2,398 matches
-
sub titlul "Regina Ana" (cu calificativul "Majestatea Sa"). Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma. Aceasta și-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei frați Jacques, Michel și André în Franța. În 1939 și-a însoțit familia, care fugea din calea naziștilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
participat, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței. Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar în acele zile vărul său primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței. Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat în noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar în acele zile vărul său primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I, moment despre care își amintește ca fiind stânjenitor
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
1948 regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa este nulă, fiind smulsă prin amenințare cu forța și șantaj. Ca urmare a acestei declarații, guvernul comunist le-a retras atât lui, cât și membrilor Familiei Regale, cetățenia română. Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
urmare a acestei declarații, guvernul comunist le-a retras atât lui, cât și membrilor Familiei Regale, cetățenia română. Căsătoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc în exil, în iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, Principesa Ana avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu regele României, care era creștin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția non-romano-catolic ar fi îngăduit ca eventualii copii rezultați din
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituțional al monarhiei românești. Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi trântind cu pumnul în masă, papa nu
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
Pentru a rezolva această problemă, însăși regina-mamă Elena însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi trântind cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectând
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
Scaun, respectiv mergând în audiență la papa Pius al XII-lea. În ciuda argumentelor reginei Elena și a faptului că principesa Margaret a izbucnit de nervi trântind cu pumnul în masă, papa nu a fost de acord cu dispensa invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a căsătorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectând promisiunea de a-și boteza copii în religia catolică, ci în cea orthodoxă. Nereușind să obțină dispensa necesară, cuplul a continuat
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
Xavier ducele de Parma a emis o declarație prin care obiecta împotriva oricărei căsătorii fără acordul papei sau a familiei miresei, interzicându-le părinților miresei să participela ceremonie. În aceste circumstanțe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. La ceremonie au fost prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
participela ceremonie. În aceste circumstanțe familia miresei a fost reprezentată de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. La ceremonie au fost prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesă a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alături de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția. Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964). S-a stins din viață la ora 13.45 la Spitalul Morges din Elveția la data de 1
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
popularizare a științei în „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Magazin”, „Magazin istoric” și „Telegraful român”. A purtat o bogată corespondență cu Dumitru Panaitescu-Perpessicius, cu poeta Otilia Cazimir, cu Gheorghe Eminescu, nepotul poetului Mihai Eminescu, cu scriitoarea Monica Lovinescu și cu Principesa Ileana, (Ileana a României), devenită Maica Alexandra. În 1967, Studioul Cinematografic București i-a achiziționat scenariul de film „Geniu sublim”, conceput cu doi ani înainte, care descrie viața zbuciumată a lui Mihai Eminescu, de la naștere până la tragica lui moarte, proiectându
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
care o adoptă pe Olga Antoaneta Eliad, o rudă a soției. Promovat în Statul Major Regal, în anul 1896, locotenent-colonelul Constantin Prezan devine adjutantul principelui moștenitor Ferdinand, iar Olga, soția sa de numai 20 de ani, doamnă de onoare a principesei Maria. În epocă au fost vehiculate o serie întreagă de suspiciuni despre Olga Prezan, cum că ar fi fost amanta principelui Ferdinand, dar și a lui Nicolae Filipescu, sau a locotenentului Ion Antonescu, aghiotantul lui Prezan și foarte mult apreciat
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Norocul îi ajută pe cei îndrăzneți »- monodrame cu femei-de F.X. Kroetz, spectacol lectură- Teatrul ACT , București 2001 : • « Prostii sub clar de luna » de Ț. Mazilu-Teatrul Union • « Domnișoara Julie » de A. Strindberg- coproducție :Teatrul Maghiar și Teatrul Național Timișoara • « Ivona, principesa Burgundiei » de W.Gombrowicz-Teatrul Național Timișoara 2000 : • « Evanghelia după Toma »de R.Macrinici- Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely Timisoara-spectacol în limba maghiară 1999 : • « Povești cu infante » de Saviana Stanescu-Teatrul Manuscriptum București • « De-a v-ați ascunselea » după Ț. Arghezi-Teatrul
Anca Maria Colteanu () [Corola-website/Science/299859_a_301188]
-
pictați Ștefan cel Mare, Doamna Maria Voichița, Doamna Evdochia de Kiev (numele său este ortografiat greșit ca Eudoxie Doamna) , Bogdan al III-lea, Doamna Anastasia și vornicul Ioan Tăutu. În fresca din dreapta intrării sunt pictați regele Carol I, regina Elisabeta, principesa Maria, principele moștenitor Ferdinand (viitorul rege Ferdinand I), principesa Maria (viitoarea regină Maria), principesa Elisabeta și principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea). Copiii regali poartă costume populare românești. În ocnițele și firidele bisericii sunt pictate în frescă 282
