3,325 matches
-
nord-vestul Africii, acela este un actor mai important în ecuația Gibraltarului. Pe de altă parte, Marocul nutrește teama (justificată de sprijinul algerian acordat Frontului Polisario) că un eventual stat vest-saharian independent ar putea deveni o bază operațională a Algeriei în proximitatea sa sudică, care l-ar încadra astfel ca un clește din est și din sud, iar prin această mișcare Algeria și-ar atinge un vechi obiectiv geopolitic nedeclarat public și anume obținerea, fie și indirectă, a unei deschideri la Oceanul Atlantic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sau mai puțin îndepărtat de frontierele irakiene. Interese legate de propria siguranță națională, vis-a vis de conflictul intern irakian, au Iranul (ce susține unele grupări șiite irakiene), Turcia (datorită prezenței segmentului kurd), Arabia Saudită (pentru susținerea elementului sunnit), Siria (prin proximitatea teritorială), precum și state ale căror interese se circumscriu prezervării controlului/prezenței strategice în regiune: S.U.A., Marea Britanie, Israel, Rusia. Alți centri de putere urmăresc extinderea sau menținerea unor interese economice adjudecate anterior în Irak, între care Franța, Germania, Italia, China, Japonia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
tratată și lovitura de stat militară din Egipt din 1952, care a adus la putere un regim de factură militant-panarabă pentru următorii 18 ani. 3.2.3. Diferendele interarabe - „imposibila unitate” a lumii arabe 3.2.3.1. Conflicte de proximitate/frontaliere și conflicte la distanță Poporul arab este singura etnie din lume care formează populația de bază (majoritară) a 19 entitățistatale (16 state arabe independente și 3 teritorii cu statut politic special)și constituie un segment semnificativ din populația altor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și Eritrea. În perioada postbelică în spațiul arab au fostsau sunt în derulare un număr de 64 stări conflictuale/tensionale, care, funcție de poziția politico-geografică reciprocă a statelor implicate, pot fi împărțite în două categorii: conflicte între state învecinate (conflicte de proximitate sau frontaliere) și conflicte între state ce nu au o dyadă frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările conflictuale/tensionale între state limitrofe (conflicte de proximitate/frontaliere) În situația de față prezintă un interes deosebit cele 36 de dyade interarabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statelor implicate, pot fi împărțite în două categorii: conflicte între state învecinate (conflicte de proximitate sau frontaliere) și conflicte între state ce nu au o dyadă frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările conflictuale/tensionale între state limitrofe (conflicte de proximitate/frontaliere) În situația de față prezintă un interes deosebit cele 36 de dyade interarabe, a căror problematică evidențiază și explicitează în bună măsură distribuția stărilor conflictuale interarabe. Ne bazăm această afirmație pe faptul că, mai mult decât în alte spații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
statele spațiului arabofon, dintre care 23 de stări conflictuale s-au desfășurat între state arabe propriu-zise, 4 conflicte au avut loc între state arabofone mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte. Cele 32 de conflicte de proximitate reprezintă tot atâtea dyade frontaliere „inflamate” sau nevralgice din totalul celor 36 dyade din arealul arab, adică 89% din numărul segmentelor de frontieră interstatale. Acest procent dă măsura gradului de insecuritate și fragilitate geopolitică a spațiului arab, dar și a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de Arabia Saudită (insulele Qaruh - 3,5 ha. și Umm al Maradim - 65 ha.). Miza insulei Qaruh este una economică, deoarece în arealul său se găsesc importante rezerve petroliere exploatabile, iar miza insulei Umm al Maradim este una strategică, întrucât în proximitatea sa apele Golfului Persic sunt foarte adânci în ciuda apropierii de țărm, ceea ce facilitează ancorarea navelor de mari dimensiuni, inclusiv a portavioanelor militare. Diferendul nu este de natură a crea un conflict iminent între cele două state, în contextul prezenței militare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
două state din arealul disputat. Inițial, dyada frontalieră egipteano-sudaneză a fost stabilită în lungul paralelei de 22șN prin tratatul anglo-egiptean din 1899, ce prevedea și statutul de condominium asupra Sudanului. Yemen - Eritrea - fără a avea frontieră terestră comună, ci doar proximitate maritimă, cele două state au avut un scurt conflict în 1996 generat de competiția asupra insulelor Hanish din Marea Roșie, stăpânite de Yemen și revendicate de Eritrea. Arbitrajul Curții Internaționale de Justiție de la Haga a acordat în 1998 Yemenului dreptul de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a revendicat și ocupat treimea sudică a teritoriului vest-saharian, după care și-a retras trupele, zona fiind ocupată de Maroc, dar nu a renunțat oficial niciodată la pretențiile asupra Saharei Occidentale. B. Stările conflictuale/tensionale “la distanță” Spre deosebire de conflictele de proximitate dintre statele arabe învecinate, stările tensionate dintre statele arabe ce nu au dyade frontaliere comune, au determinări de ordin politic, ideologic, economic sau sunt extensii colaterale ale unor conflicte de interese de ordin superior dintre diferiți centri de putere exteriori
