3,382 matches
-
țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o degusta cam des, fiind mai tot timpul cu nasul roșu, ofertă pe care eu o refuzam. Eram prea tânăr pentru a mă deda la asemenea tentații. În această zonă, toată lumea purta greutățile pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
loana Diaconu D.Lucia Enache C. Elenă Enciu N.Aurelian Ghiban N.Silvia Grosu Șt.Aurica Harnagea C.Eugenia Harnagea l.Lucia Isare D.Elena Isare St.Maria Macovei St. Elenă Păsat Gh.Lucreția Popa Gh.Maria Popescu C. Gheorghe Pruna T.Eugenia Rogojanu I.Virgilia Romașcu V.Ștefan Soroceanu M.Profira Șerban P.Aurora Șoitu N.Aritina Țonea Gh.loana Vlasă Gh.loana Nastase C.Ștefan Fără frecvență Andronic Aristotel Antohi Moraru Mariana Boboc l.Jean Bugeag Gh.Felicia Burghel
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
a parfumul ei. Draga mea Becky, Sper că toate sunt bune și frumoase în Big Apple! Uite culoarea la care ne gândeam pentru șervetele de la masă. Janice zicea să mergem pe roz, dar eu cred că grenaul ăsta deschis de prună e foarte drăguț, mai ales în combinație cu culorile la care ne gândeam pentru flori. Dar spune-mi tu ce părere ai, draga mea, doar tu ești mireasa! Fotograful pe care ni l-a recomandat Dennis a trecut ieri pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
au introdus În spațiul românesc fabricarea și consumarea rachiului făcut din grâne (porumb, grâu, secară). Astfel, În secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale (horilcă, vutcă, secărică), În dauna rachiului făcut din prune (țuică, șliboviță) și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
247 77. POPA, GEORGE (1920-2001), artist liric.................. 249 78. POPESCU, DUMITRU (1934-2002), general și jurist... 252 79. POPOVICI, TIBERIU (1924-2001), artist liric și profesor........................................................... 254 80. PORUMBESCU, NICOLAE (1918-1999), arhitect...... 256 81. POTERAȘU, FLORIN MIHAI(1941-2001), inginer constructor....................................................... 260 82. PRUNĂ, TIBERIU (1936-2003), psiholog................. 263 83. PUȘCAȘU, N. NICOLAE (1933-2002), arheolog......... 265 R 84. RADINSCHI, CONSTANTIN (1920-2003), pictor...... 268 85. RUGINĂ, LUCIAN (1937-1995), inginer zootehnist.... 273 86. RUGINĂ, VALERIU (19262003), medic................. 275 87. RUSANOVSCHI, VASILE (1929-1999), inginer agronom.......................................................... 279 S 88
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de învățământ superior modern de construcții la Iași 1941-2001, Editura Societății Academice "Teiu Botez", Iași, 2001, p.200 ARTICOLE: -POTERAȘU, ELENA și NENOV FEODOR, Ad memoriam Prof. dr. ing. Poterașu Victor Florin (1941-2001), Iași, 2002, 4p. mss (în arhiva autorului) PRUNĂ, TIBERIU (1936-2003) PSIHOLOG Prof.univ.dr. Tiberiu Prună a fost timp de 43 de ani, un dascăl competent și devotat ce a vegheat la formarea a numeroase generații de studenți și psihologi, dăruindu-le din priceperea, harul, cunoștințele și omenia care l-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la Iași 1941-2001, Editura Societății Academice "Teiu Botez", Iași, 2001, p.200 ARTICOLE: -POTERAȘU, ELENA și NENOV FEODOR, Ad memoriam Prof. dr. ing. Poterașu Victor Florin (1941-2001), Iași, 2002, 4p. mss (în arhiva autorului) PRUNĂ, TIBERIU (1936-2003) PSIHOLOG Prof.univ.dr. Tiberiu Prună a fost timp de 43 de ani, un dascăl competent și devotat ce a vegheat la formarea a numeroase generații de studenți și psihologi, dăruindu-le din priceperea, harul, cunoștințele și omenia care l-au caracterizat. Născut la 24 noiembrie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Cartea sa Psihologie economică a servit în pregătirea studenților, fiind permanent un titlu de referință bibliografică și o sursă de idei și sugestii pentru diversele lor lucrări. Dedicat studierii problemelor de psihologie industrială și psihologie economică, prof. univ. dr. Tiberiu Prună a înscris contribuții prețioase în psihologia românească, acordând aspectelor aplicative toată atenția ce li se cuvine în formarea unui psiholog practician. Cu aceeași dăruire și competență a adâncit problemele formării conștiinței de sine la adolescenți. Aspectele educaționale s-au impus
