443,141 matches
-
dop cu sîrmă,/ Șaltăr poate-și face/ Orișicare gîlmă". Versurile poartă, inconfundabil, sigiliul stilului vulpescian: o asonanță de zile mari (sîrmă-gîlmă), sintaxă cutezătoare ("Șaltăr poate-și face..."), plus folosirea lui "gîlmă" cu sensul de "copil". Locuința din Dionisie Lupu 2 prezenta un avantaj inestimabil: era la doi pași de facultate. "Tocmai de aceea, deși punctual din fire, mi se întîmpla uneori să întîrziu. Drumul meu trecea prin curtea Circului de stat, acolo unde se răsfață astăzi clădirea Teatrului Național, despre care
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
sau le dă întîlnire cu un autor în cîte o cafenea selectă sau răsfoiește în fața lor cîte un tom elegant și le citește pasajele cele mai atrăgătoare. Nici o zi fără o carte, pare să fie deviza acestui vechi cititor. A prezentat deja peste 2000 de cărți și nu dă semne că ar vrea să se oprească. Cu eleganță firească, cu un discurs bine temperat și bine articulat, Olivier Mongin își ține spectatorii la curent cu ultimele apariții. Dar cine ar fi
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
cazul volumelor mai groase și mai grele, omul care aduce cartea a și citit cartea pe care o aduce. Pare că îi împărtășește unui prieten foarte bun cea mai recentă experiență de lectură or, față de un prieten nu te prefaci. Prezintă cărți de la toate editurile și nu pare să privilegieze un gen. Tot ce poate interesa pe alții îl interesează. Tot ce-l interesează devine interesant pentru spectator. Emisiunea lui (a debutat la Profesiunea mea, cultura a lui Nicolae Manolescu) durează
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
aduce cartea nu s-a transformat într-un robot mediatic, nu și-a lipit pe chip zîmbete false, nu a recurs la artificii ieftine. Nu seamănă (din fericire!) cu o vedetă, dar face o vedetă din cartea pe care o prezintă. Este un profesionist al cărții sobru, dar rivalizează cu un profesionist al televiziunii. Și-a păstrat bucuria cititului, iar asta nu se poate mima. Are umor de bună calitate și nici asta nu se poate mima. După cele cîteva minute
"Omul care aduce cartea" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/12664_a_13989]
-
cele pe care, cu privire la Minulescu, le-am notat atunci. Tot de atunci datează majoritatea metaforelor la care am recurs, precum și stilul alert al dialogului. Am căutat, pe cât cu putință, să păstrez intactă prospețimea clipelor trăite și felul în care mă prezentam eu însumi: dezinvolt și cutezător, amestec de candoare și tupeu, de entuziasm și melancolică resemnare. într-un cuvânt, m-am străduit să resuscit cu fidelitate autenticitatea momentului. Am beneficiat de o condiție ideală: după ce Minulescu mi-a dăruit autograful solicitat
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
cunosc și l-am căutat la Ministerul Cultelor și Artelor, unde ocupa un fotoliu de Director General. Nu mă anunțasem în prealabil, însă de cum am pășit pragul intrării m-a întâmpinat un funcționar amabil care, aflând că doream să mă prezint poetului, m-a introdus într-un cabinet în care nu se afla nimeni. Va fi fost probabil o antecameră. Am fost poftit să aștept. Pe pereți atârnau diverse tablouri, în jurul unui birou pe care se aflau câteva mici statuete. Domnea
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
premisele și modul de abordare. I. Necula se limitează însă la a analiza opiniile lui Emil Cioran, cît mai aproape de text, cu trimiteri la epoca scrierii lor pe cît posibil. Din perspectiva autorului, nu problema unei identități a fiecărui popor prezintă gradul cel mai ridicat de risc, ci abordarea scrierilor lui Cioran: "în fond, a vorbi despre Cioran înseamnă a vorbi despre convingeri, doctrine, stări de spirit, comunități - toate cu dozajul lor de contradicții și nestatornicii". Prin urmare, punctul de pornire
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
ultim freamăt Pe umerii mei fără alte roade. în Verb natal focul mă consumă. Nu aș mai vrea să fiu sporind căderea. Aud din cer flautele, iar mierea Se revarsă în mine postumă. Aceste locuri purtate de îngeri }i le prezint ca reazim. Ia-le pentru ziua de azi, Nu le uita în cea de mâine. Membrele ce se umflă de sânge părăsit Au gândirea cutremurării, Mângâind în Dumnezeu gleznele tale. Totul e divina cerere De a fi aceeași naștere, aceeași
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