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone). De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a conflictelor de proximitate/frontaliere și a conflictelor la distanță (câte 32) în economia celor 64 de stări conflictuale interarabe. 3.2.4. Relațiile tensionate cu statele nearabofone din spațiile limitrofe - coordonate politico-teritoriale 3.2.4.1. Frontiere exterioare și conflicte arabo-limitrofe Frontierele exterioare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dyade frontaliere exterioare (5) și cu cea mai mare lungime a acestora (4.066 km.); cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Arabia Saudită - 7,1% (un singur conflict de vecinătate latent cu Iranul), Irak - 7,5% (două conflicte de proximitate cu Turcia și cu Iranul) și Siria - 7,7% (o stare tensională cu Turcia). Conflictele arabo-israeliene ar fi trebuit să domine economia generală a conflictelor din statele arabe implicate, în cazul în care ar fi existat o unitate reală a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
48), cât și pe state, la nivelul celor trei continente (Asia, Africa, Europa) la intersecția cărora se găsește lumea arabă. Prin urmare, nu am luat în calcul distribuția valorilor specificate pentru continentele America și Australia-Oceania, dată fiind absența elementelor de proximitate în raport cu spațiul nostru de referință. Din perspectiva repartiției stărilor conflictuale la scară macrospațială arătate în tabelul de mai sus, domeniul arabofon se prezintă sub forma unei borduri intermediare de tranziție, defalcată pe două componente areale (partea asiatică și cea africană
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
prin Mediterana, Marea Roșie și Oceanul Indian, circumscriu același hinterland și leagă aceleași regiuni (Europa și Asia) ca și în primul ciclu de dezvoltare a lumii arabe, menținându-i statutul privilegiat de punte de legătură - “continent intermediar” între marile întinderi continentale din proximitate. Astfel, traficul maritim între Europa și Asia de sud și de est, desfășurat pe ruta Marea Mediterană - Marea Roșie - Oceanul Indian, în perioada 2001-2006 a cunoscut o creștere progresivă, cu excepția anului 2002 când a înregistrat o ușoară scădere cu 3,9% în privința numărului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
geopolitic, se vor stabili valențele statelor în cadrul sistemului mondial sau regional: state-puteri, state-pivot sau state periferice. Astfel, pentru criteriul poziției geografice și geostrategice vom lua în calcul trei mărimi: lungimea țărmurilor, numărul de fațade maritime și numărul rutelor strategice din proximitatea spațială a statelor (strâmtori, canale, drumuri rutiere/feroviare cu valențe strategice). Pentru criteriul mărimii teritoriului vom lua în considerare suprafața statelor, iar pentru potențialul demografic numărul populației și rata de creștere a populației (exprimată prin valoarea în cifre absolute a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Totodată, indicatorii poziției geografice și geostrategice și ai potențialului demografic sunt niște parametri compuși din câte trei, respectiv două mărimi, cu ponderi diferite în calculul indicatorilor în cauză (lungimea țărmurilor - 30%, numărul de fațade maritime - 30%, numărul rutelor strategice din proximitate - 40%, iar pentru potențialul demografic numărul populației - 50%, rata de creștere anuală - 50%), dar care însumate prin calcul, nu pot depăși 100 de unități: <formula>. Cum valoarea 100 reprezintă plafonul maxim posibil, caracteristic statelor cu cea mai mare valoare pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
măsură imensității spațiului maritim la care are acces în mod natural, reprezentat prin cei 202.080 km. de țărm și cele 3 fațade maritime limitrofe (la oceanele Atlantic, Arctic și Pacific), în pofida faptului că statutul său este partial eclipsat de proximitatea teritorială a marelui vecin de la sud - S.U.A. Aceste elemente îi conferă statului canadian un patrimoniu de spațiu remarcabil, capitalizat sub forma unui veritabil tezaur teritorial, de natură a-i asigura preemțiunea într-o zonă geostrategică deosebită - arealul nordic de apărare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
teritorial vizat (rezultată din însumarea P.I.B. al statelor din unitatea regională în cauză) la valoarea totală mondială a P.I.B., respectiv 65.610.000.000.000 USD (2007). Pentru realizarea unei juste aprecieri a potențialului geopolitic al spațiului arabofon în contextul proximităților teritoriale limitrofe, vom lua în considerare separat valorile indicelui I aferente celor trei componente ale Eurasiei (Europa, C.S.I., Asia nearabă), precum și ale celor două componente ale spațiului arabofon (Asia arabă și Africa arabofonă) - Tabelul nr. 53. Pe aceste coordonate, putem
