3,405 matches
-
adaptate la necesitățile actuale ● Impulsionarea reinserției sociale a persoanelor dependente de droguri ● Dezvoltarea și consolidarea sistemelor informaționale ● Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului ● Armonizarea legislației române cu legislația Uniunii Europene B. Obiective specifice: 1. Garantarea asistenței medicale și psihosociale a toxicodependentilor, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat și specializat 2. Crearea unei rețele ample, diversificate și profesionalizate, care să ofere o asistentă adecvată și să incorporeze toate structurile terapeutice specifice și să delimiteze atribuțiile fiecăreia 3. Coordonarea și colaborarea
STRATEGIA NAŢIONALA ANTIDROG din 6 februarie 2003 privind perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147881_a_149210]
-
Obiective specifice: Identificarea și definirea datelor și surselor de date ● Realizarea rețelei informaționale referitoare la fenomenul drogurilor ● Cunoașterea tendințelor de prevalența și a caracteristicilor consumului de droguri ● Identificarea și măsurarea tendinței problemelor asociate consumului de droguri - de tip sanitar, judiciar, psihosociale etc. ● Măsurarea tendinței ofertei diferitelor substanțe psihoactive ● Cunoașterea răspunsurilor cu privire la consumul de droguri (legislație, programe, proiecte) Analiza datelor oferite de indicatori, anchete etc. și elaborarea unui raport național anual Difuzarea informației către factorii de decizie la nivel național și european
STRATEGIA NAŢIONALA ANTIDROG din 6 februarie 2003 privind perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147881_a_149210]
-
adaptate la necesitățile actuale ● Impulsionarea reinserției sociale a persoanelor dependente de droguri ● Dezvoltarea și consolidarea sistemelor informaționale ● Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului ● Armonizarea legislației române cu legislația Uniunii Europene B. Obiective specifice: 1. Garantarea asistenței medicale și psihosociale a toxicodependentilor, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat și specializat 2. Crearea unei rețele ample, diversificate și profesionalizate, care să ofere o asistentă adecvată și să incorporeze toate structurile terapeutice specifice și să delimiteze atribuțiile fiecăreia 3. Coordonarea și colaborarea
HOTĂRÂRE nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147880_a_149209]
-
Obiective specifice: Identificarea și definirea datelor și surselor de date ● Realizarea rețelei informaționale referitoare la fenomenul drogurilor ● Cunoașterea tendințelor de prevalența și a caracteristicilor consumului de droguri ● Identificarea și măsurarea tendinței problemelor asociate consumului de droguri - de tip sanitar, judiciar, psihosociale etc. ● Măsurarea tendinței ofertei diferitelor substanțe psihoactive ● Cunoașterea răspunsurilor cu privire la consumul de droguri (legislație, programe, proiecte) Analiza datelor oferite de indicatori, anchete etc. și elaborarea unui raport național anual Difuzarea informației către factorii de decizie la nivel național și european
HOTĂRÂRE nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147880_a_149209]
-
în: a) măsuri de urgență - prin care se înțelege ansamblul de măsuri destinate tratamentului supradozei, comei și sindromului de sevraj complicat; ... b) cură de dezintoxicare - prin care se înțelege ansamblul de măsuri destinate tratamentului dependenței fizice; ... c) postcura și reabilitare psihosociala - prin care se înțelege ansamblul de măsuri destinate tratamentului dependenței psihice și redobândirii aptitudinilor sociale și profesionale pierdute datorită consumului de droguri; ... 2. măsuri preventiv-educative constând în: a) activități de informare și educare a deținuților dependenți de droguri, atât pentru
ORDIN nr. 725/I.A. din 15 octombrie 2002 privind măsurile medicale şi educative aplicate toxicomanilor în penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147830_a_149159]
-
de programe înainte de încarcerare, precum și pentru deținuții toxicomani care îndeplinesc criteriile de includere în program, conform prevederilor legale. Articolul 8 În scopul asigurării eficacității tratamentului deținuții toxicomani care solicită cură de dezintoxicare au obligația de a urma postcura și reabilitarea psihosociala la sfârșitul perioadei de dezintoxicare. Articolul 9 Pe parcursul tratamentului de dezintoxicare, al postcurei, reabilitării psihosociale și al tratamentului de menținere pe metadona în ambulatoriu se fac controale periodice ale metaboliților drogurilor în sânge și în urină. Articolul 10 (1) La