zice adevărul, oricât de compromițătoare și rușinoase ar fi unele dezvăluiri ale derutei lor civice. Totodată subliniem primatul valorii (creația poate răscumpăra rătăcirile semnalate). Privit din perspectiva operei, Céline are toate temeiurile să intre în patrimoniul marii culturi. După ce am prezentat tipuri de conflict între estetică și ideologie (pe versantul din stânga, bunăoară, ruta lui Sartre sau Aragon, pe vesantul din dreapta, Eliade sau Cioran), a sosit momentul să lărgesc exemplificarea, încumetându-mă să propun și un tabel al itinerariilor posibile. Așadar, schițez
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
neutră în genere ideologic. Debutul în prima tinerețe e scutit de plaga infecției. Apoi survine intervalul de contagiune, cu consecințe dezastruoase. în fine, după vindecare, se inaugurează perioada de recuperare, descotorosiți de păcatele trecutului, autorii reabilitați revin la izvorul fecundității. Prezint, desigur, evoluția sumar, în linii esențiale, neoprindu-mă acum la ezitări, reculuri, drumuri ocolite. La Cioran, resurecția s-a săvârșit cu recunoașterea erorilor - chiar dacă spovedania a fost lapidară. Autoimputarea a fot formulată net în declarații neechivoce și ea s-a
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
să fie străbătute de un maniheism, al conflictului de clasă, o fatală împărțire între bogați și săraci. Și în diferențierile categorice, ilustrare a sciziunii, dăinuie însă aproape mereu un extraordinar instinct al viului și al dramatismului autentic. Un caz aparte prezintă Gabriel Garcia Marquez. Formidabila descripție a istoriei în romanul Un veac de singurătate îl situează drept cap de serie în literatura postbelică, nu numai din America Latină. Totul s-ar putea înlănțui într-o logică armonioasă dacă nu ar fi umbra
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
buletinului Școala nouă ne oferă între altele un text intitulat Concursul literar al clasei IX; autorul identificat cu creionul, este iarăși St. C., de astă dată în ipostaza de critic literar: "Cea mai mare parte a concurenților (cu excepția unuia) au prezentat lucrări în versuri, de factură foarte variată, unii menținîndu-se încă pe linia unei poezii îmbibată de un sentimentalism dulceag, alții arătînd că au înțeles să pornească hotărîți pe drumul unei poezii sănătoase a poporului muncitor, expresia dorinței lor de a
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
dreaptă din perioada interbelică (Axa, Buna Vestire, Cuvântul, Porunca Vremii, Sfarmă-piatră, Vestitorii) și de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, apoi în "mașinăria falică" a Scânteii comuniste din anii 1944-1950, în ziarele postcomuniste Adevărul, Azi și Dimineața (așa cum se prezentau ele în "falsul an de grație" 1990), în "cloaca maximă" de la România Mare, ca și în incendiara zeflemea cu substrat etic de la Academia Cațavencu și de la "ruda" sa, Plai cu boi. În mai mare măsură chiar decât mostrele de limbaj
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
scrisese laudativ, acesta nu înceta să-l considere în secret un mediocru, așa cum o dovedește al șaselea volum din Agende, unde Lovinescu - în urma unor lecturi la care, cu prilejul vizitei din 23 iunie 1943 Virgil Untaru împreună cu Geo Dumitrescu fuseseră prezentați de Eugen Jebeleanu - exclama: "îi execut magistral pe amândoi", neomițând să consemneze: "le dau cărți". "Execuția" semnifica așadar o dezaprobare față de literatura ce-i fusese împărtășită, nu afecta însă câtuși de puțin atitudinea binevoitoare, generoasă chiar, a criticului, care rămânea
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
interesul pentru artele plastice. Eram pasionat de Van Gogh." Foarte bine! - a reacționat Virgil - scrie despre Van Gogh, n-am nimic împotrivă, dar să fie strict 45 de rânduri. Dacă îmi ești prieten, apucă-te și scrie. Poimâine să-mi prezinți articolul!" M-am așezat la masa de scris și am stat nouă ceasuri în fața colii albe de hârtie, fără să pot așterne un singur rând. A doua zi i-am adus lui Virgil faptul la cunoștință, gândindu-mă că e
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
celălalt fără certitudinea că se vor citi între ei vreodată. Tot ce știm despre cei doi am aflat din poemele lor. Prima apariție în engleză a fost aceea din Exquisite Corpse, Cadavrul Desăvârșit: Jurnal de viață și iubire, unde erau prezentați în felul următor: "După ce în anul 1989 a fost găsit manuscrisul legat cu grijă, ca și când cineva îl pregătise pentru publicare, au mai trecut doi ani până să apară traducerea de Wang Shih în chineză modernă. Prima traducere occidentală a fost
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
nu mă întrebi, dar eu tot îți răspund. Acum finalizez o carte cu subiect sportiv. Se cheamă Fanionul roșu și cred că o să fie gata în septembrie. O să apară în colecția "Arena" pe care o coordonez la Humanitas și o să prezinte zece campioni și tot atîtea gesturi mîrșave pe care le-au comis. Cristian }opescu a publicat anul trecut la noi o carte despre fair-play. M-am gîndit să acopăr reversul medaliei și să arăt că nu întotdeauna performanța și caracterul
