1,943 matches
-
recunoaște și deci pentru a-și stabili propria identitate (Riesman et al., 1950). În epoca modernă, identitatea devine, așadar, atît o problemă individuală, cît și una teoretică. Își fac apariția anumite tensiuni atît în teoriile asupra identității, cît și în psihicul omului modern. Pe de o parte, anumiți teoreticieni definesc identitatea personală în termenii unui sine stabil, al unei esențe identice cu sine și înnăscută, care constituie persoana. De la cogito-ul cartesian, la eul transcendental al lui Kant și Husserl, de la conceptul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mari sau mai mici, insuccese. Toate acestea ne marchează, ele având o influență puternică asupra evoluției personale. Singurul ”reper” care curge lin, implacabil este timpul. Orice am face, timpul își urmează cursul său, lăsând urme asupra fizicului, dar și asupra psihicului, asupra modului de a gândi întâmplări și evenimente din trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat. După ieșirea la pensie, m-am gândit că aș putea să sintetizez drumul urmat în viață, de la naștere până în present. Pentru aceasta am început să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Alui Gheorghe n. red.) și Dimitri Chioaru, ca să nu mai vorbesc de interminabilele nopți cu actorii de la T.T. în ultimele zile și cu Laurențiu Ulici și Paul Cornel Chitic. Zilele acestea m-au mai liniștit, deși sînt înfricoșător de obosit psihic în continuare. Am revenit în munți, vreau să stau absolut liniștit, două săptămîni, preferînd doar să citesc și să umblu prin păduri. Am ajuns să adorm și-n timpul zilei, chiar după zece ore de somn nocturn. Am slăbit și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
așezate în poziția regulamentară, sub pază, fiind supuse astfel unui alt fel de mijloc de presiune: așteptarea le măcina nervii, pentru că nu știau niciodată cine va urma și ce i se va întâmpla. În studiul efectelor tuturor acestor metode asupra psihicului victimelor (de reținut că acestea erau tineri în formare, cu o medie de vârstă de 22-23 de ani), trebuie să ținem cont și de solicitările ulterioare bătăilor. Deținuții erau forțați să-și facă 'demascarea', în fond spovedanii publice mincinoase, în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pot fi declanșate chiar și de un gest, o privire, un cuvânt, favorizat de lipsa de control și de frânare a impulsurilor agresive. O altă cauză a declanșărilor este scăderea nivelului de serotonină. Condițiile extraordinare de la Pitești au impus adaptarea psihicului, astfel că s-a ajuns la dedublarea personalității, Ioniță dând exemplul unor mici gesturi prin care aceiași colegi care îl agresau îi arătau înțelegere și compasiune. Mihai Buracu face o interesantă paralelă între destinul deținuților politici și cel al lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
subliniază semnificația centrală a miturilor. Dar acest lucru nu se petrece ca la Dumézil, sub forma investigației istorice. Având legături apropiate cu psihologia profunzimilor, în mod special în varianta lui C.G. Jung, el investighează semnificația mistică a arhetipurilor (urbilder) pentru psihicul uman și pentru expresiile aparent profane ale culturii. Cu câteva decenii în urmă era încă posibil să respingi miturile vechilor culturi populare sau ale populațiilor primitive ca pe niște încercări stângace de a explica științific lumea sau ca pe o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
putea zice, „imitând pe un Înțelept”, că acest refuz al meu dintotdeauna de a responsabiliza pe alții sau istoria pentru ezitările sau erorile, eșecurile mele a fost sursa fericirii, dar și a nefericirii mele. Spun a nefericirii deoarece propriul nostru psihic, care are o limitată capacitate de rezistență, pentru a se păstra În limitele echilibrului moral „și social”, dacă este bombardat cu prea multe răspunderi și, mai ales, cu prea multe Învinuiri - chiar și dacă sunt auto-Învinuiri, auto-acuze! -, riscă să se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
poate fi pozitivă numai Într-un segment al ei, În copilărie sau tinerețe, după care suspină atâția nostalgici și poeți de-a doua mână. Sigur, la o anume uzură a corpului, dar și la o anume, puțin discutată, oboseală a psihicului, apar motive de „nemulțumire”, de vaiete mai mult sau mai puțin oneste, unele chiar motivate, dar... nu cumva și celalalte vârste și-au avut impedimentele lor, grave sau mai puțin grave, de care am uitat?; de ce?, nu cumva pentru că ni
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
