3,076 matches
-
În fond, aceste teorii nu sînt decît conceptualizarea practicii care datează din secolul al XIII-lea și care a văzut puterea suveranului limitîndu-se printr-o serie de texte care garantau libertățile cetățeanului britanic, stabileau limitele autorității regale și afirmau caracterul protestant al statului. De la revoluția din 1688, puterile, în principiu considerabile, ale suveranului sînt în realitate limitate mai mult de practică decît de texte. Puțin interesați de Anglia, în secolul al XVIII-lea, suveranii dinastiei de Hanovra au lăsat guvernarea în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acestea, dincolo de confuzia care pare să domnească în sistemul constituțional, dincolo de repetarea unor documente sau de numeroasele lacune, trei principii fundamentale ies în evidență: garantarea libertăților individuale ale cetățenilor britanici, limitarea autorității regale prin existența unui Parlament și caracterul fundamental protestant al statului. Al doilea motiv de temperare a acestei admirații pentru Constituția britanică ține de faptul că lipsa de precizie a textelor face ca funcționarea instituțiilor într-un mare număr de domenii să țină mai mult de practică decît de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mai diferite: mari seniori (ducele de Bridgewater, vicontele Dudley), pastori (Cartwright, inventatorul unui război de țesut) sau meseriași (Arkwright, creatorul unei mașini de tors pusă în mișcare de forța hidraulică). Printre acești inovatori este frapantă importanța celor veniți din sectele protestante situate în afara anglicanismului: quackeri (Darby), baptiști (Newcomen, inventator al pompei de apă) sau presbiterieni (Watt). Printre ipotezele formulate pentru a explica prezența lor masivă printre conducătorii industriali a fost, pe lîngă calitatea deosebită a școlilor dizidente, și faptul că accesul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mult mai redusă în restul Europei, exceptînd poate patriciatul din orașele hanseatice. În Germania, burghezia administrativă rămîne profund supusă puterii prinților și subordonată aristocrației. De abia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, o burghezie urbană, marcată de "etica protestantă" (Max Weber), participă la pregătirea capitalismului german. În rest, ea nu reprezintă adesea decît un grup restrîns de mari negustori fără o prea mare influență și care, odată bogați, se alipesc nobilimii. Eterogenitatea nobilimii europene Ponderea și influența nobilimii par
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
transforme Sfîntul Imperiu Roman de origine germanică, transformare prevăzută de Pacea de la Lunéville (1801). Actul din 1803 secularizează principatele ecleziastice din Germania și reduce la 82 numărul prinților germani. Împăratul este indignat să vadă că electorii sînt acum în majoritate protestanți și că Napoleon i-a uzurpat autoritatea pe care o avea asupra Sfîntului Imperiu și asupra Italiei. Motivele de îngrijorare ale Angliei sînt tot așa de mari, cu toate că rezultă dintr-o optică diferită. După Tratatul de la Amiens, resemnată în fața ruperii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
țărilor române, întrucît Moldova, Țara Românească și Transilvania trec sub directa dominație politică și economică a imperiului Otoman. (Vezi Vlad Georgescu, Istoria Românilor, ediția a III-lea, Humanitas, București, 1992, pp. 61-62). 56 "Liga de la Smalkalde" este încheiată între prinții protestanți și Franța, împotriva lui Carol Quintul, în 1530. 57 "Sinodul de la Tyrol", în Italia, unde între 1545 și 1563 a avut loc un celebru conciliu ecumenic; aici a fost hotărîtă reforma generală în biserica catolică în.fața protestantismului. 58 Tratatul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Europa.................................................. 118 Partea a II-a (1492-1660) Apariția unei noi epoci.................................................. 121 Capitolul 6 Secolului al XVI-lea........................................ 123 Umanismul....................................................................... 124 Răspîndirea și diversitatea umanismului.............................. 128 Epoca de aur a Renașterii italiene......................................... 133 Răspîndirea Renașterii...........................................................136 Originile Reformei........................................................... 139 Religiile protestante......................................................... 141 Reforma catolică.............................................................. 148 Capitolul 7 Carol Quintul și ultima încercare de unificare a Europei creștine.......................................... 153 Fărîmițarea și războaiele din Italia................................... 154 Spre o Europă a Habsburgilor.......................................... 156 Ambițiile lui Carol Quintul.............................................. 160 Eșecul lui Carol Quintul................................................... 