1,975 matches
-
vopsit de parcă rugina ar fi amenințat și trupurile tinere și zvelte ale fetelor. Stăteau cuminți Într-un rând care Începea lângă platanul Înalt și primeau cu sfială dar și cu o abia stăpânită nerăbdare Înghețata Koblicska. Apoi, ca Într-o procesiune spontană alcătuiau un cerc În jurul platanului și Își mâncau În liniște și fără grabă Înghețata În timp ce priveau visătoare trunchiul falnic al platanului. 31. Strălucirea neașteptată a soarelui În preajma amiezii, amintirea desenelor de seminarist și a tabloului lui Neuhouser treziră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să se simtă bine, ca la o Înmormântare reușită. Resemnarea și indiferența vor fi tulburate o dată pe an de Ziua tuturor sfinților. În acea zi, toți sfinții trec prin fața celor mutați din lumea asta Într-un fel de defilare sau procesiune tăcută și demnă, cum se mai Întâmpla uneori de l Mai sau 23 August, Îmbrăcați În sutane albe, un fel de salopete de sărbători și luminați de aura aceea a lor care Îi și deosebește de restul lumii și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fiul ei Reuel și pe Tabea, o fată, care era exact la fel de înaltă ca mine. Tabea și cu mine am început să mergem umăr la umăr, dar fără să vorbim, pentru că nu îndrăzneam să tulburăm liniștea care pogorâse peste întreaga procesiune. Era deja după-amiază târziu când am ajuns la corturi. Un mesager fusese trimis ca să-i vestească pe servitori să pregătească masa, așa că am fost întâmpinați de mirosul de pâine proaspătă și de carne friptă. Dar mai erau o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
străzi distanță de Meryt. În timp ce mergeam, mi-am amintit poveștile mamelor mele cu mâini date cu henna și cântece pentru mire și mireasă pe drumul lor spre cortul nupțial. Am zâmbit la gândul că eu însămi eram ca într-o procesiune în acel moment și mă îndreptam spre propriul meu pat de nuntă. Am zâmbit și la gândul că Meryt avea să alerge a doua zi de la o fântână la alta să spună povestea de dragoste dintre Benia, maestrul tâmplar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
atmosfera nesănătoasă de la Villa Ungri. Așezat În compartimentul de clasa Întâi al trenului care Îl ducea de la Napoli la Florența, privind pe geam la câmpiile verzi acoperite cu recolte bogate, la livezi și crânguri de măslini strălucind de flori, la procesiunea lentă a orașelor și satelor aflate la semidistanță, Henry recapitulă trecutul, convins că nu se făcuse vinovat de nici un gest nepotrivit sau ambiguu. Întâlnirea cu Constance Fenimore Woolson, la scurtă vreme după aceea, nu ar fi putut pica Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
urmă, când trecuseră pe sub o fereastră deschisă din Porchester Square, de unde se auzea un glas de tenor, acompaniat de un pian, și unde Kiki se oprise și, ridicând un deget, spusese: „Ah, Serenada lui Schubert!“ Catafalcul fu purtat Într-o procesiune solemnă până la cimitirul nou, aflat la capătul celălalt al lui Church Row, dat fiind că cel inițial se umpluse cu generații Întregi de morți, care se Întindeau pe secole Întregi. Ainger citi ultimele rugăciuni ale slujbei funerare deasupra mormântului deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
marginea pădurii, gropi proaspăt săpate în Valhalla.. Era o dimineață liniștită, cețurile ușoare se învolburau, iar muntele rămânea impenetrabil în spatele norilor discreți. Virgil, transpirat de oboseală, cu picioarele îndurerate, cu limba umezindu-și agitată buzele și cu ochii mijiți, urmărea procesiunea ce se apropia. Brațele își recăpătau forțele. în curând vor trebui să repete munca depusă, dar în sens invers. Grămezi de pământ negru și ușor jilav stăteau în așteptare lângă morminte. Femme fatale. Dacă eticheta ți se potrivește, poart-o. Unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
altcuiva. Până și Flann O’Toole preferase să-și limiteze imperiul la mediul alcoolic al cârciumei Elbaroom. Așa că nobilul a devenit conducător, oficial iar acum, că murise, îndatoririle lui îi reveneau în mod natural și evident, fiului său. în fruntea procesiunii, zâmbind cu fericirea unui copil care învață un joc nou, se afla contele Alexei Aleksandrovici Cerkasov. Serviciul funerar a fost scurt și simplu, evitând orice pretenție de religiozitate. îndurerații principali au rostit câteva cuvinte, a fost împrăștiată țărâna și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