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
de Kiev (numele său este ortografiat greșit ca Eudoxie Doamna) , Bogdan al III-lea, Doamna Anastasia și vornicul Ioan Tăutu. În fresca din dreapta intrării sunt pictați regele Carol I, regina Elisabeta, principesa Maria, principele moștenitor Ferdinand (viitorul rege Ferdinand I), principesa Maria (viitoarea regină Maria), principesa Elisabeta și principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea). Copiii regali poartă costume populare românești. În ocnițele și firidele bisericii sunt pictate în frescă 282 de figuri. Pe lângă figuri de sfinți și de personaje
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
ortografiat greșit ca Eudoxie Doamna) , Bogdan al III-lea, Doamna Anastasia și vornicul Ioan Tăutu. În fresca din dreapta intrării sunt pictați regele Carol I, regina Elisabeta, principesa Maria, principele moștenitor Ferdinand (viitorul rege Ferdinand I), principesa Maria (viitoarea regină Maria), principesa Elisabeta și principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea). Copiii regali poartă costume populare românești. În ocnițele și firidele bisericii sunt pictate în frescă 282 de figuri. Pe lângă figuri de sfinți și de personaje biblice sunt reprezentați și filosofi
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroana României în grad de Ofițer cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decorație inmânată de Principesa Moștenitoare Margareta a României.Dupa eveniment a fost urmat un dineu care a avut loc în Sufrageria de Stat a Castelului Peleș. Printre personalitățile care au mai fost decorate s-au aflat Draga Olteanu-Matei și Tamara Buciuceanu, , care au primit
Stelian Tănase () [Corola-website/Science/298920_a_300249]
-
mare”, adică, ‚născut nobil’), se va numi Abraham m(cf. Gn 17,5), pe care nume Biblia îl interpretează: „Tatăl unei mari mulțimi de popoare” (probabil prin asonanta -hâm, corespunzător ebraicului hamōn: „mulțime”), Sarai (asirianul Sa-ra-ai)se va numi Sarah „principesa” (probabil corespunzător babilonianului Sarratu - „regina”). Mai tarziu, la Stejarul uli Mambre, într-o misterioasă apariție a trei „oameni”, pe care Abraham îi găzduiește, Dumnezeu îi confirmă promisiunea moștenitorului chiar în pofida necredinței Sarei. De notat că pentru creștini ortodocși cei trei
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
și într-un film " Leș Amants de demain " în regia lui Marcel Blistene, producător Pierre Brasseur. Conform declarațiilor apărute în cartea amintită mai sus, întâlnirile care au impresionat-o în mod deosebit au fost cele avute cu Charlie Chaplin și principesa Elisabeta ( actuala regina ). La începutul anului 1959, în cursul unui concert triumfal la New York, Édith se prăbușește epuizata pe scenă. Internările în clinici se succed una după alta. În ciuda stării sale de sănătate deplorabile, cucerește din nou Parisul în 1961
Édith Piaf () [Corola-website/Science/297974_a_299303]
-
Anthony Démetre Karadja s-a născut la Haga, în Olanda, ca fiu al principelui Jean Constantin Alexandre Othon Karadja Pașa (1835-1894), ministru plenipotențiar, și al soției sale, Mary-Louise (1868-1943), fiica senatorului suedez, comandorul L. O. Smith. A avut o soră, principesa Despina Marie Roxane Alexandra Theodora Karadja (1892-1983). S-a căsătorit cu principesa Marcelle Hélène Caradja (1896-1971), fiica principelui Aristide Caradja, cu care a avut doi copii: European prin educație, Karadja a studiat dreptul la Inner Temple și a fost admis
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
al principelui Jean Constantin Alexandre Othon Karadja Pașa (1835-1894), ministru plenipotențiar, și al soției sale, Mary-Louise (1868-1943), fiica senatorului suedez, comandorul L. O. Smith. A avut o soră, principesa Despina Marie Roxane Alexandra Theodora Karadja (1892-1983). S-a căsătorit cu principesa Marcelle Hélène Caradja (1896-1971), fiica principelui Aristide Caradja, cu care a avut doi copii: European prin educație, Karadja a studiat dreptul la Inner Temple și a fost admis avocat în baroul englez. Vorbea engleza, franceza, germana, suedeza, daneza și norvegiana
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
a fost un om politic român, președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești, ministru, membru titular (din 1918) al Academiei Române. Este înmormântat în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova, aflată la periferia municipiului Iași. Ion Inculeț a fost căsătorit cu principesa Roxana Cantacuzino. Din căsătorie au rezultat Ion I. Inculeț, "Doctor Honoris Causa" al Universității Western Ontario (Canada), Membru de onoare al Academiei Române, director al centrului de electrostatică aplicată al Universității Western Ontario, și fratele acestuia, George I. Inculeț. Ion Inculeț
Ion C. Inculeț () [Corola-website/Science/307238_a_308567]
-
va recâștiga tronul niciodată. Această atitudine defetistă a lui Carol se adaugă numeroaselor abuzuri , de natură publică (tentativa de a acumula întreaga putere în stat de-a lungul întregii sale domnii și depășirea atribuțiilor lui constituționale ) sau privată (divorțul de Principesa Elena în favoarea metresei Magda Lupescu), și explică de ce Regele Mihai a refuzat să-și mai întâlnească vreodată tatăl după plecarea acestuia din România în 1940. De asemenea, Mihai nu a participat nici la funeraliile tatălui său, în Portugalia, nici la
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
liderii monarhiști i-au cerut în cele din urmă Regelui să desemneze un succesor cognatic, nominalizându-l pe Nicholas Medfort-Mills. Sub influența Reginei Ana, Regele a refuzat cererea și, la sfârșitul anului 1997, a desemnat-o pe prima sa născută, Principesa Margareta, succesoare în drepturi. La 10 mai 2011, pe fondul unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen al ginerelui său, Radu, dar si a temerii, conforma unora, privind eventuale pretenții ale Hohenzollernilor germani la șefia Casei Regale
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]