5,828 matches
-
vârstă, sex, naționalitate sau convingeri religioase? „Nu merită să ai libertate dacă aceasta nu include și libertatea de a face greșeli.” - spunea Mahatma Gandhi. Da, e adevărat, dar până unde te poți „întinde”, greșind? „Am văzut și eu caricaturile la adresa Profetului Mahomed și sunt oripilată de pornografia oribilă folosită de jurnaliștii francezi - scrie Maria Diana Popescu. - Astfel de desene pornografice, care produc silă, furie și dezgust, nu ar fi trebuit să ia contact cu privirile publicului de pe glob niciodată. Pentru simplul
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
imensă» din partea «fundațiilor» saudite. În timpul unei vizite la ambasada saudită, Muftiul a povestit confruntarea pe care a avut-o cu un viceconsul saudit, care a contestat faptul că Muftiul a stat «prea calm» după publicarea, în februarie, a desenelor cu Profetul Mahomed în Danemarca și în altă parte. Potrivit Muftiului, viceconsulul i-a reproșat că, în loc «să fie reținut» și să îi spună comunității să stea calmă, Muftiul ar fi trebuit să provoace comunitatea musulmană să fie mai activă în protestul
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
și finanțată de un stat islamic unde a fost introdusă, la sfârșitul anului trecut, pedeapsa cu moartea pentru «contrabanda cu Biblii»”. Luni, 11 ianuarie, la ora 2 dimineața (ora locală), tabloidul „Hamburger Morgenpost”, care, la rându-i, publicase caricaturi ale profetului Mahomed preluate din revista satirică „Charlie Hebdo”, a fost ținta unui atac cu dispozitiv incendiar, anunță AFP. „Două persoane, identificate rapid, au aruncat cu «pietre și un dispozitiv incendiar printr-o fereastră» a clădirii ziarului german, declanșând un incendiu care
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și alții au mâncat puterea lui, iar el nu a știut” . Prin urmare prietenia și filiația duhovnicească se constituie a fi un criteriu indispensabil în vederea realizării și desăvârșirii unei relații duhovnicești, bazată pe încredere, deschidere și dragoste reciprocă, ziditoare
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
zeii și huhurezii pe stânca Egeii. Blesteme ca valurile nalte, prea multe, Verzi de-nciudare în spumă, insulte, Nu mă pricep, frate crunt, sarazine, Taie briceagul gâtlejuri-tulpine, Steagul se-ntinde din soare în soare, O fi coșmarul, finala strigare, Semilunatic suie profetul, Este trimisul, este procletul, Pune pe masă știre cu știre, Nu e limaxul lipitorire, Coline ca sânii zeiței materne, Poeții se-aruncă în gurile Senei. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Ultimele știri / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346
ULTIMELE ŞTIRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362232_a_363561]
-
cu religia și că, așadar, dorința de cunoaștere întrecea orice simplă "curiozitate", în continuă căutare a Adevărului ultim: Dumnezeu. "Filozoful" nu era decît "iubitorul de înțelepciune" veșnică și rolul său pe plan social nu se deosebea deloc de cel al "profetului" și al "poetului inspirat". Deci, misiunea lui trebuia să se facă mult mai simțită și mai apreciată și să fie urmată de popor; nu ca aceea a diferitelor "sisteme" filozofice din timpurile moderne. Pe de altă parte, apartenența poporului indian
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
umili, de cei abandonați (pe plan social și pe plan internațional) etc., reafirmîndu-se astfel distincția păgînă dintre evreu și grec, dintre rasa pură și rasa contaminată, dintre aleșii lui Dumnezeu și cei urîți de același Dumnezeu etc. Nu degeaba Rosenberg, profetul rasismului, afirmă că "mila venită din Orient este nedemnă de om. Este o plantă de seră care nu poate fi transplantată în climaturile nordice, un produs al slăbiciunii orientale și al fricii de viață. Este efeminată, deprimantă, dezonorantă; este abdicare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu un stadiu de civilizație, în care ca și în Grecia și Roma antică conceptul de profet-înțelept nu e diferențiat de acela de poet: cu alte cuvinte, avem de-a face cu noțiunea complexă de vates, care e poet și profet totodată. Ceea ce-l caracterizează, deci, pe înțelept este în primul rînd adevărata cunoaștere a Realității. Această cunoaștere îi dictează întreaga sa comportare în viață. Să vedem care sînt trăsăturile esențiale ale unei atari conduite. Este de prisos să mai amintim