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lucru ne propunem a-l realiza prin evaluarea comparativă a repartiției valorilor indicelui de potențial geopolitic la nivelul marilor ansambluri regionale de pe cele trei continente, element prin care vom încerca să definim racordurile entităților arabofone față de/împreună cu ansamblurile teritoriale din proximitate. Așadar, în fața noastră se desfășoară un desen spațial ce evidențiază pe de o parte rolul și statutul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabofone față de/împreună cu ansamblurile teritoriale din proximitate. Așadar, în fața noastră se desfășoară un desen spațial ce evidențiază pe de o parte rolul și statutul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele spațiului arabofon în ansamblu, în postura sa de triplu contact teritorial. De asemenea, ne dezvăluie existența unui interesant model de structurare a periferiei în raport cu spațiile limitrofe și a raporturilor stabilite între aceste unități de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
iar pe de altă parte valențele spațiului arabofon în ansamblu, în postura sa de triplu contact teritorial. De asemenea, ne dezvăluie existența unui interesant model de structurare a periferiei în raport cu spațiile limitrofe și a raporturilor stabilite între aceste unități de proximitate. Astfel, domeniul arabofon în întregulsău, prin valoarea indicelui de potențial geopolitic (I=21,3), îndeplinește rolul unei arii regionale-pivot, situată într-o poziție intermediară în raport cu unitățile continentale învecinate: Asia nearabă (I=41,4), Europa (I=29,9) și Africa subsahariană
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
moment ar trebui ca tu să....”). Comunicarea asertivă este mult mai eficientă decât pasivitatea sau agresivitatea manifestate de profesor, ceea ce ar determina accentuarea și chiar cronicizarea problemelor; recursul la regulă și aplicarea imediată a consecințelor comportamentului, în conformitate cu gravitatea comportamentului; controlul proximității (apropierea fizică a profesorului față de elev își dovedește de multe ori eficacitatea, influențând considerabil comportamentul elevului). 6. Recompensarea meritată Din punct de vedere psihologic, utilizarea recompenselor favorizează creșterea motivației pentru învățare. Este vorba însă doar de o motivare extrinsecă care
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Vuietul obuzelor îi amintește de șuieratul unui șarpe de fier, în timp ce gloanțele care lovesc malul de pământ din fața tranșeelor seamănă cu mușcăturile fatale ale șarpelui. Adecvarea discursului narativ la evenimentul concret lasă loc incursiunilor mitice. În mijlocul bătăliei, ca și în proximitatea șarpelui, orice erou simte învăluirile Tanatosului. Păstrând proporțiile, aureola mitică a reptilei malefice se insinuează și în alte romane având ca problematică esențială războiul și repercusiunile sale; ne gândim, bunăoară, la Balaurul Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și la Oamenii măriei sale, ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu o idee originală pe marginea oricărui subiect de discuție. Dragostea pătimașă înseamnă disoluția ființei, după cum observam și din alt adevăr dezarmant, relevat anterior în lucrarea noastră: în romanul Patul lui Procust, doar bărbații capabili de o iubire aflată în proximitatea patologicului plâng: D., Ladima și Fred. Moartea bruscă și violentă nu duce doar la consubstanțialitatea cuplului Fred d-na T., concretizată prin primordialul acvatic. În carlinga sa, aviatorul este găsit decapitat și, prin acest deznodământ, deopotrivă tragic și sângeros, el
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
stilistic și într-o originală convergență a semnificațiilor simbolice cu "citirea" romanului prin grila mitemelor din balada Meșterului Manole, se conturează o antiteză sacru-profan. Conform coordonatelor imagisticii religioase tradiționale, sacrul se profilează, în general, ca o perspectivă, iar profanul domină proximitatea printr-o aglomerare de obiecte. Mai exact, folosind informațiile pertinente ale specialiștilor, se ajunge la concluzia: "Arierplanul este un text (...), el are un caracter sacru și utilizează datele tradiționale...Primplanul este însă o antiimagine: el reprezintă un hors d'œuvre
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mai sunt suficiente. Camil Petrescu este puțin preocupat de succesiunea temporală a secvențelor, însă accentuează contrastele între diversele instanțe narative, tipuri de scriituri (jurnal, scrisoare, articol, poezie etc.), intensitate a percepției și distanță 352. Emilia este mereu prezentată într-o proximitate care îi reliefează artificialul frumuseții și vulgaritatea prezenței: "Mâna desfăcută ca să-și mărească suprafața de pipăit se încolătăcise de pe acum în jurul brațului alb, plinuț al fetei...". Doamna T., iarăși în convergența unor planuri plastice sau a unui contrapunct muzical, plutește
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]