ORDIN nr. 725/I.A. din 15 octombrie 2002 privind măsurile medicale şi educative aplicate toxicomanilor în penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147830_a_149159]
-
conform prevederilor legale. Articolul 8 În scopul asigurării eficacității tratamentului deținuții toxicomani care solicită cură de dezintoxicare au obligația de a urma postcura și reabilitarea psihosociala la sfârșitul perioadei de dezintoxicare. Articolul 9 Pe parcursul tratamentului de dezintoxicare, al postcurei, reabilitării psihosociale și al tratamentului de menținere pe metadona în ambulatoriu se fac controale periodice ale metaboliților drogurilor în sânge și în urină. Articolul 10 (1) La punerea în libertate a deținuților cuprinși în una dintre formele de tratament prevăzute la art.
ORDIN nr. 725/I.A. din 15 octombrie 2002 privind măsurile medicale şi educative aplicate toxicomanilor în penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147830_a_149159]
-
aplicare a prezentei legi*). Articolul 48 Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog încurajează și susține orice inițiativă a organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, naționale și internaționale, precum și a persoanelor fizice care doresc să contribuie la activitatea de educație, intervenție psihosocială și asistență religioasă desfășurată în unitățile de psihiatrie sau să sprijine financiar astfel de acțiuni, dacă acestea nu contravin prevederilor legale și regulilor privind organizarea acestor unități. Capitolul V Internarea într-o unitate de psihiatrie Articolul 49 (1) Internarea într-
LEGE nr. 487 din 11 iulie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143891_a_145220]
-
de nutriție - Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" București - centre și unități sanitare cu secții și/sau compartimente de profil - unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie 2.5. Profilaxie în patologia psihiatrică și psihosociala - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, Stei, județul Bihor - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Sapoca, județul Buzău - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Poiana Mare, județul Dolj - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri
ORDIN nr. 189 din 28 iunie 2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate şi a Normelor metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143966_a_145295]
-
de nutriție - Institutul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" București - centre și unități sanitare cu secții și/sau compartimente de profil - unități sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie 2.5. Profilaxie în patologia psihiatrică și psihosociala - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, Stei, județul Bihor - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Sapoca, județul Buzău - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Poiana Mare, județul Dolj - Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri
ORDIN nr. 551 din 23 iulie 2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 85/65/2002 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate şi a Normelor metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programele, respectiv în subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate în anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143958_a_145287]
-
categorii de părinți pot fi folosite ca “formatori voluntari”. Se recomandă În general, o restrîngere a programului de educație a părinților pe probleme ce satisfac nevoile specifice (de regulă, exprimate de părinți), Îmbinându-se aspectele Îngrijirii fizice, medicale, cu aspectele psihosociale și psihopedagogice. Programul trebuie să țină seama de rețeaua instituțiilor ce pot corela oferta cu cererea de educație exprimată - ceea ce impune Întemeierea lui pe cercetări sistematice. Literatura de specialitate găsește mai multe argumente care să sprijine existența programelor de educație
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
