2,819 matches
-
-a saluta planeții; Crescuși dup-acea lege, de ea și azi te ții Cum o urmași pe-atuncea, pășind în drumul vieții. Nu scapi de tine însuși, cum ești trebui să fii: Din vechi ne-o spun aceasta sibile și profeții, 15Și nici un timp cu nici o putere laolaltă Nu frâng tiparul formei, ce vie se desvoaltă. Lucrețiu Vezi prin oraș frecîndu-se cela și iar la palatu-i Vine degrab deși de urât fugise de dânsul. Mai îndemînă de loc nu se simte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
comit mai multe nerozii decât cei triști; dar aceștia comit mai grave. E o mare mângâiere la contrarietăți dacă ne-nchipuim a fi cu câțiva ani mai bătrâni. Cine cunoaște lumea știe ce multă schimbare aduc câțiva ani. [19] O profeție străveche spune cumcă 260 de papi vor sui scaunul lui Petru și după aceea va începe o nouă ordine de lucruri în lume. Papa Pius IX e al 259ălea. Asta o spune "Charivari", un jurnal din a[nul] 1847. [20
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai mult decât suficient trecând prin spălătoria vieții. Sătui de risipă și încărcați de patimi pârjolite, au plecat înspre cetate unde-au găsit altă locuință lacustră acoperită de aștrii; își clădeau în nisip năzuințele, pigmentate într-un albastru-cenușiu întunecat și profeții deșarte. Nu mai aveau ochi pentru nimic altceva, răscolind numai pentru ei, vârtejul amintirilor; se vedeau stăpânind rotocol, veșnicia împreună. Asfințitul își lăbărța chipul neîndestulat al clipelor mai lungi ca orice închipuiri; fantomatice liniști dintr-un apus indicibil, franjurat în
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
este o realitate subînțeleasă nici dată ca sigură. Deoarece e adevărat că Dumnezeu nu se plictisește să ierte, dar e și adevărat că omul corupt, capturat în spirala răului obișnuit, al corupției, se plictisește să ceară iertare. Devine impermeabil la profeția iertării. Aceasta înseamnă că în omul corupt sunt compromise condițiile de bază, dintre care tocmai prima este cea a recunoașterii propriei stări care a condus corupția la habitat sau ethos. De aceea, Papa Francisc încearcă să dea de înțeles că
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
înțeles că iertarea riscă să devină o cale întreruptă pentru omul corupt. E nevoie de ceva în plus: convertirea, în dublul său sens, „cotitură de viață” și „schimbare existențială”. Atunci va fi posibilă reconstruirea condițiilor de bază pentru a primi profeția iertării. Dar noutatea trebuie culeasă și pe plan civil, unde dezbaterea corupției - trebuie să admitem - este de acum epuizată și aproape dezarmată, deoarece mai înainte de toate oferă o indicație de metodă. În alți termeni, pentru Papa Francisc corupția trebuie citită
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
Saltul de calitate se realizează în momentul în care, din cauza obișnuinței, nu se mai simte remușcarea interioară și dorința de a cere iertare și de a schimba drumul vieții. Acest spațiu este și spațiu de convertire, spațiu pentru a primi profeția iertării, și distincția scoate în evidență această distanță ca oportunitate încă posibilă de primit și de încurajat. În același timp este evident că, în toate intervențiile sale, aceeași distincție are o intenție pedagogică și etică, tinde să prevină „pericolul unei
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
sa de viață, dar cunoaște și aplică toate subterfugiile numai să nu se privească în față, „se joacă cu adevărul”, întunecă comoara sa și o acoperă cu măști pentru a fi „acceptat din punct de vedere social”. Nici chiar vigoarea profeției iertării nu îi mai dezleagă inima, ferecată în satisfacere și autosuficiență. În definitiv, nu are speranță și nu așteaptă iertarea deoarece nu se simte în păcat. Capitolul IX Mai mult decât iertată trebuie vindecată Ar fi o distorsiune să conchidem
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
205 lume de tați de familie crescuți în cultul progresului și al armoniei universale? N-avea să treacă jumătate de secol până când avea să se vadă că, în definitiv, dacă Rimbaud fugise în Africa, o făcuse alungat de o teribilă profeție: "O, inimă, ce-nseamnă mări de sînge..." Nu-mi pot reprima sentimentul că, în felul lor, toți acești mari artiști știau ce avea să fie, în secolul următor, la Ypres și la Verdun, presimțeau Stalingradul și coasta Normandiei, visaseră înfruntările
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ding!" de clopoțel. ,Vin americanii!"* Când primele imagini care prezentau aterizarea masivelor avioane de transport americane pe aeroportul din Constanța - cel mai important port românesc la Marea Neagră - au fost transmise la televiziune, românii au trăit sentimentul ciudat al împlinirii unei profeții. Americanii erau aici, în sfârșit, după ce un popor întreg îi așteptase în zadar, crezând și sperând în ciuda oricărei evidențe, timp de cincizeci de ani. Erau acum între noi, ocupând hotelurile cele mai bune din Mamaia, renumita stațiune de pe litoral, evaluând
