2,509 matches
-
familii franciscane: conventualii și observanții cu miniștri separați. Unirea tuturor grupurilor observante s-a înfăptuit prin bula „Ite vos” a papei Leon al X-lea din 29 mai 1517, când frații conventuali au fost trecuți sub jurisdicția miniștrilor generali și provinciali ai observanților, care au avut la dispoziție banii și bunurile Ordinului Conventual; frații conventuali nu au mai avut dreptul să primească candidați noi în ordin sau la profesiune. Observanții au primit dreptul de „a vizita, a corija și a reforma
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
epocă existența doar prin cele câteva localități românești. În anul 1851 această Provincie a fost încorporată alături de conventele din Austria, Croația, Ungaria și sudul Transilvaniei în Provincia Sfântul Ioan de Capistrano, cu sediul la Viena. Din 4 octombrie 1863 Consiliul Provincial a renunțat la comunitățile din Valahia, cu aprobarea Congregației De Propaganda Fide. 5. Catolicii din Câmpulung „Între Târgoviște și Brașov se afla Câmpulung, un oraș al creștinilor, și acolo este locul de depozit al mărfurilor care sunt transportate de la Târgoviște
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la București (prin adresa nr. 393) la parohia părintelui Niculăeș. Vitregiile vremurilor au făcut ca mărețul proiect al parohiei IV București să nu poată fi terminat; parohul D. Niculăeș a fost confirmat guardian și paroh de București, atât în capitulul provincial din 1938, cât și în cel din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și paroh, Ștefan Tătaru, vicar parohial și Iosif Binițeanu, frate laic. Din data de 1
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Preoții franciscani conventuali, în cele mai multe cazuri, le-au fost îndrumători spirituali terțiarilor. Revista „Viața” a publicat sistematic articole, informații despre Ordinul al III-lea, despre înființarea noilor comunități și a recomandat cu căldură citirea publicației „Aurora Franciscană”. Toate capitolele elective provinciale de după 1920 au acordat mare importanță terțiarilor, alegându-l și realegându-l pe Iosif Tălmăcel ca asistent spiritual provincial în: 1920, 1923, 1926, 1929, 1932, 1935, 1938 și 1947, când a fost ales ca asistent spiritual provincial și pentru terțiarii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
despre Ordinul al III-lea, despre înființarea noilor comunități și a recomandat cu căldură citirea publicației „Aurora Franciscană”. Toate capitolele elective provinciale de după 1920 au acordat mare importanță terțiarilor, alegându-l și realegându-l pe Iosif Tălmăcel ca asistent spiritual provincial în: 1920, 1923, 1926, 1929, 1932, 1935, 1938 și 1947, când a fost ales ca asistent spiritual provincial și pentru terțiarii greco-catolici din Oradea (până la acea dată această funcție a îndeplinit-o exemplar pr. dr. Dominic Niculăeș, ales în Capitolul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Toate capitolele elective provinciale de după 1920 au acordat mare importanță terțiarilor, alegându-l și realegându-l pe Iosif Tălmăcel ca asistent spiritual provincial în: 1920, 1923, 1926, 1929, 1932, 1935, 1938 și 1947, când a fost ales ca asistent spiritual provincial și pentru terțiarii greco-catolici din Oradea (până la acea dată această funcție a îndeplinit-o exemplar pr. dr. Dominic Niculăeș, ales în Capitolul provincial din 1938). Ministrul Provinciei „Sf. Iosif” din Moldova, pr. dr. Iosif P. Maria Pal a consemnat în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în: 1920, 1923, 1926, 1929, 1932, 1935, 1938 și 1947, când a fost ales ca asistent spiritual provincial și pentru terțiarii greco-catolici din Oradea (până la acea dată această funcție a îndeplinit-o exemplar pr. dr. Dominic Niculăeș, ales în Capitolul provincial din 1938). Ministrul Provinciei „Sf. Iosif” din Moldova, pr. dr. Iosif P. Maria Pal a consemnat în Raportul din 1938, dezvoltarea activității terțiarilor din Moldova, Muntenia și Transilvania. Este o performanță și astăzi să străbați aceste întinse teritorii și să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
toate arhivele franciscane). Recunoștință și admirație pentru acest nobil și preaîncercat părinte. „Aurora Franciscană” a apărut în 3 etape: 1918-1920; 1921 - februarie 1927; martie 1938 - decembrie 1943. În cele ce urmează se vor prezenta în original rapoartele consemnate de către Comisarul Provincial pentru Terțiari, părintele Iosif Tălmăcel, doar pentru fraternitățile din Țara Românească. Recurgem la această procedură, deoarece colecțiile publicistice catolice, unele mai vechi de 150 de ani, există doar în câteva arhive. 1. Act constitutiv „Având învoire specială, conform Dreptului Canonic