164 Capitolul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se �ndep?rteaz? totu?i de acestă atunci c�nd abordeaz? problemă originilor ra?ionaliz?rîi care a luat �n st?p�nire lumea occidental? ?i numai pe ea. Elementul decisiv a fost schimbarea cultural? introdus? de c?tre etică protestant?. Fiindc? subiectul acesta a dat na?tere la numeroase dezbateri contradictorii (lupta cu colegul Sombart r?m�n�nd celebr?) c�teva preciz?ri suplimentare nu vor fi de prisos. Weber nu pretinde c? protestantismul a fost istorice?te, la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a anilor 1870 nu este dec�ț traducerea academic? a elanurilor sociale ale vechilor aboli?ioni?ți ?i a mi?c?rilor reformatoare care denun?au viciul, divor?ul, lipsa de temperan?? ?i depravarea tineretului. Că ?i �n Marea Britanie, moralismul protestant este aici atotputernic. Reglementarea acestor probleme, care la �nceput au ?inut de ini?iativa privat?, a luat �n cele din urm? form? politic?: au fost promulgate legi, a fost cerut? interven?ia puterii publice �n domenii precum cel al instruc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Durkheim � fondatorii disciplinei ?i-au tr?it la �nceput voca?ia că pe un sacerdo?iu: la propriu, �n cazul lui William Sumner ?i Albion Small (primul a debutat că pastor episcopal, al doilea că predicator ?i student �n teologie protestant?), la figurat, �n cazul lui Lester Ward, expert guvernamental, ?i al lui Franklin Giddings, ziarist de meserie, interesat de aproape, profesional vorbind, de problemele sociale. La �nceput, to?i vedeau sociologia că o manier? laic? � f?r? �ndoial? adaptat? mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de Cercetare Social? ?i Religioas? (ISSR) creat �n 1922 cu scopul de �a cre?te eficacitatea ac?iunii �ntreprinse �n favoarea binelui de c?tre for?ele sociale ?i religioase ale lumii, �n special de c?tre cre?țin?tatea protestant?� (citat �n [70:42]). De acest sprijin vor beneficia ?i numeroase universit??i ale ??rîi. Mai mult, �n 1925, Purnell Act a institu?ionalizat sus?inerea guvernamental? a sociologiei rurale care, de atunci, ?i-a dob�ndit autonomia. SSRC, care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
citi, am luat trei cărți poștale de la intrare, sunt mai bune pentru scris decât hârtia creponată sau pungile. (3 cor. în cutia milelor.) În spate un portret al lui Luther. N-am mai văzut niciodată așa ceva, cam ciudat pe Gotlandul protestant. Casa parohială nu e locuită. (Controlez turla: ușa deschisă, podeaua și pereții curățați de curând. Numai un strat subțire de puf și găinaț.) Biserica se înalță pe un teren stâncos, am auzit că mormintele sunt puțin adânci și se prăbușesc
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
școala mutazilită. Se pierdea astfel, subliniază Arkoun, dreptul de „a înscrie revelația în istoria concretă a oamenilor, ceea ce schimba condițiile în care se făceau exegezele și se elabora ideea de drept”. După Arkoun, „din punct de vedere teologic, islamul este protestant, în vreme ce din punct de vedere politic, este catolic. De-alungul istoriei - își continuă el gândul - acest raport a fost răsturnat pentru că autoritatea spirituală a fost întotdeauna controlată de o putere politică verticală, prin urmare, ilegitimă”. În privința șanselor resurgenței unei modernități proprii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Dr. Valeriu Frențiu, episcop român unit de Oradea, privind și apreciind activitatea apostolică a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai primit spre păstorire încă două parohii din arhidieceza Blajului: Blibor (jud. Mureș) și parohia IV din București. Mitropolia de Blaj a împărțit capitala în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fie citite și dezbătute. Tot mai multe femei își afișează fără jenă legăturile clandestine. Lucru grăitor, unele cabarete se axează pe o clientelă homosexuală, care îndrăznește să se declare astfel de când faimosul André Gide, care provenea totuși dintr-o familie protestantă, își recunoscuse în Corydon, în 1922, iar apoi în Dacă sămânța nu moare, în 1924, preferința pentru bărbați. În aceste vremuri suprarealiste, dragostea trebuie să fie "nebună" sau deloc. Tineretul masculin, constată nu fără amărăciune Maurice Sachs, se scaldă într-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care ei nu-i fusese dat să se bucure. Feministă în felul ei, îndreptățită fiind să aibă asemenea convingeri, mama lui Bab este poate influențată și de noua morală existențialistă în cazul în care nu este vorba de influența culturii protestante. Ea este totuși de confesiune catolică, și le oferise fiicelor ei o solidă educație religioasă și morală. Bab merge cu regularitate la slujbă, la catehism și la spovedanie. Totuși, asemenea educatorilor anglo-saxoni din secolul al XIX-lea, sau filozofilor existențialiști