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Unii dintre ei nu mai sunt chiar atât de mucoși acum și au trecut și la alte chestii n afară de bătăile la fotbal. Dacă tipii ăștiancep să-și creadă propria propagandă, tresă fii cu ochii n patru. Deviniun soi de profeție pe care și-o Îndeplinesc singuri. Nus convins că bulangii ăias nevinovați. Toal ridică din sprâncene. — Ține-mă la curent, zice el. Toal or știe În măsa totudespre munca unui polițai, or ține ceva pentru el, ceva despre cazuăsta al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Moshe IDEL INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Fiicei mele Maria-Lucia, cu toată dragostea CUPRINS Prefață / 13 Cuvânt înainte / 15 Capitolul 1. Divinația. Definiții și delimitări conceptuale / 21 1.1. Definirea divinației / 21 1.2. Clarificări și delimitări conceptuale / 25 1.2.1. Profeția / 25 1.2.2. Clarviziunea / 27 1.2.3. Ghicitul / 28 1.3.4. Auguratul / 30 1.3.5. Astrologia / 30 Capitolul 2. Divinația în societate. Practici, caracteristici și reprezentări sociale / 35 2.1. Divinația în șamanism / 37 2.2
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
4. Divinația meteorologică / 73 3.1.5. Divinația siderală sau astrologia / 73 3.1.6. Divinația matematică / 75 3.2. Divinația intuitivă / 78 3.2.1. Oniromanția / 79 3.2.2. Divinația necromantică / 81 3.2.3. Divinația entuziastă sau profeția / 82 Capitolul 4. Scurtă critică a modelului propus de A. Bouché-Leclercq. Noi criterii de clasificare a divinației / 85 4.1. Clasificarea divinației după modul în care survin semnele divine / 86 4.2. Clasificarea divinației după semnele întâlnite / 86 4.3
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și astrolog. De asemenea, alte criterii de analiză a terminologiei și conceptelor au fost: cunoașterea teoretică, cunoașterea practică, cunoașterea spirituală. Din această perspectivă, profetul s-ar situa pe o treaptă superioară, el favorizând forma spirituală a cunoașterii. Ca urmare, și profețiile făcute de el au un mai mare impact social. Pe de altă parte, charisma dar și autoritatea de care se bucură sunt de o factură cu totul specială. Celelalte cazuri (clarvăzătorul, ghicitorul, augurul, astrologul) privilegiază un anumit tip de cunoaștere
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a semnificației lor, pot produce unele confuzii. De cele mai multe ori ei sunt percepuți la nivelul înțelegerii comune și, din nefericire, sunt foarte frecvenți în cadrul literaturii de popularizare, care depășește cu mult producțiile științifice și serioase din domeniu. Noțiuni precum clarviziunea, profeția, auguratul, astrologia, ghicitul sunt un exemplu în această privință. Întrebați despre toate acestea, subiecții chestionați au ales de cele mai multe ori tăcerea sau, în virtutea unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni definesc
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
păcatului 8. Acești termeni definesc principalele practici care se referă la capacitatea de a face previziuni și predicții, și nu la domeniul mai amplu al divinației. La nivelul simțului comun, de exemplu, nu există nici o distincție între primii doi termeni: profeție și clarviziune. Ambii sunt percepuți ca fiind forme distincte ale unuia și aceluiași act: divinația. Profetul este un clarvăzător care poate profeți anumite lucruri de importanță capitală. Există însă și situații rarisime când se constată o delimitare a termenilor la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinatorii și, implicit, a practicilor lor. Astfel, ghicitorul este cel care posedă facultatea de a divina, de a ghici sau a prevedea viitorul. Pe de altă parte, clarvăzătorul este definit drept cel care vede lucrurile de o manieră lucidă, iar profeția se referă mai mult la harul de a profetiza. Francezii mai operează o distincție între văzător și clarvăzător (voyant / clarvoyant), primul fiind o persoană care posedă darul celei de-a doua vederi. Este o persoană spiritualizată, iluminată, care poate face
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ocupă cu divinația, termenul având sensul de "ghicitor". Deși toate cele trei ipostaze numesc personaje care practică divinația, între ele există o serie de diferențe date de natura practicii în sine. 1.2. Clarificări și delimitări conceptuale 1.2.1. Profeția Profeția se bucură de o imagine deosebită și de o percepție pozitivă a personalității celui care o practică. Profetul este mai curând un instrument al voinței divine, iar trăirile sale emoționale și ținuta sa morală, spirituală, îl apropie mai mult
