2,086 matches
-
respectivă a fiecăreia. Dacă toate dividendele întrunite, ce s-au atribuit creditorului în toate falimentele coobligaților, ar trece peste suma lui datorită, restul va fi înapoiat maselor falimentelor în proporțiunea sus arătată. Dacă însă unii din coobligați erau garanții altora, prisosul aparține, după ordinea obligațiunilor maselor falimentelor, acelor coobligați care au dreptul să fie garantați. Articolul 800 Dacă creditorul posesor al unor obligațiuni solidare între faliți și alți coobligați, a primit înainte de faliment o parte din creanța să, el nu va
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887*) actualizat cu modificările până la 1 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
în condițiunile art. 115 și 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecății, afară de cele de ordine publică. Art. 137. - Instanță se va pronunța mai întîi asupra excepțiunilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinei. Excepțiunile nu vor putea fi unite cu fondul decat dacă pentru judecarea lor este nevoe să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinei. Art. 138. - Dovezile care nu
LEGE nr. 18 din 12 februarie 1948 pentru modificarea codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141569_a_142898]
-
18 ani. Articolul 106 Cei prevăzuți la art. 105, sînt socotiți militari activi cînd se află în unul din următoarele cazuri: a) La corpul său serviciul lor, sau in detașare individuală sau colectivă; ... b) Gradele inferioare lăsate la vatră că prisos de efectiv și chemate sub arme, dela dată fixată prin ordinul de chemare adus la cunoștință lor personal, sau în orice alt mod; ... c) Cînd sînt internați în spitalele militare sau civile, ori cînd călătoresc sub pază; ... d) Cînd sînt
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
cei mai greu impuși și orasanii asupra proprietarilor de moșii. Articolul 71 Deca între cei mai greu impuși ar fi mai mulți cu același venit, si deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru completarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorți. Articolul 72 Legea electorală determina cele alte condițiuni cerute de la alegători, precum și mersul operațiunilor electorale. Articolul 73 Universitățile din Iași și Bucuresci tramite fiecare cate un membru la Senat, ales de profesorii universitatei
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
licitație publică și creditorul nu se va putea opune la această decît numai renunțând la dreptul de a-și obține plata creanței sale asupra celorlalte bunuri nesupuse gajului. Dacă gajul s-a vîndut pe un preț mai mare decît creanța, prisosul aparține masei falimentului. Articolul 783*** Dispozițiunile codicelui civil, privitoare la privilegiile asupra mobilelor, se aplică și în materie de faliment, cu rezervă dispozițiunilor speciale cuprinse în acest codice și cu modificările următoare: 1. Salariul datorit lucrătorilor întrebuințați deadreptul de către fălit
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
respectivă a fiecăreia. Dacă toate dividendele întrunite, ce s-au atribuit creditorului în toate falimentele coobligaților, ar trece peste suma lui datorită, restul va fi înapoiat maselor falimentelor în proporțiunea sus arătată. Dacă însă unii din coobligați erau garanții altora, prisosul aparține, după ordinea obligațiunilor maselor falimentelor, acelor coobligați care au dreptul să fie garantați. Articolul 800*** Dacă creditorul posesor al unor obligațiuni solidare între faliți și alți coobligați, a primit înainte de faliment o parte din creanța să, el nu va
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
în vigoare a prezentei legi, părțile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii." ... Articolul 137 (1) Instanță se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. ... (2) Excepțiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii. Articolul 138 (1) Dovezile
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
446 avea următorul conținut: "Art. 446. Îndată ce din valoarea averii vindute se vor acoperi creanțele reclamate și celelalte cheltuieli ale executorului, ale custodelui, ale publicațiilor și altele, se va curma licitația și datornicul își va primi înapoi lucrurile rămase sau prisosul prețului, de va fi asemenea prisos." Articolul 447 (1) După închiderea licitației executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal despre desfășurarea și rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum și de adjudecatar. ... (2) Executorul judecătoresc va elibera, sub
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
Îndată ce din valoarea averii vindute se vor acoperi creanțele reclamate și celelalte cheltuieli ale executorului, ale custodelui, ale publicațiilor și altele, se va curma licitația și datornicul își va primi înapoi lucrurile rămase sau prisosul prețului, de va fi asemenea prisos." Articolul 447 (1) După închiderea licitației executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal despre desfășurarea și rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum și de adjudecatar. ... (2) Executorul judecătoresc va elibera, sub semnătură să, fiecărui adjudecatar în parte