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la adolescenți. Aspectele educaționale s-au impus cercetării sale încă de la început, alături de cele economico-practice. Multe generații de studenți au beneficiat de „luminile” prelegerilor sale, de asistența sa generoasă în desfășurarea activităților practice și de cercetare. Prof. univ. dr. Tiberiu Prună a încetat din viață după o scurtă și grea suferință în ziua de 11 februarie 2003 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea Iași. REFERIRI ARTICOLE: -DAFINOIU, I. și STAN, A., Prof.dr Tiberiu Prună. Necrolog, Iași februarie 2003, 4p
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cercetare. Prof. univ. dr. Tiberiu Prună a încetat din viață după o scurtă și grea suferință în ziua de 11 februarie 2003 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea Iași. REFERIRI ARTICOLE: -DAFINOIU, I. și STAN, A., Prof.dr Tiberiu Prună. Necrolog, Iași februarie 2003, 4p. mss (în arhiva autorului) -PRUNĂ, TIBERIU, Memoriu de titluri și lucrări, Iași 2003, 10p. PUȘCAȘU, N. NICOLAE (1933-2002) ARHEOLOG Personalitate de seamă a arheologiei ieșene, Nicolae N. Pușcașu și-a legat numele de istoria medievală
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
că în satele din Moldova merele coapte se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi subțiri. Oamenii și în special copiii se dau în vânt după asemenea gorgoase. Prunele uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Prunele uscate sau afumate sunt pregătite de gospodine cu costiță de porc afumată. Mihăiță porni spre casă ținând strachina plină cu amândouă mâinile și după ce intră o puse pe masă lângă oala cea mare. în timp ce ei erau ocupați cu adusul prunelor, bunica Ruxanda vorbi pe îndelete cu nepoata-sa Emilia, trecând în revistă muncile și trebile din gospodărie și din câmp, cum ar fi prășitul de al doilea ce trebuia să se desfășoare în curând; bunicul reveni în casă iar Mihăiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
atâta. Lasă, că mai veniți voi și mai vorbim atunci să ne aducem aminte de alte întâmplări și oameni cu care am viețuit. Emilia și Mihăiță au spus sărut mâna și le-a urat noapte bună, apoi luară strachina cu prune și scrijele și oala cea cu două torți în care aduseseră laptele, au ieșit pe ușă și luară drumul către casă. Noaptea era caldă și luminată de o lună strălucitoare ce se ridica pe deasupra crucii de la biserica din sat, iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
așa cum a făcut și tata. Luându-și încă odată rămas bun ieși pe ușă să continue treburile ce și le rânduise. Fetele cele mici, Maricica și Lențâca ieșiră să meargă în livadă, poate or mai găsi ceva nuci căzute sau prune albe și dulci, iar mama Elena spuse: − Doamne, Marie, mă gândesc câte necazuri ai avut de tras de când ai venit la Pungești. Oare n-ar fi fost mai bine dacă luai pe băiatul acela din Rafaila? − Mamă, să lăsăm poveștile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din tată în fiu, așa îi spusese lui Gheorghiță taică-su, Costache. Acasă Vasile și Săndel se întorseseră de la școală și după ce au mâncat, au mers în grădină ca să culeagă roadele ce se coc mai târziu cum sunt bostanii albi, prunele albe dulci ca mierea și strugurii de răuruscă. Băieții lucrau în grădină până ce dădea întunericul, care acum toamna cădea mai devreme. Apoi se adunau în casă și-și scriau temele sau învățau lecțiile pentru a doua zi. Tatăl lor Costache
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
alb strălucitor" a navelor, vopseaua "ce-ți lua ochii" ajungând însă pe pereții și pe gardurile din bătrânul port genovez). Pe motonave problema era la început de sezon cu aprovizionarea cu legume și fructe proaspete, castraveții murați și compotul de prune nefiind pe placul "occidentalilor" și trebuind să cumpărăm trufandale cu ocazia escalei la Budapesta. O altă problemă care îmi dădea dureri de cap la fiecare două-trei croaziere o aveam cu "hartiștii", cei 4 instrumentiști de pe motonavă (vioară, chitară, pian, percuție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de la Devonshire Grammar School din Montréal, care m-a l)sat odat) perplex v)zându-l cum m)nânc) o prun) În timpul orei. A scos-o din ghiozdan. A șters-o mai Întâi de pantalonii s)i scurți; apoi, fericit cu pruna lui, fericit c) s-a gandit s-o ia cu el, fericit cu el Însuși, mușc) din ea. Această m-a f)cut s) descop)r talentul. Ce idee ingenioas), original) și surprinz)toare a fost s) m)nânce o