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în jurul ideii de națiune, de latinitate a ei, în jurul idealurilor Școlii Ardelene. La Iași, reprezentantul acestei școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului junimist nu este politic, ci filosofic și grupează intelectuali formați în străinătate, în Germania, iar unii în Franța. Este cazul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la guerre?, Paris, Payot, 1918. Zeletin, Ștefan, Burghezia română, București, Editura Humanitas, 1991; Neoliberalismul, București, Editura Scripta, 1992. CAPITOLUL II: Ambianța culturală dintre cele două războaie Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, București, 1934. Blaga, Lucian, Poemele luminii, Sibiu, 1919 Pașii profetului, Cluj, 1921; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, vol. I, Sibiu, 1942; Orizont și stil, București, 1936; Spațiul mioritic, București, 1936; "Spiritualități bipolare", în Gîndirea, februarie 1936. Călinescu, George, Istoria literaturii române..., București, Editura Minerva, 1986. Cioran, Emil, Schimbarea la față
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nici o imputare, de vreme ce numai acesta e competent și în stare de-a ști ce se poate publica și ce nu. Baronul nu contestă vitalitatea Turciei. Pe cât timp turcul nu va înceta de-a zice: "Allah e mare și Mohomet e profetul său! " pe atât timp Turcia va exista și, drept dovadă, există încă. Există o cestiune orientală numai daca puterile europene vor ca ea să existe; de nu, nu. El ar dori ca puterile să n-o voiască aceasta. Războiul anonim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înainte spre un viitor frumos și pacinic. Orice ar face agitatorii, fiți siguri că țara a rămas liniștită și rămâne absolut liniștită. Aceia cari cred că umanitatea este un obiect al experimentelor acelora știința le spune că sânt sofiști și profeți falși. Și, când văd cum acești grămăditori de nori se silesc a-și mănține sofistica, atunci le zic cu poetul florentin: "Văd și trec! " În fine, Gambetta se adresează cu un apel cătră dame, ca să vie în ajutorul republicanilor spre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iezechiel se consideră într-o dublă misiune: cea de mesager al divinității, și cea de "păzitor" (3,17) al salvării poporului. Este o "misiune" vremelnică, dar în care umanul continuă să aibă un caracter esențial: Totuși, în răstimpul misiunii sale, profetul poate fi socotit o ființă sacră, prin care se separă de ceilalți oameni, indivizi de rând. Mesagerul lui Dumnezeu trebuie să posede o notă divină conferită de condiția sa de mesager, o notă ce-1 ridică deasupra celorlalți oameni, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în permanență, zidul-trufie al Turnului Babel, "cetății din cer". Acest lucru declanșează un "complex apocaliptic", spune Paul Evdokimov, generat de viziunea creștină a "Împărăției cerurilor". În esență, trebuie să înțelegem creștinismul ca fiind "apocaliptic"1 prin "detestarea utopiilor", prin intruziunile profeților ("texte inter-testamentare") care "disprețuiesc până la idiosincrazie istoria în general și prezentul în special" chemând o "intervenție bruscă, imediată și miraculoasă a lui Dumnezeu", ceea ce împinge semnificația apocalipsei (apo "dez"; kaly "a acoperi", în traducere "descoperire", "dezvăluire") spre "un sens escatologic
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în general și prezentul în special" chemând o "intervenție bruscă, imediată și miraculoasă a lui Dumnezeu", ceea ce împinge semnificația apocalipsei (apo "dez"; kaly "a acoperi", în traducere "descoperire", "dezvăluire") spre "un sens escatologic". Păstrăm această interpretare asupra textelor apocaliptice (ulterioare profeților, stabilirii Scripturii iudaice) a lui Cristian Bădiliță 2 mai aproape de viziunea eminesciană a profetului-mag-vizionar, care valorizează timpul istoric interpretând "hieroglifele" sacre. Istoria "zidului" trebuie însă pusă, la M. Eminescu, în relație cu semnificațiile pământului, a lutului: pentru că legea divină i-
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pricepe, identifica pe cel care "scrie dinainte a istoriei gândire", care ține "bolțile tăriei" să nu se risipească. Astfel că poetul-scald (și alterii săi magul, călugărul, prințul) nu urcă muntele într-un act de orgoliu (romantic), cât pentru a intermedia. Profetul lui F. Nietzsche este un "vânător de Dumnezeu": "Mai sus ca om și fiare-ajuns, / Vorbesc și nu primesc răspuns" (Pin și trăsnet). În imaginarul său ascensional, la Eminescu nu întâlnim doar un singur om, ci mai mulți prinț, călugăr, monarh
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
