3,972 matches
-
Este, așadar, momentul concluziilor și considerațiilor finale, ca și al precizărilor promise în introducerea lucrării. Una dintre cele mai importante convingeri la care am ajuns în urma demersului analitic finalizat cu lucrarea de față este aceea că egalitarianismul este un ideal problematic al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijire medicală, indiferent dacă prin "egalitarianism" ne referim la egalitarianismul accesului sau, dimpotrivă, la egalitarianismul șansei. Am prezentat deja, pe larg, în cadrul lucrării (în special în ultimele două capitole) principalele argumente pe baza cărora
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu pot fi considerate ca fiind conforme exigențelor dreptății, ar trebui să acceptăm și că nu doar fezabilitatea sau compatibilitatea lor cu alte idealuri sociale, ci și acceptabilitatea morală a idealurilor egalitariene ale dreptății în sănătate este una cel puțin problematică și chestionabilă. Ar trebui să acceptăm, mai precis, cel puțin că nu este foarte sigur că idealurile egalitariene sunt idealuri adecvate ale dreptății în sănătate. În favoarea acestei concluzii pledează și alte câteva argumente importante, evidențiate pe parcursul lucrării. Unul dintre acestea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
că este drept să fie finanțate (public sau privat) doar acele cercetări destinate descoperirii unor resurse sau servicii medicale îndeajuns de ieftine pentru a putea fi furnizate tuturor celor care ar putea beneficia de pe urma lor. Așa cum am văzut, concluzii la fel de problematice din punct de vedere moral sunt legitimate și de celălalt ideal egalitarian al dreptății distributive în sănătate: idealul egalității oportunităților pentru sănătate. O astfel de concluzie este aceea că persoanele care s-au îmbolnăvit "din vina lor" inclusiv cele care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
those who would be willing to pay more, the possibility to access medical services of a higher quality than those commonly available for the other citizens with similar medical needs. Equality of opportunities for health is also deemed to be problematic, first of all because it refuses any right to benefit from the medical care they would need for people with self-inflicted diseases or for those accountable for not being medically insured. This, on the one hand, makes it too harsh
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Memorial Fund Quarterly/Health and Society, 59, 4, 1981, p. 543. 4 Yvonne Denier, Efficiency, Justice and Care. Philosophical Reflections on Scarcity in Health Care, Springer, Dordrecht, 2007, p. 55 (s.a.). 5 Will Cartwright, "Equal Acces to Health Care. A problematic ideal", în Tom Sorell (ed.), Health Care, Ethics and Insurance, ed. cit., p. 170. 6 Ibidem, p. 172. 7 Albert Weale, op. cit., p. 138. 8 Jennifer Prah Ruger, Health and Social Justice, Oxford University Press, New-York, 2009, pp. 8-9, "Health
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
scontat pentru un climat sănătos în clasa de elevi. Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în faze inițiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist. Cadrele didactice cu experiență susțin ideea că, de regulă, un obiectiv major pentru ei 11 în primele zile de școală este acela
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
pentru evidențierea eventualelor abateri; determinarea cauzelor care au generat aceste abateri; efectuarea corecturilor, fie asupra obiectivelor, fie asupra rezultatelor, ceea ce oferă evaluării și o dimensiune reglatorie. e) consilierea. Managerul clasei trebuie să stabilească un climat de cooperare în vederea rezolvării situațiilor problematice. Atunci când elevul întâmpină anumite probleme, dascălului îi revine misiunea de a clarifica cele ce se petrec, stabilind o relație de încredere cu ceilalți parteneri. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
este prin excelență predispusă spre manifestări negative, iar pentru atenuarea acestora se impune adoptarea unor măsuri aspre de constrângere. Elevii învață cum trebuie să se comporte prin felul în care dascălul gestionează maniera de comportare zilnică a elevilor și situațiile problematice. Prin toate măsurile întreprinse, dar și prin absența acestora la momentul oportun, profesorul transmite elevilor un mesaj de învățare. De pildă, ridicarea tonului pentru a te impune 7 Romiță Iucu, op. cit., pp. 68-69 16 în fața elevilor poate fi percepută de către
