1,727 matches
-
prin toate manifestările sale - lipsea noua creație de profunzime și Înscriere pe coordonata tradițional-progresistă, dacă formalismul era o tristă moștenire burgheză care nu putea reda convingător preaplinul realității de tip nou, iată că tot În acest an o altă tendință primejdioasă pare că pândește poezia: cultul eului liric, În defavoarea eului colectiv (recte masele), Îndepărtarea poetului de la grijile și sarcinile colective și apropierea de intimismul tipic burghez, cultivarea livrescului, Într-un cuvânt un alt virus Încearcă să submineze vigoarea și militantismul liric
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
afișată de unii dintre elevi a fost remarcată chiar și de autoritățile militare ale comunei. Astfel, în martie 1907, într-un raport înaintat prefectului județului, comandantul garnizoanei Bacău (colonelul Aslană afirma următoarele: „(...) atitudinea elevilor din Liceul local este, dacă nu primejdioasă, cel puțin surprinzătoare pentru niște tineri a căror unică preocupare ar trebui să fie studiul. Prin oraș, văd pe acești tineri amestecați în grupurile de țărani, vorbind cu ei și dându-le aceleași sfaturi nepatriotice ca și soldaților”. Pe lângă timidele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
avut loc pe data de 5 iunie 1924, pe „terenul poligonului de tragere”, între echipele „Unirea” din Roman și Teteriștii din Bacău: „Prima lovitură de picior o au romașcanii, care atacă cu furie golul advers. Teteriștii fac înaintări cu furie primejdioase, marcând printr-un hentz; al doilea gol a fost marcat tot din penalty, bătut de sub.lt. Oriță. În a doua repriză portarul Teteriștilor, Marcinsky, apără toate înaintările; o înaintare formată din paseuri între Popay, Orița și extreme este dusă în fața
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
printr-o serie întreagă de operațiuni tainice, prea plicticoase pentru a fi redate aici. în felul acesta saula învăluie întreaga ambarcațiune într-o rețea complicată, încolăcindu-se și răsucindu-se în toate direcțiile. Toți vîslașii sînt prinși în firele ei primejdioase, astfel încît, în ochii speriați ai omului de pe uscat, ei apar ca niște fachiri indieni pe ale căror brațe se încolăcesc șerpii cei mai periculoși. Nici un fiu născut de o mamă muritoare nu se poate așeza, prima oară, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la fel cum pușca aparent inofensivă ascunde pulberea, glonțul și explozia fatală - tot așa, grațiosul repaos al saulei, care șerpuiește în tăcere printre vîslași, înainte de a intra în acțiune, ascunde mai multă teroare veritabilă decît oricare alt aspect al acestei primejdioase îndeletniciri. Dar ce rost ar avea să spunem mai mult? Toți oamenii trăiesc înfășurați în saule pentru balene. Toți se nasc cu lațul la gît; doar cînd sînt prinși în vîrtejul unei morți grabnice și neașteptate, muritorii își dau seama
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și onoarea mi-ar fi poruncit ca, în loc să tai parîma, să mă las tîrît de ea în adîncuri. Eram așadar legați ca doi frați siamezi; Queequeg era geamănul meu de nedespărțit și nu mă puteam descotorosi în nici un fel de primejdioasele răspunderi pe care le implica această legătură de cînepă. Mă simțeam legat de el atît de strîns, din punct de vedere fizic și metafizic, încît, în timp ce-i urmăream cu atenție mișcările, aveam senzația că propria-mi personalitate s-a dizolvat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Privind peste bord, oamenii văzură capul, pînă atunci neînsuflețit, zbuciumîndu-se și legănîndu-se chiar sub fața apei, ca și cum i-ar fi venit brusc o idee importantă - deși nu era decît bietul indian care, prin zvîrcolirile lui, dezvăluia fără să vrea adîncimea primejdioasă pînă la care se prăbușise. în clipa cînd Daggoo, cocoțat pe creștetul cașalotului, încerca să desprindă mandarul din parîmele palancurilor, în care se cam încurcase - se auzi un troznet și, spre groaza noastră, a tuturor, unul dintre cele două cîrlige
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care chinuita balenă e prinsă pe la spate cu fierul țepos înfipt în carnea ei vie, o silește adesea să se ridice din nou la suprafață, pentru a înfrunta lancea dușmanilor săi. Dar, pe lîngă că această operațiune e atît de primejdioasă, am impresia că nici nu e întotdeauna eficace, deoarece e de presupus că o balenă rănită obosește, cu atît mai mult cu cît rămîne mai îndelungă vreme sub apă; datorită volumului ei uriaș îun cașalot matur are o suprafață de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