să mă ascultați din nou, zise, neluându-mă În seamă prea mult, cu nasul ridicat În vânt și cu pleoapele Închise. Fiți, vă rog, atent! După o altă pauză, În care se arătă foarte concentrat, rosti prelung, ca-ntr-o procesiune liturgică, asemeni incantațiilor preoțești: muuurmuuuuur... A Întins din nou gâtul spre Înainte ca și cum ar fi vrut parcă să lase cu greu sunetele să-l părăsească și o clipă am avut impresia că sunetele Îi flutură, cu un fel de strălucire
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
slavă ce dădeau ocol lumii largi a făpturii“. Jos, în Yazd, era lună șiită de doliu și pe naclele ca niște vârtelnițe ce stăteau în mijlocul piețelor, așezaseră pânza neagră. Tatăl lui, din zelos al focului sacru, ajunsese bocitor musulman în procesiunile lui Ali. Era mare necinste adusă lui Armaiti și lui Vohu Mahah. Marele Preot din templu le spusese că alegeau cea mai mare pedeapsă, schimbându-și calea. Omar auzise mustrarea și, în mintea lui răzvrătită, începu să răsune numaidecât adorația
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
dărui sănătate. * * * Kansoh a fost văzut arborându-și iarăși greoaia noria, acoperitoarea de cap, dar nu înainte de luna șaaban. S-a înțeles atunci că el era definitiv tămăduit, iar cetatea a primit poruncă să se împodobească. A fost organizată o procesiune în fruntea căreia mergeau cei patru medici regali, înveșmântați în straie bogate din catifea roșie garnisite cu zibelină, primite în dar din partea suveranului recunoscător. Slujbașii de rang înalt purtau cu toții eșarfe din mătase galbenă, iar la ferestrele străzilor străbătute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
scrie ironic istoricul socialist, Oliveira Martins. Mistica miguelistă e însuflețită de recrudescența misticii populare, catolice. Și cum catolicismul iberic a avut întotdeauna un caracter concret, mistica miguelistă se manifestă în conformitate cu structura seculară a spiritualității portugheze: prin apoteoze și imnuri, prin procesiuni idolatre, printr-o devoțiune fără margini față de tânărul rege, considerat trimisul Arhanghelului Mihail în lume pentru mântuirea catolicismului. Când Don Miguel trece pe stradă, lumea îngenunchează, femeile plâng, preoții îl binecuvântează. Nu este numai un rege popular; este adorat, este
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
elegant, ca atunci când vezi reflectată În oglinda unei frizerii fereastra spre care melancolicul frizer Își Întoarce privirea În timp ce Își ascute briciul la curea (așa cum fac toți În asemenea momente) și, Încadrat În fereastra reflectată, o porțiune de trotuar deviind o procesiune de pietoni indiferenți În direcția greșită, În lumea abstractă care Își pierde brusc hazul și dezlănțuie un torent de teroare. Ori de câte ori Încep să mă gândesc la dragostea mea pentru o persoană, am obiceiul să trasez imediat raze din centrul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Mă arănjiam și io“. Aleargă la ușă. Un ciorap (stângul) îi atârnă mai jos de genunchi. Deschide ușa și se repede spre sala de lectură. Șoferul iese grijuliu, ținând teancurile în brațe, grav, aproape mistic, de parcă ar duce în fruntea procesiunii racla cu moaștele Sfântului Bomphayer. Aștept să se înapoieze garderobiera, să-mi dea și mie cartonul cu numărul locului - același 37 - din sală. Absurdă și grotescă lume. Trebuie să-ți construiești imaginea de titan al gândului țopăitor (al culturii, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nefericirea ființelor iubite făcuse loc, Într-un mod inexplicabil pentru ea, unei senzații tot mai neliniștitoare de bunăstare. Se simțea fericită plătind pentru răul pe care-l făcuse, la fel ca penitentul care duce În cîrcă o cruce grea la procesiunile din Saptămîna Patimilor sau călugărul care se autoflagelează În fiecare dimineață cu ciliciul. De aceea era o minciună, iar ea știa asta. Confuză, descoperea că, În adîncul ființei sale, nu era fericită pentru că se achita de o datorie fiind nevoită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mai goale, de țară. Și astfel s-a făcut că am dat traseul rapid pe cel mai lent. Așa, timpul se lungea cu vreo oră sau două, a zis Tom, dar măcar aveam posibilitatea să mai vedem și altceva decât procesiunea de mașini gonind fără viață. Păduri, de exemplu, și flori de câmp pe marginea drumului, ca să nu mai vorbim de vaci și cai, ferme și pășuni, pajiști și, din când în când, câte un chip omenesc. Nu aveam nimic împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Ligii Tineretului Muncitoresc“. Veșnic supărații care voiau să-i spânzure pe cei bogați, să Închidă teatrele de varieteu, s-o ducă În sinistrele tabere de vară unde se practica amorul liber și după aceea s-o facă să mărșăluiască În procesiune pe Oxford Street, purtându-și nou-născutul sub lozinca „Femeile muncitoare britanice“. — Mai mult timp decât mi-a rămas, spuse el. Ea nu-l asculta. Era Închisă pe moment În gândurile ei, În siderale Înălțimi deasupra lui. Era amanta unui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