și din domenii colaterale, nu mai puțin importante. Psiholog, Livia Elisa Simeon Cuvânt înainte Orice om are interesul explicit de a se implica în noianul de solicitări psihice, afectiv cognitive și social-comportamentale. Așa se explică preocuparea noastră științific intelectuală și psihosocială în conceperea conținutului cărții „” pe care o prezentăm publicului. Ea are ca obiectiv principal să actualizeze probleme, portrete antialeatorii, prin care noi oamenii devenim factori de autodeterminare și autoreglare a vieții psihosociale. Ea sugerează probleme și modele ale intervenției psihoterapeutice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Așa se explică preocuparea noastră științific intelectuală și psihosocială în conceperea conținutului cărții „” pe care o prezentăm publicului. Ea are ca obiectiv principal să actualizeze probleme, portrete antialeatorii, prin care noi oamenii devenim factori de autodeterminare și autoreglare a vieții psihosociale. Ea sugerează probleme și modele ale intervenției psihoterapeutice în diverse aspecte ale tulburărilor de limbaj, comportament și personalitate, ale copilului cu nevoi speciale. De asemenea, vom avea prilejul să lecturăm articole de interes general, ca: „Stresul pensionării”, „Terapie și evoluție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Medicală, București. 11. De Bruin Colette 2008. „Dă-mi o mână de ajutor. Pedagogia modernă pentru lucru cu persoane autiste”. Traducere din limba olandeză Inge Jose Smolik. 12. Theo, Poeters 2009. „Autismul și intervenția educațională”. Traducere. Ed. Polirom Iași. Considerații psihosociale în determinarea crizei la puberul logonevrotic Preocuparea logopediei nu se reduce numai la tratarea sau corectarea vorbirii, ci își extinde activitatea asupra limbajului în general, ca fenomen de comunicare, de relații intersociale. Ea are o preocupare complexă, asupra întregii personalități
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tulburare pune în evidență unele fapte mai semnificative din punct de vedere teoretic, cât și ca parte aplicativă în psihoterapia acestora, care nu pot fi rezolvate decât în condițiile unei juste educații care să permită evitarea apariției unor aspecte negative psihosociale. Concluzii Cercetarea noastră de echipă, pe un număr important de cazuri, extinsă pe o perioadă de trei ani ne-a permis creșterea științifică a coeficientului de obiectivitate în observarea fenomenelor de limbaj sub diverse forme de tulburări și asociate cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stabilirea unui contact, în special verbal, cu bolnavul; pe baza unor teorii ale psihologiei normale, anormale și sociale; prin aplicarea unor tehnici distincte, care pot fi învățate, în scopul de a trata unele tulburări în etiologia cărora sunt bănuiții factori psihosociali. Ținând seama de specificul psihoterapiei, această metodă se folosește de către logoped cu precădere la combaterea unor tulburări reactive ca: bâlbâială, tahilalie, bradilalie, mutism electiv. În cele ce urmează ne vom referi la folosirea unor elemente de psihoterapie în cedrul tratamentului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
categorii de părinți pot fi folosite ca “formatori voluntari”. Se recomandă în general, o restrîngere a programului de educație a părinților pe probleme ce satisfac nevoile specifice (de regulă, exprimate de părinți), îmbinându-se aspectele îngrijirii fizice, medicale, cu aspectele psihosociale și psihopedagogice. Programul trebuie să țină seama de rețeaua instituțiilor ce pot corela oferta cu cererea de educație exprimată - ceea ce impune întemeierea lui pe cercetări sistematice. Literatura de specialitate găsește mai multe argumente care să sprijine existența programelor de educație
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
inventie, inovație, o descoperire sau o operă de artă. 2.2. Dimensiunile creativității Creativitatea este un fenomen complex, care are mai multe fațete, dimensiuni: „Creativitatea are mai multe accepțiuni: de desfășurare procesuală specifică, de formațiune complexă de personalitate, de interactiune psihosociala, toate intervenind sincronic și fiind generatoare de nou„ (P. Popescu-Neveanu, 1978, p. 152Ă Modelul conceptual ce integrează patru perspective de identificare și analiza a creativității și care a devenit un cadru de referință pentru mai mulți cercetători este modelul publicat
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