metropolă, întrezărite de vreun călăreț ajuns pe un deal într-o dimineață, dulce de toamnă. Aidoma unei armate în marș ce se apropie de un defileu neprietenos din munți, iuțindu-și pasul, pentru a lăsa cît mai grabnic în urmă primejdioasa trecătoare și a se desfășura iarăși pe cîmpie, într-o relativă siguranță - uriașa oaste a balenelor înainta repede prin strîmtoare, strîngîndu-și treptat poalele semicercului și înotînd în centrul lui solid, dar în aceeași formație. Cu toate pînzele sus, Pequod le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și o luă la fugă, cu iuțeala fulgerului, spre inima turmei, tîrîndu-ne după el. Deși, în asemenea împrejurări, această mișcare a balenei rănite nu e cîtuși de puțin neobișnuită - ba, chiar e de așteptat - ea reprezintă una din cele mai primejdioase faze ale vînătorii, căci în clipa cînd monstrul te atrage din ce în ce mai adînc în turma înnebunită, îți poți lua rămas bun de la viața normală; nu mai exiști decît într-o stare de delir. Oarbă și surdă, balena gonea, ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înainte, oferă un puternic contrast cu școlile-harem. Căci în vreme ce aceste balene-femele sînt sfioase de felul lor, tinerii masculi - sau tauri de patruzeci de barili, cum li se spune - sînt, de departe, cei mai bătăioși dintre toți leviatanii și cei mai primejdioși pentru vînători, tocmai prin proverbiala lor cutezanță - deși nu mi-e rușine nici cu balenele cărunte care, cînd îți ies în cale, te atacă aidoma unor diavoli exasperați de podagră. Școlile de tauri sînt mai mari decît școlile-harem. întocmai ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balenă vînată în prealabil de o altă navă. Dar îndeobște, vînătorii nu prea au asemenea scrupule morale. Cu vreo cincizeci de ani în urmă, a avut loc în Anglia un litigiu ciudat asupra unei balene, reclamanții pretinzînd că, după o primejdioasă urmărire a acesteia în Mările Nordului, ei reușiseră să înfigă un harpon într-însa, dar fuseseră apoi nevoiți s-o abandoneze, părăsind chiar ambarcațiunea - cu saule cu tot - pentru a scăpa cu viață. Ceva mai tîrziu, împricinații îechipajul unei alte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e cald, uleiul - ca un punci fierbinte - e turnat în niște butoaie pîntecoase; iar la miezul nopții, în vreme ce corabia are poate ruliu, aceste butoaie sînt rostogolite și puse cap la cap, pe puntea unsuroasă, pe care alunecă uneori în chip primejdios, aidoma unor stînci ce se năruie, pînă cînd sînt oprite de mîna omului; urmează cercuirea butoaielor, asupra cărora se abat nenumărate ciocane, căci acum fiecare marinar devine, ex officio, un dogar. în cele din urmă, cînd a fost pus în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ahab, dibuindu-și drumul pe lîngă parapet, spre gaura de pivot, înainte ca fulgerul să i-o lumineze brusc, cu flăcările sale în zig-zag. Așa cum pe uscat paratrăznetul pus în vîrful unei turle are menirea de a descărca în pămînt primejdiosul fluid, unele corăbii au în vîrful fiecărui catarg cîte o tijă asemănătoare, menită să-l descarce în apă. Cum însă acest fir conductor trebuie să coboare la o mare adîncime, pentru ca marginea lui să evite orice contact cu coca vasului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Și ar fi fost în stare să ucidă tot echipajul. N-a spus el că n-o să-și lase catargele doborîte de nici o furtună? Nu și-a sfărîmat el sextantul binecuvîntat, pentru ca acum să navigheze pe bîjbîite prin mările astea primejdioase, numai cu ajutorul lochului, care te induce în eroare?! Și n-a jurat el, chiar în toiul acestui taifun, că nu-i trebuie nici un paratrăznet? Dar cum să lași oare ca un bătrîn descreierat să ducă la pierzanie, odată cu el, echipajul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
poți oare să te bați vitejește la vederea unei astfel de priveliști? Cînd coca ți-e împresurată de rechini turbați, care te urmăresc cu boturile căscate - și asta, chiar în cea de-a treia zi a vînătorii?! Ziua cea mai primejdioasă! Căci poți fi sigur că, într-o vînătoare de trei zile, cea dintîi e dimineața, a doua e amiaza, iar cea de-a treia e seara și sfîrșitul vînătorii - oricare ar fi acest sfîrșit. O, Dumnezeule, ce fulger trece prin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rândul spiritelor critice, pentru că atunci când presiunea sistemelor lingvistice a crescut, când rolul criticii ar fi fost mai urgent, el n-a mai putut rezista, și, de la 1840, cu al său Paralelism 1, ajunge unul dintre cei mai aprigi și mai primejdioși propagandiști ai reformării limbii, încît persoana lui devine ținta atacurilor unui Russo, Alecsandri, Eminescu etc. 1 E vorba de Paralelism între dialectul român și italian ("Curierul de ambe sexe", IV, 1840-1842), în care e concentrată tendința spre purismul limbii a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nivelul trotuarului - e aceeași dorință de declasare ascendentă, care formează tema comediei române de la Băcălia ambițioasă a lui A. Russo până la Noaptea furtunoasă a lui Caragiale -, e fudulia Ziței Țircădău de a vorbi "franțuzește". Dar Zița e numai comică, deloc primejdioasă. Din contra: fiica Ziței va vorbi chiar franțuzește și nepoata ei va citi pe Anatole France. "Imitația" caricaturală, care e Zița, e începutul, fatal ridicol, al civilizației. Imitația caricaturală care e pseudobaudelairismul, încă o dată, nu numai că nu e nimic