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
cu dobinda legală din ziua depunerii efectelor. După expirarea acestui termen, efectele depuse se vor transforma în numerar din oficiu prin mijlocirea sindicului bursei, raminind adjudecatarul răspunzător de orice diferența ce s-ar ivi, precum și în drept a-și primi prisosul. Art. 545. Dacă adjudecatarul este creditor ipotecar sau privilegiat, în rang util și necontestat, creanța să se va putea depune drept preț. Judecătoria nu se va pronunța decît după expirarea unui termen de 5 zile de la depunerea creanței asupra admisibilității
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
licitație publică și creditorul nu se va putea opune la această decît numai renunțând la dreptul de a-și obține plata creanței sale asupra celorlalte bunuri nesupuse gajului. Dacă gajul s-a vîndut pe un preț mai mare decît creanța, prisosul aparține masei falimentului. Articolul 783 Dispozițiunile codicelui civil, privitoare la privilegiile asupra mobilelor, se aplică și în materie de faliment, cu rezervă dispozițiunilor speciale cuprinse în acest codice și cu modificările următoare: 1. Salariul datorit lucrătorilor întrebuințați deadreptul de către fălit
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
respectivă a fiecăreia. Dacă toate dividendele întrunite, ce s-au atribuit creditorului în toate falimentele coobligaților, ar trece peste suma lui datorită, restul va fi înapoiat maselor falimentelor în proporțiunea sus arătată. Dacă însă unii din coobligați erau garanții altora, prisosul aparține, după ordinea obligațiunilor maselor falimentelor, acelor coobligați care au dreptul să fie garantați. Articolul 800 Dacă creditorul posesor al unor obligațiuni solidare între faliți și alți coobligați, a primit înainte de faliment o parte din creanța să, el nu va
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
materiale declasate sau clasate, după caz (de exemplu: medicamente cu termen de valabilitate expirat). Ordonatorii de credite au obligația de a analiza structura stocurilor inventariate și de a determina materialele aflate în stoc fără mișcare, cu mișcare lentă sau de prisos, cauzele menținerii acestora, precum și răspunderea persoanelor vinovate de imobilizarea fondurilor în astfel de bunuri. 3.4. Situațiile financiare anuale proprii ale ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, ale altor autorități publice, instituțiilor publice autonome și
NORME METODOLOGICE din 17 decembrie 2002 privind închiderea conturilor contabile, întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare privind execuţia bugetară la 31 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147201_a_148530]
-
fără îndoială, concepția acestora despre rolul specialiștilor în rezolvarea problemelor limbii. Pentru că, iată, în studiul Direcția nouă în poezia și proza română (1872), după ce observă cu ironie: „Este obicei cunoscut al guvernelor noastre de a se ocupa de lucruri de prisos, neîngrijind pe cele trebuincioase.” (Critice, p.124), Titu Maiorescu respingea pretențiile unui Consiliu de pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice (în frunte cu însuși ministrul) de a impune un sistem de norme ortografice, fără consultarea lingviștilor și împotriva punctului de vedere al lingviștilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
negură de vremi/ Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi.” (M. Eminescu, I, p. 189); -la; marchează cazul dativ prepozițional; este o construcție mai puțin frecventă în limba română contemporană: „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos/ E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr/ Este piedica eternă ce-o punem la adevăr.” (M. Eminescu, I, p. 164), „Moartea succede vieții, viața succede la moarte.” (M. Eminescu, I, p. 36). Este mai frecventă în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fonetice (apropi-e), exprimă același sens de persoană și număr, dar pentru conjunctiv: să coboar-e, cânt-e, lucrez-e, apropi-e etc. Dezinența se dezvăluie, în felul acesta, o unitate morfologică mai complexă, exprimând concomitent și persoana și modul și făcând, în consecință, de prisos conjuncția-morfem: „Joace unul și pe patru/ Totuși tu ghici-vei chipul.” (M. Eminescu) Tot așa, dezinența -ă, intrată în relație de interdependență cu un element de natură fonetică, precum intonația, încetează de a mai exprima persoana a III-a a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exemplu, dezinența -E, componentă a unui morfem discontinuu (să...e), în forma de conjunctiv prezent: să cânt-e, opusă dezinenței de indicativ prezent-| (la persoana a III-a