18,757 matches
-
acțiuni în contencios administrativ împotriva actelor autorităților administrației publice locale, pentru protejarea intereselor legitime publice, astfel cum impun prevederile art. 1 alin. (8) din Legea nr. 554/2004; ... f) art. 5 lit. d) din OUG nr. 195/2005 conferă partidelor politice calitate procesuală activă de a promova acțiuni în contencios administrativ având ca obiect acte administrative vizând probleme de mediu, în măsura în care invocă, în principal, vătămarea unui drept subiect sau interes legitim privat, însă nu și în ipoteza în care se
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
apreciat că: a) dispozițiile art. 1 din Legea nr. 14/2003 conferă partidului politic - persoană juridică de drept public - dreptul de a exercita acțiuni în anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică (Judecătoria Buzău); ... b) partidul politic are calitate procesuală activă în acțiunile având ca obiect anularea actului de urbanism emis de autoritatea publică locală, cu condiția justificării unui interes legitim public (Tribunalul Dolj). ... ... ... ... VII. Jurisprudența Curții Constituționale 35. În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate repere relevante pentru
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
art. 1 și art. 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 raportat la dispozițiile art. 5 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, în sensul de a se deduce în ce măsură reclamantul - partid politic are calitate procesuală activă în formularea acțiunii având ca obiect anularea actului de urbanism emis de autoritatea publică locală. ... 45. O asemenea situație este întâlnită în cazul tuturor litigiilor, iar rolul instanței este de a înclina balanța, pe baza raționamentului logico-juridic, în procesul
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
partidelor politice nr. 14/2003, republicată, raportat la dispozițiile art. 5 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, se deduce calitatea procesuală activă a reclamantului partid politic în formularea acțiunii având ca obiect anularea actului de urbanism emis de autoritatea publică locală? Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2022
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală, într-o interpretare dată de anumite organe de urmărire penală din cadrul mai multor parchete din țară, având în vedere faptul că aceste dispoziții nu prevăd în mod expres o limitare a actelor procesuale care pot fi făcute în baza extinderii urmăririi penale, se pot efectua prin același act procesual, respectiv prin aceeași ordonanță, atât extinderea urmăririi penale in rem cu privire le descoperirea unor fapte noi, cât și extinderea urmăririi penale in personam
DECIZIA nr. 563 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264303]
-
penală din cadrul mai multor parchete din țară, având în vedere faptul că aceste dispoziții nu prevăd în mod expres o limitare a actelor procesuale care pot fi făcute în baza extinderii urmăririi penale, se pot efectua prin același act procesual, respectiv prin aceeași ordonanță, atât extinderea urmăririi penale in rem cu privire le descoperirea unor fapte noi, cât și extinderea urmăririi penale in personam cu privire la aceste noi fapte descoperite. Situația învederată se regăsește în Ordonanța din data de
DECIZIA nr. 563 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264303]
-
art. 311 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la art. 305 alin. (3) din Codul de procedură penală, dispozițiile procedural penale nu permit extinderea urmăririi penale in rem și in personam în același timp și prin același act procesual. Ca urmare, dispoziția procedurală invocată, în interpretarea arătată, încalcă normele constituționale invocate. ... 6. Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, se arată că instanța constituțională a reținut faptul că, pentru situații similare, pentru a interveni un tratament juridic
DECIZIA nr. 563 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264303]
-
neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și o va respinge, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. ... 16. Astfel, criticile autorului excepției privesc, în esență, posibilitatea extinderii urmăririi penale in rem și, respectiv, in personam prin același act procesual, pentru fapte noi, descoperite după începerea urmăririi penale. În ceea ce privește instituția extinderii urmăririi penale, reglementată de art. 311 din Codul de procedură penală, Curtea a reținut în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 49 din 2 februarie 2017
DECIZIA nr. 563 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264303]
-
În acest sens se va încheia un proces-verbal. ... 20. Ca urmare, nu poate fi primită critica potrivit căreia ar fi afectat dreptul la un proces echitabil prin posibilitatea extinderii urmăririi penale in rem și, respectiv, in personam prin același act procesual și nici cea privind pretinsa discriminare invocată sau poziția de inferioritate a persoanei/persoanelor suspectate pentru comiterea unei/unor fapte prevăzute de legea penală descoperite în timpul unei anchete penale aflată deja în cercetare față de persoanele cercetate în cadrul unei anchete
DECIZIA nr. 563 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264303]
-
din 29 octombrie 2014, paragraful 20). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ... 25. În cauză, Curtea constată că, în privința criticilor de neconstituționalitate aduse normei de lege invocate, nu este îndeplinită condiția privind
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
în vedere și să aplice, deopotrivă, atât dispozițiile dreptului intern, cât și tratatele internaționale la care România este parte, potrivit distincțiilor impuse de dispozițiile art. 20 și 148 din Constituție. Judecata instanțelor poartă însă întotdeauna asupra unui caz concret; cadrul procesual specific fiecărei cauze determină, de fiecare dată, interpretarea și aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor incidente în materie. ... 13. Curtea a mai reținut că art. 124 alin. (3) din Constituție prevede, alături de garanția independenței judecătorilor, și obligația acestora de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
pe care Înalta Curte de Casație și Justiție ori Curtea Constituțională le pronunță în exercitarea competențelor lor constituționale nu este compatibil cu aceste principii. ... 18. În plus, apreciază că reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