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să aibă o deosebită grijă de acest altar, fără nici un drept de patronaj sau de proprietate a lucrurilor sau hainelor ce vor procura pentru înzestrarea acestui altar. Acest act Constitutiv s-a făcut în 4 exemple, unul pentru Arhiva Comisariatului Provincial, al doilea pentru Arhiva Parohială din Brăila, al treilea pentru Arhiva Arhepiscopală din București și al patrulea pentru Arhiva Congregațiunii din Brăila. CRONICA 2. Craiova 1937 Congregațiunea din Craiova, este o congregațiune tânără dar cu viitor frumos, deoarece membrii ce
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
alte parohii, unde să se înjghebeze Ordinul al treilea între cei pioși și dornici de o viață creștinească mai perfectă. Actul constitutiv rămâne la parohii, o copie să ne trimeată și Ordinariatului din București, reținându-se desigur și copie pentru Comisariatul Provincial. Primiți mulțumirele mele pentru osteneala depusă, urări de bine pentru înălțarea evlaviei către Maica Domnului și râvnei către imitarea vieții Sfântului Francisc. Salutare și Binecuvântare în Domnul! Iar pentru Sf. Sărbători multă mângâiere sufletească!” Ca urmare la acest binevoitor răspuns
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al III-lea din parohia romano-catolică din Craiova s-a scris în trei exemplare, din care unul s-a trimis la Craiova pentru Arhiva Parohiei, altul s-a trimis la Curia Arhiepiscopală din București și unul a rămas la Comisariatul Provincial, actualmente cu reședința la Bacău. 5. Craiova În ziua de 4 Septembrie din anul acesta 1938, Părintele Comisar Provincial a făcut vizita canonică a Comunității terțiarilor din parohia romano-catolică din Craiova. Comunitatea a fost înființată la 8 Noiembrie 1936 cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În ziua de 4 Septembrie din anul acesta 1938, Părintele Comisar Provincial a făcut vizita canonică a Comunității terțiarilor din parohia romano-catolică din Craiova. Comunitatea a fost înființată la 8 Noiembrie 1936 cu ocazia Sfintelor Misiuni predicate de P. Comisar Provincial. În parohie erau 2 frați terțiari profeși de la Maria-Radna. Părintele paroh Dr. Adolf Bonaventura Bachmeier împreună cu alte 3 persoane au primit în acea zi scapularul franciscan și au început anul de noviciat. În ziua de 8 Decembrie din același an
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
profeși - 4 novici și 4 candidați. Comunitatea este înființată în mod canonic și recunoscută de Autoritatea Bisericească competentă ca atare. Cu ocazia Vizitei canonice, Păr. Dr. Adolf-Bonaventura Bachmeier paroh și Director al Comunității a făcut Profesiunea în mâinile Părintelui Comisar Provincial. Tot cu aceiași ocazie s-a făcut alegerea oficialilor precum urmează: 1. Păr. Director a fost ales și Secretar al Comunității negăsindu-se altă persoană pentru acest oficiu fiind Comunitatea încă mică. 2. Fr. Francisc Herbacek a fost ales Maistru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
canonic alcătuită și are următorii oficiali aleși în regulă: - Președinta sau Superioara este Maria Ghica. - Vice superioara Ema Donici - Consiliere Adina Brezeanu, Elena Benkö, Iosefina Pozzi. - Secretară Angela Berza - și maestră de novice este Margareta Dancov. Pentru Consilieră în comitetul provincial a fost aleasă Adina Brezeanu. Director al Congregațiunii este Mons. Anton Durcovici Vic. General. Congregațiunea din București a cerut afiliațiunea la provincia regulară a Sf. Iosif a Franciscanilor Minori din România, pentru care se va trimite la timp diploma cuvenită
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Paștilor, și anume în ce zile ale lunii. Având răspunsul voi ști cum să mă organizez și apoi voi comunica data precisă când voi veni la fiecare. Încheiu implorând asupra tuturor binecuvântarea Cerului”. P. Dr. Dominic Neculăeș Comisar și Delegat Provincial pentru terțiarii români uniți. 5. Brăila În Duminica de 28 Iulie 1940, înainte de liturghia cântată, s-a sfințit steagul comunității terțiarilor din localitate de către Părintele Comisar Provincial al Terțiarilor Pr. Iosif Tălmăcel. În ziua de 2 August, după o pregătire
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Încheiu implorând asupra tuturor binecuvântarea Cerului”. P. Dr. Dominic Neculăeș Comisar și Delegat Provincial pentru terțiarii români uniți. 5. Brăila În Duminica de 28 Iulie 1940, înainte de liturghia cântată, s-a sfințit steagul comunității terțiarilor din localitate de către Părintele Comisar Provincial al Terțiarilor Pr. Iosif Tălmăcel. În ziua de 2 August, după o pregătire prealabilă, toți terțiarii și terțiarele din Brăila precum și foarte mulți credincioși au venit de s-au spovedit și împărtășit pentru a câștiga indulgența așa numită a „Porțiunculei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că în această parohie se poate dobândi o asemenea indulgență, în baza instituirii canonice a Fraternității Terțiarilor Franciscani cu desemnarea unui altar propriu în biserica parohială. În ziua de 4 August s-a făcut adunarea lunară prezidată de P. Comisar Provincial. În timpul adunării s-a primit o soră novice la sfânta Profesiune, iar trei candidate la Îmbrăcarea hainei și la începerea noviciatului. 6. București În ziua de 16 Iunie 1940 s-a făcut Adunarea Generală a terțiarilor Fraternității din București de pe lângă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