singular), dezvăluie o opoziție internă de mod: conjunctiv/indicativ, ceea ce face oarecum de prisos opoziția -Ø (pentru indicativ)/să (pentru conjunctiv): cânt-ă/să cânt-e. PERSOANA ȘI NUMĂRULTC "PERSOANA {I NUM|RUL" Categoriile gramaticale de persoană și număr introduc în planul semantic al verbului, trecut din sistemul lexical al limbii în structura sintactică a textului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I.L. Caragiale) • regretul; în propoziții interogative retorice: „Eu atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? Mă abat pe la tei...” (I. Creangă); „Să nu fi rămas eu încă o săptămână la Florența?” • uimirea, în fața unor îndoieli sau întrebări „de prisos” sau nejustificate ale interlocutorului; în propoziții interogative retorice care reiau, prin conjunctiv, verbul-predicat al unei propoziții interogative a interlocutorului: „- Atunci, o să mă-ntrebați, dumneata de unde o știi? - Cum să n-o știu, dacă o știe tot Țarigradul?” (I.L. Caragiale) Structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reducem tot la pravul azi în noi, mâni în ruină.” (M. Eminescu) „La tâmple,/e drept, am o seamă de fire cărunte.” (L. Blaga) 2. morfem de dativ, în flexiunea nominală (pronominală): „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr Este piedica eternă ce-o punem la adevăr.” (M. Eminescu) „În multe forme-apare a vieții crudă taină Pe toți ei îi înșală, la nime se distaină.” (M. Eminescu) Cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și subînțeles. Subiectul inclustc "Subiectul inclus" Când verbul-predicat (sau component al predicatului) se află la persoana I sau a II-a, în general, subiectul nu primește expresie sintactică. Suprapunerea sferei protagoniștilor comunicării cu cea a protagoniștilor enunțului lingvistic face de prisos - în condițiile flexiunii bogate, distinctive a verbului limbii române - trecerea persoanei gramaticale, marcată dezinențial, într-o expresie sintactică: „Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ți-am spus să te-astâmperi?” (I.L. Caragiale) Subiectul gramatical primește expresie pronominală când îl încarcă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nici un marinar și nici un aviator nu crede că se mai întoarce viu.” (T.Arghezi, IX, 86), • substantiv: Numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal.” (C. Hogaș, 143) • pronume: „Mama și-a făcut din soțul ei un idol, pe care îl voia al ei și numai al ei.” (L. Blaga, Hronicul..., 43) „Sunt zece la număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vechiul obicei, Să verse dintre cupe multe Și la pământ vo două-trei. Căci are-n sân Moldova noastră Viteze inimi de creștin; Tineri, în veselia voastră, Stropiți-le duios cu vin! Și în Moldova mea cea dulce Orânduit am cu prisos: Ca butea plină să o culce, Cea goală iar cu gura-n jos. Și astfel sta-n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz, Odihna multă-i lăudată La cel chefliu, la cel viteaz. Când de mănușa lungii sabii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Așa e, Culai. Adică matale nu crezi, cucoane? Păi toată puterea Cotnarului cel adevărat stă în mucegaiul ista! Că vezi matale, grasa de Cotnari nu primește apă mai mult decât îi trebuie. Cum vine mai multă, crapă boabele și leapădă prisosul. Crăpătura aceea mucegăiește apoi, și mucegaiul acela e chiar zahărul grasei, cucoane, și cu cât are mucega i mai mu lt, cu atât o să aibă și vinul zahăr mai mult. Din zahăru l aista îi iese tăria și bunătatea. Ajunge
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
clasa a III-a vine cu înnobilarea acestora în cadrul opționalului “Abilități practice prin tehnica origami”. Formarea unei deprinderi practice presupune parcurgerea unor etape: a) unificarea acțiunilor parțiale în acțiuni globale - realizată prin exerciții; b) eliminarea mișcărilor și eforturilor de prisos în executarea acțiunii - având ca avantaje imediate reducerea timpului de execuție și scăderea consumului de energie; c) înlocuirea controlului vizual prin cel tactil-kinestezic - etapă ce, odată atinsă, certifică stăpânirea de către elevi a deprinderii respective. Ion Șerdeanu și Florian Dițuleasa enumeră
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
cînd el era educatorul fiului lui Bonnot de Mably. Scopul educației era, conform proiectului, formarea "inimii, judecății și spiritului, exercitarea corpului și asigurarea cunoașterii societății". El recomandă predarea următoarelor științe: latina, istoria, geografia, matematica, morala, dreptul natural; sînt socotite de prisos retorica, logica și filosofia scolastică. În ordinea importanței, educația formează moralitatea, cumințenia și cunoașterea. Autorul mai propune unele recreații plăcute prin cunoașterea artelor frumoase: "cunoașterea cărților și a autorilor, critica, poezia, stilul, elocința, teatrul și, într-un cuvînt, tot ceea ce
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]