salvarea nu ajungea decît foarte greu, băiatul a trecut în lumea drepților. Flăcăul era un pîrlit, adică din satul Pîrlita și asasinul era fiul lui... hă, hă! De aici a început hora influențelor și banilor. Treceam prin satul Pîrlita cînd procesiunea îl conducea pe ultimul drum pe un pîrlit pe care l-am cunoscut, ucis de... O lacrimă își face drum spre obraz. Termino! mă răstesc la ea. Pentru un pîrlit... Totuși, n-am putut s-o opresc, nici pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
m-am lungit în fînul din coș, cu capul în poala colegei ce preda un obiect pe care nu-l cunoștea deloc: istoria. În codîrlă, crăcănat, Fărocoastă făcea echilibristică, cu mîinile de parcă ne binecuvînta. Urnită de-o mîrțoagă resemnată, întreaga procesiune părea carul alegoric al școlii din Dobrina. La un moment dat, am coborît să mă mai dezmorțesc. Țîșnind din codîrlă, Fărocoastă îmi luă locul și, bine dispus, începu să zbiere Sanie cu zurgălăi. La ședință am făcut cunoștință cu un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
culoare neagră, nu trebuie să lovească așa tare, fiindcă are de oferit ceva mai de calitate. Anna nu spune nimic și se uită la Sophie cu ochii unei rivale. Pe picioarele Sophiei se urcă niște gândăcei minusculi, într‑o lungă procesiune, și i se strecoară sub fustița de tenis unde încep un fel de muncă de răscolire. Toți ceilalți trebuie să plece, doar Hans să rămână, asta spun gândăceii, iar Sophie spune și ea îndată același lucru. În casa ei ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
era unul din directorii acestui magazin mare, cea care deținea locul doi ca importanță și locul Întîi ca talent și pricepere, iar de pe buzele acestei femei vesele auzisem adesea Întîmplări fantastice privitoare la ceea ce se petrece zilnic acolo. Povestea despre procesiunea strălucitoare a femeilor bogate ce veneau acolo să-și cumpere gătelile; despre actrițe, dansatoare, soții de milionari, vedete de cinema și despre toate curtezanele celebre care, pentru o haină din blană de cincila, plăteau pe loc, punînd pe masă, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Înserarea plăcută și răcoroasă ce cuprindea pămîntul și pădurea, ca o clipă de tristețe, ca o clipă de bucurie, și dispăru În scurt ca o fantomă. Dintre cei cinci bărbați care ieșiseră din „junglă“ pe șosea și Înaintau, Într-o procesiune lentă, spre turnul de apă, cel mai În vîrstă avea probabil cincizeci de ani, dar era atît de prăbușit, semăna Într-atît cu un maldăr fără formă de zdrențe soioase, păr Încîlcit și substanță umană, Încît era imposibil să-i stabilești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
satul Burlești. Plânsese apoi tot timpul cât se luptase cu noroiul de-a lungul drumului desfundat care Începea chiar vizavi de rampa de mărfuri. (Vis-à-vis, dacă vă place mai mult!) Când văzuse satul Înaintând pe sub ceața din vale ca o procesiune de buburuze, mai suspinase o dată și se oprise. Și-a șters ochii, a dat afară din plămâni tot aerul vechi și a pornit mai departe. În biroul primarului izbucnise din nou, de data aceasta În hohote și, În timp ce nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care se mișca lent, galben În lumina soarelui, era un cal negru frumos, cu un cap drăguț, pe care-l călărea Tommy Archibald. Și după cel negru veneau la rând alți cinci cai, toți mișcându-se Încet, ca Într-o procesiune, prin fața tribunei și a galantarului. Bătrânul meu Îmi zise că acela negru e Kircubbin, așa că mă uitai atent la el, și e adevărat că era un cal frumos, dar nu se compara cu Țarul. Toți Îl aplaudară pe Țar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nisipoasă sub reflectoare, În spatele lor desfășurându-se cuadrilla, apoi picadorii călare și În spatele lor servanții și catârii cu clopoței. Mulțimea Îl aplaudă pe Hernandez În timp ce defilau. Aroganți, legănându-se, priveau drept Înainte În timp ce mergeau. Se-nclinară În fața președintelui și apoi procesiunea se destrămă. Matadorii se duseră Înspre barrera și-și schimbară mantiile grele cu capele mai ușoare, de luptă. Catârii ieșiră. Picadorii galopară cu smucituri În jurul ringului și doi dintre ei ieșiră pe aceeași poartă pe care intraseră. Servanții măturară nisipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]