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu divinația, termenul având sensul de "ghicitor". Deși toate cele trei ipostaze numesc personaje care practică divinația, între ele există o serie de diferențe date de natura practicii în sine. 1.2. Clarificări și delimitări conceptuale 1.2.1. Profeția Profeția se bucură de o imagine deosebită și de o percepție pozitivă a personalității celui care o practică. Profetul este mai curând un instrument al voinței divine, iar trăirile sale emoționale și ținuta sa morală, spirituală, îl apropie mai mult de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o percepție pozitivă a personalității celui care o practică. Profetul este mai curând un instrument al voinței divine, iar trăirile sale emoționale și ținuta sa morală, spirituală, îl apropie mai mult de sfinți. Probabil acesta este și motivul pentru care profețiile nu sunt socotite a fi rezultatul unei divinări propriu-zise. Invocând Introducerea la Cartea Profetului Isaia din Biblie 10, Ilie Bădescu găsește câteva accepțiuni ale termenului profet. Dacă în înțelegerea curentă profetul este o "persoană care reprezintă voința lui Dumnezeu și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în momente de criză religioasă și morală"12. Unele reprezentări ale acestui personaj deosebit se datorează în principal influenței pe care o au religiile dominante sau oficiale în diferite spații. Să nu uităm că majoritatea religiilor s-au fondat pe profeții sau au avut profeți fondatori. Or, acest fapt face ca, indiferent de atitudinea religiei față de divinație, profeția să dobândească un statut superior, ieșit cumva de sub incidența legilor divinatorii. Profetul este "purtător de cuvânt al lui Dumnezeu" și "are autoritate pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
principal influenței pe care o au religiile dominante sau oficiale în diferite spații. Să nu uităm că majoritatea religiilor s-au fondat pe profeții sau au avut profeți fondatori. Or, acest fapt face ca, indiferent de atitudinea religiei față de divinație, profeția să dobândească un statut superior, ieșit cumva de sub incidența legilor divinatorii. Profetul este "purtător de cuvânt al lui Dumnezeu" și "are autoritate pe toată scara socială de la rege la omul de rând"13. O interesantă caracterizare a profetului este făcută
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în cazul divinației, pe primul loc s-ar situa profetul, urmat de clarvăzător și mai apoi de ghicitor. Prezența profetului este semnalată în mai toate civilizațiile: arabă, greacă, semitică etc. Mai mult, "etnologii s-au obișnuit să vorbească chiar despre "profeții primitive" referindu-se la indienii din America și, într-o mai mică măsură, la Africa"14. Așadar, fenomenul divinatoriu este unul destul de vechi și de răspândit, chiar și sub această formă a profetismului. Merită să mai amintim o distincție foarte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
distincție foarte importantă: aceea dintre facultatea de a înțelege (gr. nous) și facultatea de a percepe senzorial (lat. sensus). "Tulburător este să constați că nous și sensus sunt facultăți opuse, una îndreptată spre lucruri, alta spre cele eterne. (...) Prin urmare (profeția n.n.) este un tip special de cunoaștere care este și participarea la rânduiala lui Dumnezeu"15. Cunoscutul sociolog bucureștean face o distincție netă între cunoașterea "senzualiștilor", cunoașterea filosofică și cea duhovnicească. Profetul se situează la nivelul duhovnicesc de cunoaștere grație
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lor trăire și forța spirituală de care au dat dovadă se concretizează în minunile și miracolele pe care le-au făcut, menționate în povestirile despre viețile lor. Cu toate acestea, autorul german vede mai degrabă o opoziție între divinație și profeție. Argumentul său este următorul: "Revelațiile profetice se caracterizează prin faptul că în mod obișnuit ele nu sunt solicitate printr-o pregătire metodică sau tatonantă (ca în cazul divinației n.n.), ci țâșnesc în mod spontan și sunt primite cu pasivitate. Acesta
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
profetice se caracterizează prin faptul că în mod obișnuit ele nu sunt solicitate printr-o pregătire metodică sau tatonantă (ca în cazul divinației n.n.), ci țâșnesc în mod spontan și sunt primite cu pasivitate. Acesta este și faptul care opune profeția divinației"17. Or, lucrurile nu stau tocmai astfel dacă avem în atenție una dintre definițiile divinației care vine tocmai din Antichitate. Ea este cunoaștere venită de la zei. Nu este specificat aici, de exemplu, dacă este vorba de o cunoaștere activă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]