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
i s-au adus la cunoștință faptele minunate pe care le săvârșeau Sfinții Epictect și Astion la Halmyris, încât, numai într-o singură zi s-au botezat „ca la o mie de oameni”. Denunțătorii au arătat că sunt niște „răufăcători primejdioși, care prin învățăturile lor otrăvite îndepărtează pe mulți de la jertfele datorate zeilor”. Au urmat apoi chinurile, mărturisirile neînfricate ale Sfinților Epictect și Astion și decapitarea lor, din porunca directă și de moment a comandantului Latronianus. Trebuie să precizăm că
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a meditat, cu sufletul purificat, învățătura Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții. Misionarismul Sfântului Niceta nu s-a desfășurat în împrejurări tocmai prielnice. Erezia lui Arie avea numeroși susținători în bazinul dunărean, iar învățătura greșită a lui Macedonie era la fel de primejdioasă. La aceste două mari erazii se mai adăugau și alte curente eretice (sabelianismul, monarhianismul, ebionitismul, maniheismul, marcionismul etc.) moștenite din secolele II-III, care încă nu se stinseseră. Atitudinea Sfântului Niceta față de erezii se întemeia pe legătura sa strânsă cu Sfânta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în ținută și în înfățișare, în mers, în glas, în lucrare, în veghe, în posturi, în rugăciuni, în retragerea în singurătate, în citit, în știință, în tăcere, în supunere, în umilință, în îndelungata răbdare. E întocmai ca o stâncă foarte primejdioasă care, fiind acoperită de o apă, cauzează un naufragiu neprevăzut” (cap.3). Sfântul Cassian descrie monahilor modul în care acest păcat îi poate stăpâni făcându-i să se mândrească fie cu calități fizice, fie cu noblețea originară, fie cu onorurile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
analizează dorințele trupului și ale sufletului. Lupta care este sădită în noi prin grija Creatorului este folositoare deoarece ea ne cheamă sau ne împinge către o stare mai bună și, dacă aceasta n-ar exista, i-ar urma o pace primejdioasă. Cuvântul trup, utilizat în cadrul dezbaterilor din această convorbire, nu trebuie înțeles ca om, ca substanță a omului, ci în sensul voinței și a celor mai rele dorințe ale trupului, iar duhul nu înseamnă ceva substanțial, ci dorințele bune și duhovnicești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este un cuvânt omenesc, nu duhovnicesc. Lucrurile sunt schimbătoare mai ales dacă oamenii se schimbă” (cap. 25). Poruncile de bază ale credinței și moralei trebuie păzite cu sfințenie pentru că ne aduc mântuirea, în schimb pot fi modificate lucruri ce sunt primejdioase pentru viața noastră (severitatea postului, abținerea continuă de la vin sau untdelemn, continuitatea lecturii sau a meditației) (cap.28) pentru că, încheie Cassian, ,,este mai mare grija de a fi de folos decât de a fi lăudat” (cap. 30). Al treilea ciclu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lui Dumnezeu, orice amintire a lucrurilor văzute ori spuse sau orice lucru de orice fel. Cu toate acestea, obsesiile, patimile, implicările în lume în scopuri lipsite de sfințenie, imaginile mentale care limitează întâlnirile minții cu divinul sunt subversive și la fel de primejdioase ca idolii păgâni sau evlavia bine intenționată însă nu mai puțin primejdioasă pe care o atribuie monahilor antropomorfiți. Avva Issac dezvăluie lui Gherman o metodă predată lui de ,,câțiva dintre părinții cei mai bătrâni” din Psalmul 69: ,,Dumnezeule, vino în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de orice fel. Cu toate acestea, obsesiile, patimile, implicările în lume în scopuri lipsite de sfințenie, imaginile mentale care limitează întâlnirile minții cu divinul sunt subversive și la fel de primejdioase ca idolii păgâni sau evlavia bine intenționată însă nu mai puțin primejdioasă pe care o atribuie monahilor antropomorfiți. Avva Issac dezvăluie lui Gherman o metodă predată lui de ,,câțiva dintre părinții cei mai bătrâni” din Psalmul 69: ,,Dumnezeule, vino în ajutorul meu, Doamne, să-mi ajuți mie, grăbește-Te!”. Metoda lui Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]