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Cu toate acestea, pe când avea 15-16 ani, lui Bab nici nu-i trecea prin cap să considere flirtul ca fiind ceva importat. Știe că originea cuvântului este anglo-saxonă, dar asta nu înseamnă că asociază jocul acesta amoros cu moravurile țărilor protestante. Prin aceasta, tânăra dovedește o atitudine caracteristică epocii sale. Într-adevăr, în Franța flirtul nu mai era de ani buni comparat cu o sămânță rea sau cu un suav boboc de trandafir importate de dincolo de Canalul Mânecii și aruncate în neprihănita
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
grădină franceză. Imaginea aceasta nu mai era necesară reprezentărilor colective. Ea pălise parcă, iar în același timp se vestejise și idealul de tânără asemenea unui "crin virginal". Flirtul se aclimatizase pe pământul Franței, iar francezii nu mai vedeau în țările protestante un model, atrăgător sau dimpotrivă. Cel mult, se mai întâmplă uneori ca anumiți scriitori sau călători să sublinieze unele dintre particularitățile sale: caracterul său inevitabil, de pildă, ca și perversitatea sa. Orhidee în contur de oțel Mulți dintre francezii care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
renunțe la latină ca limbă sacră a Bisericii. Să ne amintim că și noi, românii, am avut până în secolul al XIX-lea aceeași experiență cu limba slavonă. La catolici, primii s-au răsculat cei ce vor fi numiți mai târziu protestanți sau, în varianta britanică, anglicani (secolul XVI). Aceștia au impus limba națională în biserică, au tradus Biblia (ca Luther, de exemplu) și au contribuit hotărâtor la dezvoltarea limbilor și literaturilor naționale. În bisericile catolice supuse, toate, canonic Vaticanului, mesa s-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ar fi fost episcop al Bisericii Romei. Legenda ar fi apărut mai târziu și ar fi fost creată de însăși Biserica Romei în propriul său interes. Oricum ar sta lucrurile, fapt este că niciodată Biserica Orientală (ortodoxă) și, ulterior, cele protestante n-au recunoscut această pretenție a Bisericii Catolice și nici valoarea argumentelor pe care se întemeiază ea. Pe de altă parte, este adevărat că Biserica Romei s-a bucurat, încă din primele secole, de o anumită întâietate și de un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
că doar credința lor este cea dreaptă, iar restul sunt rătăciri sau erezii. Cum ar putea un papă sau un organism oficial al Vaticanului să afirme că "adevărul", indiferent de proporție, se găsește și în alte Biserici? De aceea, comunitățile protestante "nu sunt biserici", iar bisericile ortodoxe sunt doar "particulare". Și totuși, mă întorc și zic că documentul cu pricina putea măcar să evite afirmațiile tranșante și supărătoare de tipul aceleia pe care o discutăm, să exprime anumite dogme mai flexibil și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rudenii de sânge, ci în sensul larg al originii etnice. Să fie, în primul rând, alb. Negrii erau atunci sclavi, iar galbenii erau considerați venetici. Apoi trebuia să fie de origine anglo-saxonă și, nu în ultimul rând, de religie creștină protestantă. Obiceiul a devenit normă, este adevărat nescrisă, dar la anglo-saxoni cutuma este, deseori, mai puternică decât legea scrisă. Aproape toți președinții americani au îndeplinit această condiție nescrisă. Este adevărat, pe de altă parte, că timpurile s-au schimbat. Negrii și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
socială. L-au ales președinte pe Obama în pofida faptului că acesta nu îndeplinește niciuna dintre condițiile pe care o lungă tradiție le impunea președinților americani. Adică, Obama nu este nici alb, nici de origine anglo-saxonă, sau măcar europeană, și nici protestant. Am recunoscut, în unul din editorialele trecute, că eu însumi m-am înșelat, crezând că Obama n-ar avea șanse. Mai întâi în fața lui Hilary Clinton, în competiția pentru candidatura Partidului Democrat la Casa Albă, și apoi în fața republicanului McCain
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
catolicismului și protestantismului, religii care s-au implicat decisiv în tipărituri, dar și în răspândirea ideilor din Occident. Astfel, prima universitate catolică s-a înființat la Cluj, în 1561, de către Ștefan Bathory, iar la Alba-Iulia a fost fondată prima universitate protestantă, în anul 1622, de către Gabriel Bethlem. În asemenea entități de factură academică se susțineau cursuri de filozofie, teologie, filologie, retorică, astronomie și științele naturii, contribuind la ridicarea nivelului de cultură a tinerilor ardeleni. Ființarea unor școli și a unor gânditori
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ale profesiei de educator, este totodată primul pedagog care stabilește noțiunea de școală și funcțiile ei, nivelele de învățământ și principiile didactice, elaborând prima lucrare de didactică propriu-zisă. John Locke (1632-1704), născut la Wrington, și-a educat spiritul în religia protestantă, urmând cursurile Universității din Oxford între 1652-1660, unde a funcționat ca lector de morală. În 1690, va ocupa postul de comisar pentru comerț și colonii la Curtea Imperială, deși activitatea sa principală din acea perioadă rămâne cea publicistică. A avut
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]