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
engleză... Dacă... (faptele celelalte ca și sancțiunile se lasă la libera dispoziție a jucătorilor naționali)... Supposition personnelle du copiste, supoziția personală a copistului: dacă cineva joacă desculț sau, în urma vreunei înțelegeri survenite între timp, ăși va descălța adversarul, să se prezinte de urgență la primul muftiu ivit în cale și să strige de trei ori Alah este Alah și Mahomed este trimisul său, aruncându-se pe brânci tot de atâtea ori... Instrucțiuni speciale: Se vor ămpărți la început câte șase cărți
Adevăratul cod al belotei (după domnul Lancelot) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12875_a_14200]
-
coperta cărții ăleia de pe genunchii tăi. Sau n-ai citit-o? - Am luat-o din gară. Am răsfoit-o doar. - E cu Hamlet, ai să vezi. Unu din film. Am văzut și io filmu, la club la noi. L-a prezentat și o tipă. De opt martie ni l-a dat. E tipul ăla care n-avea astâmpăr. îl durea sufletul și nu știa ce să facă, unde să se ducă. A ajuns și-n cimitir. - Mă doare degetul, i-am
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
Avea alura de ins rătăcit în pustiu, cu adevărat "Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop", deși în jurul său, pe platoul muntelui, norodul bea, mânca și chiuia, fără să mai ia în seamă scena improvizată pe care își prezentau dansurile și cântecele artiștii... foarte amatori. Și l-am recunoscut mai mult cu senzația unei regăsiri decât a unei descoperiri, poate tocmai pentru că evreii sânt de toate națiile. Și atunci, asumându-mi riscul, am lăsat de izbeliște formația de dansuri
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
în paginile ei, prin eforturile generoase material, de execuție și însuflețire ale lui Alexandru Lungu și ale Micaelei Lungu, nume de marcă ale exilului românesc: poeme și desene mărturisind talent și iubire pentru textul poetic românesc: himere în amurg ne prezintă 36/ desene/ poeme într-un vers/ cu o cheie de citit himere/ și de văzut cuvinte de/ Petre Răileanu. Iar la finele albumului, autorul adaugă: himere în amurg/ apare în zodia Berbecului/ în anul 2004/ într-un tiraj de 120
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
mă face să insist asupra doctorului veterinar Mihăiescu este altceva. Scămoșilă adus de mic de la Fălticeni de la un doctor, mi se pare dermatolog (evreu), nu prea creștea, era extrem de delicat și mofturos. A fost consultat de veterinarul Mihăiescu! S-a prezentat fredonînd o arie celebră, l-a prins de ceafă, i-a băgat un termometru în fund, l-a scos, l-a privit: nu are febră. După ce l-a mai pipăit, a zis grav: "Are o oarecare întîrziere în dezvoltarea coițelor
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
celui român; se transformă, cu toate că involuntar, într-unul dintre cele mai pasionante și mai reușite "romane " ale lui Mircea Eliade. Faptul că el însuși joacă rolul unuia dintre cei doi eroi principali nu diminuează interesul textului, dimpotrivă: prozatorul Eliade ăl prezintă, cu o mănă sigură, pe eroul de roman Eliade, surprinzăndu-i acestuia nu doar suferința sinceră, ci și ambiguitățile, lașitatea funciară, snobismul, mondenitatea vinovată (vezi episodul plecării absolut inutile la un congres la Córdoba, în octombrie 1944, atunci cănd soția lui
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
ritual, cea mai apropiată ființă - pe Nina. Toate acestea au reprezentat probabil răscumpărarea obligatorie pentru ca românul genial să aibă acces la statutul de savant unanim recunoscut. |n ultimele zile petrecute la Lisabona, cănd orizontul ar fi trebuit să i se prezinte complet întunecat, Mircea Eliade manfiestă un optimism pe căt de debordant, pe atăt de irațional: "Cănd reflectez la tot ce mi s-a întămplat în ultimul timp, îmi dau seama că fiecare lovitură a urmărit un sens precis și fiecare
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
prozatorii de primul rang. Mihail Sadoveanu i se relevă ca un fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Scriitorul este mai interesat de colectivitate și mai puțin de drama individuală. De aici, clasicismul său pe care de obicei critica îl prezintă ca pe un romantic. Trecând peste tardivele și tristele alegații conformist-conjuncturale despre romanul realist-socialist Mitrea Cocor (le va rosti și despre Un om între oameni de Camil Petrescu, și despre Marin Preda), merită a fi reținute (spațiul nu ne-o
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]