1,686 matches
-
aflată în Câmpul Leu-Rotunda din Câmpia Cracalului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Romanațiului); ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un arboret de stejar din specia "Quercus pubescens" (stejar pufos, cu vârste ce depășesc 100 de ani), care vegetează în asociere cu arbori de salcâm ("Robinia pseudoacacia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), în lunca stângă a Târnavei Mari. Pădurea de pe Târnava Mare conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens" și protejază arboret de stejar pufos ("Quercus pubescens") care vegetează în asociere cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), arțar ("Acer platanoides"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica") sau
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), păr pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare") și salba râioasă ("Euonymus verrucosus"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența unei plante rare
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Aiudului" (în lunca Mureșului) ce adăpostește exemplare arboricole de "Quercus pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
turboase" și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
adepți ai formei fixe 5/7/5 și cei care scriu în forme libere. De regulă, nu există o delimitare categorica între ei. <poem>Floare de lotus Între sânii iubitei - Vara fierbinte ...</poem> <poem>Întins prin casă firul de aer pufos tors de pisică.</poem> <poem>Foc stins Prin fum Cocorii. alt lac alte broaște - ce de zgomote! ("Manuela Miga")</poem> În martie 1990, Florin Vasiliu fondează "Revista de interferențe culturale româno-japoneze HAIKU". Revista era trimestrială și avea un tiraj de
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
și de grup. Jocul relațiilor dintre voce și instrumente este de fiecare dată altul, astfel încât fiecare concert are statut de unicat. DENIȘA DURAN A debutat cu poezie, în revistă, la vârsta de 12 ani și este autoarea a patru volume: „Pufos și mecanic" (ed. Vinea, 2003) - deținător a două premii de debut; "Omul de unică folosință / Disposable People" (ed. Galway Prinț, Irlanda, 2009), tradus în engleză de Florin Bican; "Sunt inca tânără" (ed. Tracus Arte, 2012) - din care o selecție a
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis loeselii"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)"; și protejează o gamă floristica variată. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), frasin pufos ("Fraxinus pallisiae"), velniș ("Ulmus laevis"), ulm de câmp ("Ulmus minor, Ulmus procera"), jugastru ("Acer campestre"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
montandoni"); precum și cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele ocrotite prin Directiva Consiliului Europei 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbusti: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), plop tremurător ("Populus tremula"), anin alb ("Alnus incana"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Flori și ierburi: buzișor ("Corallorhiza trifida"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia", specie insectofagă), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), bumbăcăriță
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), molid ("Picea abies"), răchită ("Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), molid ("Picea abies"), răchită ("Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), garofiță ("Dianthus superbus"), taulă ("Spiraea salicifolia"), roua cerului
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Constantinescu a avut un interes foarte mare cu privire la taxonomia diferitelor grupuri de ciuperci care cresc pe plante. La acea vreme, el a publicat aproximativ 50 de publicații științifice. A contribuit mai ales la descrierea familiei Peronosporaceae-lor (în special a mucegaiurilor pufoase), în care a descoperit și descris nu mai puțin de șase genuri noi. Participând în cadrul proiectului "Flora Criptogamică în România" la explorarea științifică a mai multor parcuri naționale sau naturale române (între altele: Munții Bucegi, Masivul Cozia, Cheile Nerei - Beușnița
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
Stejarul pufos ("Quercus pubescens") este un stejar din familia Fagaceae. Arborele este originar din sudul Europei și sud-vestul Asiei, din nordul Spaniei (Pirinei) până la est de Crimeea și Caucaz. Este, de asemenea găsit în Franța și părți din Europa Centrală, inclusiv România
Stejar pufos () [Corola-website/Science/332609_a_333938]
-
Este, de asemenea găsit în Franța și părți din Europa Centrală, inclusiv România și Republica Moldova. Este un arbore mic (de până la 10 metri înălțime), cu o coroană largă, uneori arbustă. Trunchiul este de multe ori sinuos. Lăstarii tineri sunt puternic pufoși. Frunzele au 5→10 cm lungime, foarte variabile în formă și dimensiune, cu 4-8 perechi de lame contondente sau ascuțite, de culoare verde închis, până la sub gri-verde. Cupola din jurul ghindei, de asemenea este pufoasă.
Stejar pufos () [Corola-website/Science/332609_a_333938]
-
ori sinuos. Lăstarii tineri sunt puternic pufoși. Frunzele au 5→10 cm lungime, foarte variabile în formă și dimensiune, cu 4-8 perechi de lame contondente sau ascuțite, de culoare verde închis, până la sub gri-verde. Cupola din jurul ghindei, de asemenea este pufoasă.
Stejar pufos () [Corola-website/Science/332609_a_333938]
-
dulce și timidă.Ea iubește tare mult animalele și pe prieteni ei.Aceasta ne arată chiar dacă ești timid poți să-ți aperi prieteni atunci când au nevoie de ajutorul tău.În seriale mereu este văzut că ea are un iepuraș tare pufos care se pare este vocea rațiuni între el și Fluttershy.Ea reprezintă elementul de bunătate(inițial Prințesa Celestia).În filmul Rainbow Rock ea cântă la tamburină în trupa Rainbows. Voci: Pinkie Pie este un ponei foarte "hidroactiv" și cel mai
Lista personajelor din Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/332718_a_334047]
-
ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfranciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și huhurezul mare ("Strix uralensis"). Vegetația este constituită din mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); printre care: fag balcanic ("Fagus moesiaca"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), ienupăr ("Juniperus communis"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), tulichina ("Daphne mezereum"), clopoței ("Campanula grossekii"), rânjică ("Cardamine flexuosa"), brândușa de toamnă ("Crocus banaticus"), pufulița ("Epilobium montanum"), laleaua pestrița ("Fritillaria meleagris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vioreaua ("Scilla bifolia"), opaița ("Silene
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
fluturi): rădașcă ("Lucanus cervus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), fluturele ochi de păun ("Saturnia pyri"), molia împărat ("Saturnia pavonia"). Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), arbusti (alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc negru ("Sambucus nigra"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
e ziua mea. A cedat la a șasea sau șaptea insistență, rușinat, bîguind vorbe de scuze. La plecare, i-am urat un singur lucru: să aibă o viață la fel de frumoasă precum gestul pe care l-a făcut azi. Dragii mei, pufoșii mei, miliardele mele de prieteni scumpi, să nu vă fie frică, să nu vă lăsați pradă pesimismului. Atîta timp cît există oameni precum Andrei, băiatul rușinos și politicos și moral din mijlocul Bucureștiului, țara asta e pe drum bun. Nu
Mirel Palada, surprins de ziua sa de gestul unui necunoscut: Țara asta e pe drum bun by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103105_a_104397]
-
de față este puternic detrimentală și împotriva intereselor țării noastre. În consecință, consider că românii trebuie să afle despre rețeaua de influență pe care acesta a construit-o, cu migală demnă de toată lauda, în țările post-comuniste. A luat tineri pufoși și naivi, le-a arătat America, le-a plătit studiile, construind cu răbdare o rețea de oameni care să-i fie recunoscători și pe care să-i folosească, atunci când le vine vremea și se fac oameni mari și cu influență
Bursă SOROS. Mirel Palada: Teoretic ar trebui să tac din gură. Nu o fac by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102723_a_104015]