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
natural). La Ierusalim poți cump)ra țuic) veritabil). De la un negustor armean de dincolo de vale poți cump)ra vodc) polonez) aromat) sau Stolichnaya. Dar aici nu poți obține nimic comparabil cu țuică aceea curat) din Carpați. Împart aceast) chintesenț) de prune cu Moshe deoarece regret c) trebuie s) plece. M) Întreb prin ce farmec r)mane entuziast un om ajuns la vârsta mijlocie. P)rul se r)rește, dar sentimentele r)mân proaspete. Sper) s) nu uit s) exersez trasarea cu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Cam la fiecare patruzeci și cinci de minute, sitting-ul era Întrerupt de zece minute de mișcare, dar și mișcarea era tot o formă de meditație. Această rutină se continua toată ziua cu scurte pauze pentru mese (destul de sumare: câteodată o prună fiartă și o ceașcă de orez) și ședințe de lucru fizic (de la curățenia amănunțită, ce includea spălatul podelei, până la Întreținerea generală a locului). Pe toată durata zilei ni se impunea regula tăcerii, care e destul de șocantă pentru un Începător și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Închipuit că o lovitură ce părea atât de amenințătoare putea fi În realitate benefică, un fel inedit de educare a trupului, care devine instantaneu mai puternic, mai viguros. Mai târziu, la masă, când am vrut, mort de foame, să atac pruna singuratică din ceașcă și fiertura de orez, am fost atenționat că trebuie să aștept ca Întâi să dau socoteală de cât am muncit. Și În zen se practică zicala: nu muncești, nu mănânci, chiar dacă uneori munca ia forme invizibile. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a-l apăra, senzația de fericire prelungită... Dar mai erau alte zile, mai ușor de ținut minte, mai esoterice, sub un cer mohorât, când zona din jurul porții era o masă de mocirlă neagră, mingea era lipicioasă ca o budincă de prune și capul Îmi crăpa de durere după o noapte de nesomn În care scrisesem versuri. Nu reușeam să prind mingea - și o scoteam din plasă. Soarta se Îndura de mine și jocul se deplasa În capătul opus al terenului mizerabil
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mult sau mai puțin iluzorii, noi, emigranții, se Întâmpla să locuim. Acești indigeni erau pentru ochiul minții la fel de plați și de transparenți ca figurinele croite din celofan și deși ne foloseam de invențiile lor, Îi aplaudam pe clovnii lor, culegeam prunele și merele căzute la marginea drumurilor lor, nu exista Între ei și noi o comunicare reală, acea relație umană bogată atât de răspândită printre noi. Uneori păream că Îi ignorăm așa cum un invadator arogant și foarte prost ignoră o masă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
discuții polemice destul de aprinse, nimeni altul decât Mircea Dinescu. * Pe sine Petru Dumitriu se numește un increvable și această definiție îmi amintește că într-un interviu filmat, prezentat în trei episoade de TVR, scriitorul se compara, cu umor, cu o... prună. Carnea moale a fructului ascunde un sâmbure tare ca piatra! Admirabilă comparație, pe care am reținut-o și întrucât cred că mi se potrivește și mie. * Ziarele anunță încetarea din viață a lui Dean Martin, deosebit de drag sufletului meu, unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
să-mi iau „mes cliques et claques” și să trăiesc în infernul paradiziac propus de Lionel, la Bruxelles). Am ales să mă pierd în singurătatea plină de fum de la pipele mele și de la cele moștenite de la René, cu miros de prune și cireși, în care tabacul elvețian s-a amestecat cu măiestrie. Un timp am reușit să mă abțin (grație lecturii lui Italo Svevo!) de la „viciul nostru”, fumatul pipelor, contractat la Lucerna, în lungile noastre călătorii pe Rigi. N-am încetat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în a se lăsa fascinat de căldura și lucirea venind din ascunsa mea îndoială și din morbidul meu spirit al datoriei prin sacrificiu. 10 aprilie Scriu din ce în ce mai rar în acest caiet pentru că lucrez intens la nuvele - cu ajutorul fumului, miros de prune din Elveția în resturi de tabac din Lucerna, cu ajutorul focului din cognac (Courvoisier) și al amărăciunii din nesul care mă face să uit complet foamea. Mă afund în narațiunea ce devine un fel de circulație sangvină într-un corp sideral
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]