permite, ne intermediază, ne Îndrumă și ne ajută de „a fi”, În sensul percepției realității, realului și chiar În percepția, realitatea, propriei noastre ființe. Cum o spuneam mai sus: prin acea apăsare pe care existența, luciditatea ei o exercită asupra psihicului nostru. Prin limitarea timpului nostru existențial, Ea este cea care ne obligă să fim lucizi, conștienți de fiecare ceas sau clipă de viață, ea ne conferă de fapt geniu, capacitatea de a vedea, de a simți, de a auzi, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu le-a trăit niciodată! Sigur, scenele din trecutul cutărui personaj sunt Încărcate de detalii și mici acte care „s-au Întâmplat”, dar acestea, Îndrăznesc să spun, nu sunt decât „molozul”. Acel noroi sau argilă din care ingeniosul paleonotolog al psihicului deduce, inventând În același timp, lumi posibile care nu sunt „interesante” ca „material testimonial”, ca „dovezi ale unei existențe”, ale unei „trecute existențe” care să ne facă să Înțelegem acele lumi dispărute, ci... semne și revelații care să ne facă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
săi. Iar Proust, la rândul lui, Își Începe vasta și ciudata epopee a „falsului trecut” prin căderea În somn, o „altă fântână”, nu-i așa: somnul ca o „lentilă” aburită și În același timp aptă de a scoate la suprafața psihicului anesteziat și Încordat - eliberat de stimulii cotidieni, deconcertanți și superficiali adeseori! - scene și figuri care „ar fi putut să se Întâmple”, dar „interesul” nu constă În veridicitatea acestora, ci În capacitatea lor de a semnifica semne și sensuri mai adânci
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
precum Shakespeare - În Regele Lear sau În Macbeth! - sau Dostoievski și Proust, pentru a-i cita pe cei mai spectaculari și reprezentativi, nu au avut nevoie, În aceste „ascensiuni ale adâncurilor”, de droguri, alcool sau alte paliative sau „cârje” ale psihicului și, Împreună cu clinicianul și psihologul C.G. Yung, s-au aventurat pe acele cărări ale, să le zicem scurt, unui „alt mod de expresie”. Și folosesc substantivul „expresie” În sensul lui Croce, care a definit, odată pentru totdeauna, că „intuiția se
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru a nu mă atinge de „inelele” sale etc. Acestea și altele În stare de veghe, Însă! Odată, Îmi spuneam, da, s-ar putea ca „odată” să nu mă mai Întorc din aceste stări, să-mi pierd „elasticitatea puternică” a psihicului care, ca un sandou elastic, ne aduce Înapoi, În lumea proporțiilor echilibrate și „calme”, normale, În lumea „cunoscută”, unde putem schimba „semnale” cu alții, aflați și ei la „mijlocul diagramei”, și nu dincolo de „marginile” ei. Și, pentru că „lunecasem” nu o dată
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să fi fost un prim semn al acestei „prostii egolatre”, o „prostie” care, În loc să se ascundă și să maimuțărească „inteligența” celorlalți, se afirmă cu o anume impetuozitate, cu o anume „coerență”. Speculând, „inteligent”, se’nțelege, resentimentul uman, enormă boală a psihicului modern, descoperită cu nici un secol În urmă de fugarul și repudiatul de mediile universitare - Friedrich Nietzsche. Acea tendință obscură, dar evidentă În anume Împrejurări, chiar agresivă și violentă a unora, a multora, care, nemulțumiți de locul pe care-l ocupă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
numim pripit viață, o formă de a rezista timpului. Deoarece timpul este acela care ne transformă, nu-i așa, din copii În tineri și apoi din tineri În maturi și așa mai departe; iar carnea, arterele și nervii noștri - și psihicul, memoria și imaginația, sensibilitatea și ambițiile noastre! - rezistă acestui Timp care ne este dușman și prieten totodată. Și el ne dăruie bolile și degenerescența, dar și ceea ce numeam „perspectiva dublă”, cea dinafară și cea dinlăuntru, bucuria „Înălțimii” și dreptul, puterea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
privind istoria speciei și a universului. Tot ce s-a întâmplat în univers de-a lungul timpului plutește ca un lest în subconștientul uman. Din această nebuloasă a trecutului se înfiripează viitorul. Care la rândul său poate fi intuit de psihicul uman. Cuvântul e un mijloc, o simplă unealtă, un fel de găleată, ca să zic așa, de care o folosește pentru a scoate la suprafață acea apă lăuntrică din care curcubeul, cum zice Blaga, "își bea frumusețea și neființa". Acum trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Atitudinea mea față de drog era „și ce dacă?” O recădere era de așteptat, pentru că factorii psihici determinanți În cazul meu continuau să opereze. Nu mă putea ajuta dacă nu acceptam să cooperez. Cu cooperare, era negreșit gata să-mi desfacă psihicul În bucăți și să-l facă la loc În opt zile. * * * Ceilalți pacienți erau o adunătură jalnică și obosită. Nu mai era nici un junky pe-acolo. Singurul pacient din salonul meu care știa mersul era un bețiv ce venise cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