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
2.3. Strategii de intervenție în cazul abaterilor comportamentale Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în faze inițiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist. Cadrele didactice cu experiență susțin ideea că, de obicei, un obiectiv major urmărit încă din primele zile de școală este acela de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
urmărit încă din primele zile de școală este acela de a institui un bun control asupra clasei. Managementul clasei de elevi presupune și activarea dimensiunii operaționale, mai exact a unor proceduri și strategii de intervenție a cadrului didactic. Unele comportamente problematice solicită o intervenție imediată din cauza pericolului pe care îl constituie pentru copil. Altele, însă, necesită o abordare consistentă pe termen lung. O clasificare a posibilelor strategii de intervenție la nivelul clasei de elevi este oferită de A. Băban. Este vorba
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
contextul apariției comportamentului. Analiza și evaluarea comportamentului reprezintă o condiție esențială pentru demararea unui program de intervenție, deoarece există diferențe în manifestarea acestor elemente în comportamentul elevilor. În cazul în care pentru un elev au fost identificate mai multe comportamente problematice, se recomandă gruparea lor în categorii și prioritizarea intervenției. Astfel, trebuie începută modificarea celui mai disruptiv comportament sau a celui mai ușor de transformat. Intervenția asupra unui comportament este urmată în multe cazuri și deremiterea altor comportamente problematice. 4. Crearea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
multe comportamente problematice, se recomandă gruparea lor în categorii și prioritizarea intervenției. Astfel, trebuie începută modificarea celui mai disruptiv comportament sau a celui mai ușor de transformat. Intervenția asupra unui comportament este urmată în multe cazuri și deremiterea altor comportamente problematice. 4. Crearea și aplicarea programului de modificare comportamentală După ce a fost încadrat un anumit comportament problematic într-o categorie, este necesară continuarea analizei datelor colectate 32 în vederea elaborării ipotezei asupra funcției comportamentului și asupra factorilor de menținere. Ipoteza de lucru
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
celui mai disruptiv comportament sau a celui mai ușor de transformat. Intervenția asupra unui comportament este urmată în multe cazuri și deremiterea altor comportamente problematice. 4. Crearea și aplicarea programului de modificare comportamentală După ce a fost încadrat un anumit comportament problematic într-o categorie, este necesară continuarea analizei datelor colectate 32 în vederea elaborării ipotezei asupra funcției comportamentului și asupra factorilor de menținere. Ipoteza de lucru, care va dirija întreg planul de intervenție, realizează o predicție în privința circumstanțelor în care este cel
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
pot fi utilizate următoarele metode: costul răspunsului, consecințele logice și naturale, time outul 11. Cât privește cea dintâi alternativă, aceasta presupune retragerea sau suspendarea pentru o anumită perioadă de timp a unui beneficiu sau bun de care beneficiază deja elevul problematic. Consecințele naturale apar ca o urmare firească a unui comportament, nefiind planificate sau controlate. Spre deosebire de consecințele naturale, consecințele logice pot fi gândite sau controlate de învățător astfel încât acestea să devină predictibile.Acestea din urmă -consecințele logicevizează dirijarea copilului spre adoptarea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
că au control asupra comportamentului lor și asupra consecințelor produse de propria conduită. Time out-ul reprezintă pierderea accesului la întăririle contingente cu comportamentul pentru o scurtă perioadă de timp. Această metodă este eficientă ca metodă de reducere a comportamentului problematic în situațiile în care întăririle comportamentului sunt sociale (ex. atenția celorlalți) sau tangibile (ex. joaca cu plastilina). 11 Bogdana Bursuc, Alina Popescu, Managementul clasei. Ghid pentru profesori și învățători, Editura Alpha MDN, București, 2007, p. 106 36 Modelarea reprezintă o