și interconectate, deschise către formarea unor competențe ce trec dincolo de discipline. Căci, așa cum spunea și J Moffet: Strategii de orientare a interacțiunilor cu copilul deficient de auz în vederea declanșării conversației spontane și organizate Comunicarea umană este modul fundamental de interacțiune psihosocială a persoanelor. Comunicarea umană se efectuează în sisteme și limbaje complexe în principal prin simboluri verbale. Prin comunicarea umană se operează „schimburile de semnificații”. Comunicarea umană, conversația constă în transmisia și schimbul de informații între persoane, în circulația de impresii
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
formative și de grup. Școala tradițională vizează aproape exclusiv un singur tip de relații: profesor-copil deficient. In abordările moderne, efectuate sub influența ciberneticii și a teoriei sistemelor, scopul major al recuperării este integrarea socială a deficientului. Deschiderea către social și psihosocial, una din laturile neglijate până acum în învățământul special este reconsiderată, alături de educația intelectuală și de educația senzorială. In școala tradițională, grupul nu a fost folosit în procesul recuperării decât în parte, sporadic și intuitiv de către profesorii defectologi. Noile metode
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
prin cooptarea lor treptată. Jocul dramatic este o tehnică creată la interfața dintre sociometrie, defectologie și psihosociologia grupurilor, și se dovedește, în plan practic, a avea virtuți recuperatorii deosebite. <reflis>Bibliografie: * Bădescu, Virginia, (2002), Surdomutitatea între simpatie și stigmat, Reprezentări psihosociale asupra deficientului de auz, Ed. Elisavaros, București * Mitrofan, Iolanda (coord.), (2003), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane: psihologie, psihopatologie, psihodiagnoză, psihoterapie centrată pe copil și familie, Ed. Polirom, Iași </reflis> Proiect Leonardo da Vinci PRODEAF TOOLKIT Un obiectiv major al
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
comportament determinat de mai mulți factori. Lipsa susținerii familiale, funcționarea defectuoasă a parteneriatului școală familie, atmosfera tensionată din familie conduc la manifestarea unui comportament delincvent. Școlarizarea, alături de celelalte activități educative și terapeutice, reprezintă una din condițiile de bază ale recuperării psihosociale și morale a minorilor sancționați cu măsura educativă a internării într-un centru de reeducare. Este foarte important ca în programul de reeducare a acestor tineri să se includă și educarea psiho - motrică, prin activități sportive în regim curricular și
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
depresii, nevroze situaționale, tulburări de lactație, imaturitate emoțională, schizofrenie și alteleă poate omiteasigurarea condițiilor de creștere adecvate nevoilor și vârstei copilului. Neglijarea copilului de către adultul în grija căruia se află se poate datora unor reacții la factorii stresanți din mediu psihosocial. în cazul mamelor asemenea atitudine s-ar putea dator unor factori multipli: însingurarea mamei prin părăsirea familiei de către soț sau prin dezinteresul acestuia, nepregătirea psihologică a mamei pentru îndatoririle ei, adesea din cauza vârstei prea tinere, sau în urma unor tulburări de
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
o lume a tăcerii și atunci când ar trebui să fim solidari cu binele sau, dimpotrivă, geloziei și condamnării atunci când cineva de lângă noi reușește. Autorul citat concluzionează: "Astfel, putem să vorbim despre fenomenul disonanței sociale la români, ca despre un fenomen psihosocial generalizat, care - în opinia noastră - reprezintă un semn clar al patologiei sociale, al conflictului și lipsei de colaborare și de solidaritate, atât de prezente în cotidianul românesc natural"1234. Înstrăinarea ca fenomen social este unul dintre elementele de bază care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dulcea limbă românească” s-a transformat într-un fel de lătrătură. Românii, prietenoși și iubitori de oaspeți, când le vine acum un prieten sau o rudă de pe alte meleaguri, trebuie să anunțe la miliție. Nu s-au alterat niște trăsături psihosociale? A.B.: Mai întâi însă, despre ceea ce am discutat mai înainte, adică despre puterea noastră de regenerare. Este prima întrebare pe care ți-o pui: „Ce se va întâmpla mâine?”. Și în legătură cu viața ta personală, și în legătură cu viața semenilor tăi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]