o descuie, / Acela acel munte pe jos trebui să-l suie". Prințul (Povestea magului ...) care urcă muntele Pion nu este un "vânător" de zei: el vine să consulte o carte. "Să fii deasupra tuturor lucrurilor cu propriul tău cer" spune profetul Zarathustra, dar prințul eminescian nu este un de-misionat din înalta sa responsabilitate de urmaș la conducerea împărăției. El vrea să se inițieze " Să vadă-n cartea lumii un înțeles" pentru că nu vrea să iasă din credința divină și din rostul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
un trimis (missio, -onis, din verbul mitto, -ere, misi, missum înseamnă a trimite) precum Tatăl trimite Fiul, acesta îi va trimite pe ucenici, iar ei pe cei care posedă calități harice pentru travaliul trans-morfozei lumii. Ajuns în vârfuri de munte profetul lui Nietzsche este un om eliberat: "Cântă! Nu mai vorbi!"; "Iată, nu există sus, nu există jos". Omul lui Nietzsche este asemenea pinului: "beat de mărețimi", dorindu-se "aspirat" de lumină, "de soare". Prințul din Povestea magului ... are însă responsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a reînnoda întâlnirea față către față. "Nu lăsa gura să te împingă spre nelegiuire" (5, 5) sau "Dumnezeu este în cer iar tu ești pe pământ, de aceea să nu spui vorbe multe" (5, 2) spune Ecclesiastul. Precum în cartea profetului și la Eminescu, în replicile eroilor săi, "cuvântul nu e conceput ca artizan de subtilități mentale domeniu complex -, ci doar ca vehicul al gândului ori al unei stări".32 Astfel că este o răzvrătire în idee "a gândirilor rebele" ("Am
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
răzvrătitului" la M. Eminescu nu este istoria, ci lăuntricul ființei: "Eu scormonesc în minte-mi a gândurilor lavă" (Mureșanu). Nu am avut "metalul" demonului în vine, zice el în Ca o făclie. Prin astfel de tonalități, Eminescu rămâne mai aproape de profet, nu de (răzvrătitul) titan. Simbolismul din panoramele sale rămâne în perimetrul "proiectului lui Dumnezeu privitor la istoria lumii și în special la imanența intervenției divine ...".33 Mai degrabă trebuie să-l vedem pe deus absconditus ca pe un bătrân înțelept
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
31). El nu are nimic din aura titaniană a regilor scandinavi, ci este înfățișat în momente de frământare și încleștare cu "întrebările esențiale despre viață și moarte, despre rostul gestului uman"32, ceea ce-i dă mai mult o aură de profet, de preot al pământului dacic: Nu căpetenie de norod ci înțeleptul cetății noastre trăind istoria nu numai în acțiune ci și prin cuget, și în primul rând ca filozof"33. Viața lui este așezată de Eminescu sub raza unei stele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
e spațiul e luptă Și mișcarea suferință..." "Mai ușor e globul Cu națiile lui decât un fir De pleavă ce e dus de vânt." În atitudinea lui Celsus se prefigurează umbra "bătrânului" Mircea din Scrisoarea III: recurgerea la pace. "Sunt profet, Cezare" este un avertisment inoculat cu dibăcie: "numai omorând în tine acel sâmbure al răului, numai lepădându-te de trențele mărirei, numai cedând poți da pacea acestei lumi". Dacul gânditor oferă o soluție de echilibru, care lipsea epocii romane: "rivalul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
căruia îi simți toată ghețăria: "Cum ești tu nimeni n-o știe. Întrebările de tine, Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine Și prin valuri de gândire mitici stânge se sulev". Dar Eminescu se desparte foarte des de profetul vizionar biblic. El nu primește cu seninătate legea divină a nimicirii cetăților. Nu odată el aruncă hlamida interpretului astrelor, a celui care tălmăcește doar "semnele vremii", și se arată în toată postura de Iov necredincios, revoltat titanian care nu ezită
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ar fi uimit în fața tabloului lui Paul Klee Angelus Novus în care ar fi putut vedea, încăodată, că zidul și "dărâmăturile" sunt materia după care se poate preda istoria civilizațiilor -, și ar fi putut semna aceste rânduri ale unui alt "profet al trecutului", Walter Benjamin: Ceea ce noi percepem ca pe un lanț de întâmplări, este pentru el o singură catastrofă care îngrămădește neîncetat dărâmături peste dărâmături și i le azvârle la picioare. Îngerul ar vrea să rămână, să-i învie pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
George, Opera lui M. Eminescu, în Opere, Ed. Minerva, Buc., 1969, vol. 12, p. 4. 12 Biblia sau Sfânta scriptură, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a "Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1975, Ecclesiastul, cap. 12, 7. 13 Banu, Ion, Profeții biblici vorbind filozofiei, col. "Bibliotheca Orientalis", Ed. Științifică, Buc., 1994, p. 101. 14 Op.cit., Ieremia, cap. 18,5. 15 Op.cit., Psalmul 102 al lui David, 14. 16 Op.cit., Isaia, cap. 26,5. 17 Op.cit., Iezechiel, cap. 26,5. 18 Op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]