s-au făcut alegerile în cea mai desăvârșită liniște și bună înțelegere. În numărul viitor se va publica procesul verbal al acestei adunări și ceva despre activitatea acestei Congregațiuni. 11. Duminică 12 Octombrie din acest an, P. Iosif Tălmăcel Delegat Provincial, a făcut vizita Canonică la Fraternitatea terțiarilor din București întemeiată în anul 1910 de către P. Nazareno Cipolloni franciscan Conventual în parohia Brăila. Din vizita făcută s-a constatat că această fraternitate poate sta în fruntea tuturor fraternităților de terțiari din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
văd cu ochiul liber, și, mai ales SE CITESC, de departe, în toate realizările lor scrise, zidite, predicate și învățate, în instituțiile înființate de către ei. În stil franciscan, se numește iubire pentru Dumnezeu și pentru semeni. La Roman, în Capitolul provincial ordinar din anul 1993, Î.P.S. dr. Ioan Robu, arhiepiscop de București, și-a exprimat gratitudinea față de părintele general Lanfranco Serini, ca și față de cei prezenți. Ocazie cu care, domnia sa și-a reînnoit dorința de a se înființa o comunitate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
până în data de 7 mai 2005. Din data de 5 octombrie 2007 această funcție a fost preluată de către pr. Mitică Baltag. Din 2006 Provincia a hotărât ca unii dintre frații franciscani să urmeze studii de specialitate în București. În definitorul provincial din 11-12 iulie 2006 s-a decis înființarea casei filiale „Sf. Bonaventura” din București, aparținând de conventul „Sf. Iosif” din Bacău. Această primă comunitate a fraților franciscani din București a fost alcătuită din părinții: Anton Herciu, responsabil și confesor la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cadă pe podea, Julien se metamorfozează într-o bestie păroasă, hămesită, gata să-și înșface și să-și sfâșie prada. Și totuși, narațiunea nu descrie o vânătoare cu gonaci, ci o noapte a nunții ai cărei eroi reprezintă spuma aristocrației provinciale. Ca un gentleman desăvârșit, Julien își abordează mireasa cu delicatețe. Păstrează aparențele. Își tratează victima cu aceeași prețuire pe care i-o arăta odinioară cavalerul medieval doamnei sale. Se înclină în fața ei și îi sărută plin de respect mâna... înainte de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fel în spiritul contemporanilor practicile țărănești folclorice, evantaiul larg al apropierilor permise uneori în zonele rurale. Aceste rituri cât se poate de reale par să le rămână complet necunoscute orășenilor, care au o viziune destul de idilică, foarte siropoasă, asupra universului provincial și țărănesc. Trebuie să reamintim că Franța este încă la acest sfârșit de veac o țară predominant rurală, foarte atașată de cultura și de tradițiile sale țărănești. În mediul urban, mai cu seamă la Paris, francezii nutresc față de lumea țărănească
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
își ascundă cu totul senzualitatea, fata se arată în general rezervată, gravă și pudică. În timpul unei plimbări sub clar de lună, cu iola, pe lac, Maxime își declară sentimentele, iar tinerii își jură în secret credință unul altuia. Când tânărul provincial își întinde cu duioșie spre ea brațele deschise, Maud, ca o fetișcană neștiutoare și neprihănită, se ferește de această îmbrățișare cum nu se poate mai castă, menită să le pecetluiască logodna. Nu îi permite viitorului soț mai mult decât un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cât tânăra nu trebuie s-o smulgă, prin forță sau prin vicleșug, de la părinții ei. Aceștia din urmă, foarte moderni în această privință, i-o acordă de bunăvoie. Totuși, tatăl său aparținea vechii școli. Provenit dintr-o familie de militari provinciali, acest inginer specialist în fizica fluidelor are un temperament aspru, este "un cavaler al tristei figuri". Dacă ar fi fost după el, Bab și sora ei mai mică ar fi avut cu siguranță parte de libertăți mai reduse. Fără să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și-i lucra chiar primei doamne, fiind cât se poate de discretă și modestă în acest sens. Era o familie bine închegata, aveau o singură față pe care o chema tot Lăură, iar verișoarele se înțelegeau de minune, în ciuda aerului provincial al celei venite din Moldova. Reușită ei la faculte părea un mare miracol. Nu se pregătise în particular câtuși de puțin, dar la limbile străine era tare, în sensul că scria mai bine decât în limba română, pur și simplu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]