sau pentru un film? Expresia de pe chipul lui arăta înfrângere. Ca să corecteze presupunerea ei, el ar trebui să o informeze cine este — ceea ce orgoliul lui l-ar împiedica s-o facă. Acum l-a prins, era sigură. Atât de sigură că începu să numere. Cinci, patru, trei, doi, unu și... — Ce-ai zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]