nu sînt singurul interesat de yage. Rușii folosesc această substanță În experimentele de la muncă silnică. Vor să inducă stări de supunere automată și să obțină controlul asupra gîndirii. Îmbîrligarea de bază. Fără abureli, fără scheme. Pătrunzi pur și simplu În psihicul cuiva și-i dai ordine. Combinația provoacă În mod cert reacții contrare, pentru că telepatia nu este, În sine, cîtuși de puțin ceva unilateral sau ceva cu un emițător și un receptor. M-am hotărît să mă duc În Columbia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
informații cu privire la asistența bolnavilor psihic oferită de mănăstirile din Moldova, deși încă disparate, atestă rolul important pe care l-au deținut mănăstirile în această privință. Concentrând întreaga viață spirituală, artistică, literară și științifică, mănăstirile medievale în Moldova au oferit bolnavului psihic un climat moral pe măsura mentalității sale și în spiritul timpului. În acest spirit, mănăstirile au asigurat întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din cetiri, rugăciuni, rituale de închinăciune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1960) a unui alt frate al poetului, pe nume Matei: "Ca fizic, Mihai era mai scurt ca mine, eu am talia 1,68, el era cu vr'o 2-3 centimetri, poate și 4, mai scurt, avea o musculatură herculitană". Pentru psihic, mai spicuim câteva fraze din același document: Când râdea, râdea cu mare poftă și râs sincer" și "făcea abuz de tutun și cafele negre, de băut bea țeapăn, de la vârsta de 14 ani". Constituția atletică este menționată de toți medicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pe proprietatea privată. "Nu toți americanii au studiat această tradiție republicana, dar nu au existat (se pare) alternative" 37. Dacă Gordon Wood a considerat influență republicanismului încheiată odată cu redactarea Constituției din 1787, Pocock a considerat-o o prezență continuă a psihicului merican. Aceasta ar explica, în opinia lui, atitudinea tipic americană față de graniță, corupție și față de timpul însuși, dat fiind că unul dintre elementele cele mai interesante ale versiunii lui de ideologie republicana a fost un puternic milenarism. Pocock s-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o nouă calificare în primăvara europeană a Științei Municipal Dedeman Bacău, unul din jucătorii exponențiali ai echipei, Marius Bondar, a declarat: “Noi eram conștienți că avem un meci greu, deoarece partida cu Dinamo nu ieșise așa cum ne-am dorit, iar psihicul nostru a fost dărâmat. AȚi văzut foarte bine circumstanțele în care am pierdut acel joc, așa că nu mai vreau să vorbesc despre arbitri sau despre alte lucruri. Important e că am câștigat un meci în fața unei echipe care nu avea
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
impresia unei poziții dominant biologizante). De altfel, după cum s-a arătat, se află în concepția sa o contradicție care nu a scăpat unora dintre contemporanii ei (15). Pe de o parte, pedagogul italian a adoptat o concepție spiritualistă privind dezvoltarea psihicului copilului, iar, pe de altă parte, la baza metodei sale de educație se află o concepție senzualistă, potrivit căreia dezvoltarea se realizează de la periferie spre interior. Prin teoria sa, Montessori ne amintește de J.-J. Rousseau; ca și acesta, ea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să se desprindă elemente care-l alcătuiesc și care pentru el au un caracter abstract. Această cuprindere a întregului se realizează prin participarea simultană sau într-o succesiune rapidă a tuturor mecanismelor cognitive. O. Decroly a denumit această caracteristică a psihicului copilului de a sesiza ansamblul înaintea părților globalism (globalisation) (24). Este cunoscut faptul că, în aceeași perioadă, se contura o teorie psihologică similară cu privire la procesul cunoașterii gestaltismul care considera că structura, forma (Gestalt) este percepută înaintea părților. Pe de altă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
întrucît pedagogul belgian nu se limita la stadiul perceptiv al activității psihice a copilului, ci avea în vedere o atitudine globală a acestuia față de obiecte, faptele altora și propriile sale acțiuni. Globalismul este în concepția sa un fenomen esențial al psihicului infantil. De aici locul important pe care l-a acordat în teoria sa tehnicilor de instrucție. "Metodele de învățămînt" aprecia el "trebuie să se inspire după principiul că ceea ce este simplu în sensul obișnuit al cuvîntului, poate să nu fie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]