altă parte, din perspectiva cetățeanului, interdicția stabilită prin lege are ca rațiune garantarea unei componente a independenței justiției, ca element al dreptului la un proces echitabil. Ca atare, destinatarul acestui drept - cetățeanul ce justifică un interes - are și el calitate procesuală activă pentru a contesta veridicitatea rezultatului unei astfel de verificări, tocmai în garantarea efectivă a dreptului său fundamental la un proces echitabil. ... 28. Cu privire la lipsa de reglementare a răspunderii judecătorilor și procurorilor pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
147 din Legea fundamentală, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.“ ... 32. Reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu reacredință sau gravă neglijență prevăzută la art. 271 lit. s) raportat la art. 272 din legea supusă controlului de constituționalitate, constituie o garanție suficientă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
că accesul la justiție nu este un scop în sine, ci este o garanție că fiecare persoană poate să își apere un drept pe care îl consideră încălcat sau un interes legitim în fața unei instanțe imparțiale, cu toate garanțiile procesuale conferite de lege. Prin urmare, elementul central și premisa dreptului de acces la justiție reprezintă interesul sau dreptul care trebuie ocrotit. De aceea, problema accesului la justiție, subsidiară problemei de fond a interesului legitim sau a dreptului substanțial care se
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de art. 271 lit. s) din legea criticată]. Chiar și în acest caz, legiuitorul nu a lăsat deplină libertate celui care aplică legea, ci a circumstanțiat în ce constau reaua-credință și grava neglijență . ... 57. Prin „norme de drept material sau procesual“ se înțelege, în sens larg, normele juridice cuprinse în acte normative, astfel cum acestea sunt interpretate prin deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale. ... 58. În ceea ce privește deciziile Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
civilă. De asemenea, conform art. 518 din Codul de procedură civilă, „decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării“. Prin urmare, norma juridică de drept material sau procesual este norma în interpretarea obligatorie dată de instanța supremă, astfel că nu se poate susține că sunt excluse din conținutul abaterii disciplinare de la lit. s) a art. 271 din legea contestată deciziile pronunțate în recursuri în interesul legii. ... 59
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
sunt general obligatorii, potrivit Constituției, așa cum am precizat mai sus. Prin urmare, sub acest aspect, lit. s) a art. 271 este acoperitoare. Chiar și alin. (3) al art. 273, atunci când se referă la norme de drept material și procesual, include în mod expres și jurisprudența în materia respectivă, fără a distinge că este vorba de jurisprudența instanței supreme sau a Curții Constituționale ori a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 60. Se arată că art. 11 și 148 din
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
efectivă la tribunale/curți de apel/parchetele de pe lângă acestea). ... 137. Dacă în varianta prezentată Comisiei Europene inițiatorii legii propuneau introducerea unui sistem meritocratic, bazat pe principiul necesității deținerii de către conducătorii parchetelor a unor cunoștințe temeinice de drept penal și procesual penal, care să ofere garanția exercitării efective, în conformitate cu legea și necesitățile bunei desfășurări a anchetei penale, a atribuțiilor de verificare a legalității și a temeiniciei actelor și soluțiilor procurorilor, ceea ce presupune testarea cunoștințelor în materia dreptului penal
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
îmbrăca diferite forme, aceștia trebuind să ia contact cu cât mai multe profesii juridice, fără ca acest fapt să fie considerat că afectează independența acestora. Există o multitudine de instrumente de ordin administrativ (conflicte de interese, incompatibilități) și de ordin procesual pentru a apăra judecătorul/procurorul de influențe externe ce ar putea afecta desfășurarea cu obiectivitate a funcției lui judiciare. Pe acest argument, nu s-ar putea realiza formarea lor inițială și continuă decât în cadrul Institutului Național al Magistraturii, fără participarea
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și ale art. 147 alin. (4) din Constituție prin omisiunea de a reglementa răspunderea judecătorilor și a procurorilor pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale ÎCCJ. Se apreciază că reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor ÎCCJ pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, precum
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și să aplice, deopotrivă, atât dispozițiile dreptului intern, cât și prevederile din tratatele internaționale la care România este parte, potrivit distincțiilor impuse de dispozițiile art. 20 și 148 din Constituție. Judecata instanțelor poartă însă întotdeauna asupra unui caz concret; cadrul procesual specific fiecărei cauze determină, de fiecare dată, interpretarea și aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor incidente în materie. ... 330. Curtea a mai reținut că art. 124 alin. (3) din Constituție, alături de garanția independenței judecătorilor, prevede și obligația acestora de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
care se demonstrează că și-a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență. ... 332. Potrivit art. 272 alin. (1) și (2) din legea criticată, (1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. (2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual. ... 333. Prin urmare, orice normă juridică este cuprinsă într-un
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. (2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual. ... 333. Prin urmare, orice normă juridică este cuprinsă într-un act de reglementare fie primar, fie secundar. Constituția, la rândul său, este o lege, cuprinzând norme juridice, și prevede caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale [art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
capătului de cerere în legătură cu care intervine declinarea de competență, constată că a fost transmis Curții de Apel București capătul de cerere adițional formulat de reclamanta X în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României privind anularea hotărârii de Guvern, cadrul procesual în cererea dedusă spre analiză Curții de Apel București fiind limitat la aceste două persoane, analizându-se legalitatea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală. În acest condiții, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Ilfov, Ministerul Justiției
ÎNCHEIERE din 27 februarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264387]