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
condiții mai bune de viață și pentru menținerea păcii. Presiunea evenimentelor îndeamnă deci la mai multă suplețe tactică. Dimpotrivă, în planul organizării, rigoarea este elementul esențial. Executivul Internaționalei se străduiește să amintească aceasta secțiunilor sale. În cazul Germaniei cel mai problematic în acest moment IC dă un termen scurt KAPD-ului pentru a se alătura KPD-ului și pentru a-i accepta condițiile. În fața refuzului acestui partid, Internaționala rupe orice legătură cu el în septembrie 1921. De asemenea, dacă Internaționala condamnase
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
tinzînd să creeze grupări organizate, care se opun dezbaterii libere ce se dezvoltă în partid. * Dar mai ales, chiar și pentru PCI, partidul care a împins cel mai departe logica independenței, o ruptură completă față de URSS i-ar face identitatea problematică în ochii numeroșilor săi membri. Așa cum amintește Jacques Levesque: De mulți ani deja, numeroase analize ale PCI au pus în valoare faptul că referința la URSS și la lumea comunistă avea mare legătură cu identitatea însăși a PCI-ului, în măsura în care
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi atât predicatul majorei, cât ș i subiectul ei: termenul minor, oare
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența”42
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi atât predicatul majorei, cât ș i subiectul ei: termenul minor, oare
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
unde se întorcea?47. 1.3. Stadiul actual al cercetărilor Un studiu documentat, relativ recent, apărut în anul 2011 care aduce în prim plan problema receptării lui Max Blecher, este cel al Adei Brăvescu, M. Blecher un caz de receptare problematic și spectaculos 48, carte care este de fapt teza de doctorat a autoarei 49. Ada Brăvescu reliefează eterogenitatea punctelor de vedere existente de-a lungul vremii în receptarea operei lui Blecher. Autorul Întâmplărilor în irealitatea imediată reprezintă un caz excepțional
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
este de fapt teza de doctorat a autoarei 49. Ada Brăvescu reliefează eterogenitatea punctelor de vedere existente de-a lungul vremii în receptarea operei lui Blecher. Autorul Întâmplărilor în irealitatea imediată reprezintă un caz excepțional de receptare, printre cele mai problematice și dificile ale spațiului nostru cultural, nu atât prin compararea cu alte cazuri controversate, cât mai ales prin dinamica internă a parcursului și prin durata necesară obținerii cotei valorice actuale 50. Acestă opinie este suținută de comentariile criticilor literari pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Bucureștilor, 2012. Opere despre Max Blecher Monografii Ailenei, Sergiu, Introducere în opera lui M. Blecher, Iași, Editura Alfa, 2003. Băicuș, Iulian, Max Blecher. Un arlechin pe marginea neantului, București, Editura Universității, 2000. Brăvescu, Ada, M. Blecher un caz de receptare problematic și spectaculos, București, Editura Tracus Arte, 2011. Chiorean, Anca, Patru dimensiuni reale în irealitatea imediată. Eseu despre stratigrafia imaginarului blecherian, Cluj-Napoca, Editura Avalon, 2015. Glodeanu, Gheorghe, Max Blecher și noua estetică a romanului românesc interbelic, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2005. Mironescu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Nicolae Manolescu, op. cit., p. 749. 45 Ibidem, p. 750. 46 Ibidem, p. 751. 47 Mihail Sebastian, Jurnal, după ,,Tabel cronologic" la Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 17. 48 Ada Brăvescu, M. Blecher un caz de receptare problematic și spectaculos, București, Editura Tracus Arte, 2011. 49http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2009Noiembrie /BravescuAda, data accesării: 13 martie 2014. 50 Ada Brăvescu, op .cit., p. 12. 51 Ibidem, p. 90. 52 Ov. S. Crohmălniceanu, ,,Literatura autenticității și a experienței: M. Blecher
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]