3,620 matches
-
asupra pierderilor de zahăr. Zeama de difuzie, obținută din sfeclă ajunsă la maturitatea tehnologică, se prezintă ca o soluție de nezahăr cu Brix scăzut (13 -15 0 ), impură, colorată de la brun deschis la negru, opalescentă care spumează, având în suspensie pulpă fină din sfeclă, pământ și nisip, rămas pe învelișul sfeclei, după spălare. În zeama de difuzie, în afară de zahăr, se mai află dizolvat un număr însemnat de substanțe de natură organică și anorganică provenite din sfeclă. Acestea din urmă constitue nezahărul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
6.6. Numărul de aripioare la strugurile principal 7. Bobul este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe caractere și anume: lungimea, lățimea (lărgimea), uniformitatea mărimii, forma, culoarea pieliții, uniformitatea culorii, pruină, grosimea pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aripioare la strugurile principal 7. Bobul este elementul morfologic la care se examinează cele mai multe caractere și anume: lungimea, lățimea (lărgimea), uniformitatea mărimii, forma, culoarea pieliții, uniformitatea culorii, pruină, grosimea pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
antociani (13-18), iar nuanțele depind de natura (exprimă forța necesară pentru a sparge boabele) este dată de pectinele existente în miez. Astfel, până la pârgă, boabele sunt ferme, tari, iar pe măsură ce are loc descompunerea substanțelor pectice, acestea se înmoaie, până ce celulele pulpei se dezorganizează, rămânând intactă numai pielița, care reține în interiorul ei mustul (în cazul soiurilor pentru struguri de vin). La unele soiuri pentru struguri de masă structura interioară a pulpei se menține, bobul fiind crocant. În funcție de aceste elemente rezultă că, soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe măsură ce are loc descompunerea substanțelor pectice, acestea se înmoaie, până ce celulele pulpei se dezorganizează, rămânând intactă numai pielița, care reține în interiorul ei mustul (în cazul soiurilor pentru struguri de vin). La unele soiuri pentru struguri de masă structura interioară a pulpei se menține, bobul fiind crocant. În funcție de aceste elemente rezultă că, soiurile de viță de vie pot avea boabe cu pulpa moale, zemoasă (Perlă de Csaba), de consistență mijlocie (Muscat Ottonel, Chasselas doré), tare (Italia) și crocantă (Sultanină). Gustul boabelor reprezintă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în interiorul ei mustul (în cazul soiurilor pentru struguri de vin). La unele soiuri pentru struguri de masă structura interioară a pulpei se menține, bobul fiind crocant. În funcție de aceste elemente rezultă că, soiurile de viță de vie pot avea boabe cu pulpa moale, zemoasă (Perlă de Csaba), de consistență mijlocie (Muscat Ottonel, Chasselas doré), tare (Italia) și crocantă (Sultanină). Gustul boabelor reprezintă un element foarte important și el poate fi: franc, ca la majoritatea soiurilor, muscat (Muscat Ottonel, Muscat de Alexandria), foxat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
întocmirea unui fișier de referință cu diferite soiuri, pentru compararea datelor obținute din determinările efectuate. Dificultatea maximă a acestei metode apare în momentul identificării unui soi necunoscut, deoarece există caractere care pot fi considerate stabilite (sexul florii, culoarea boabelor, gustul pulpei, prezența semințelor etc.) și unele care prezintă o variabilitate mai pronunțată, fiind puternic influențate de condițiile climatice sau agrotehnice (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, desimea perilor, mărimea strugurilor și a boabelor etc.). 2.5.1. DESCRIPTORI PENTRU CARACTERELE
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
IBPRG 7.1.8.). Este determinată de grosimea epidermei + hipodermei și se apreciază organoleptic. 9.10. Punctul pistilar (cod OIV 229; UPOV -; IBPRG -). Se observă pe suprafața pieliței la vârful bobului, putând fi slab aparent sau aparent. 9.11. Colorația pulpei (cod OIV 230; UPOV -; IBPRG 4.2.7.). Observațiile se fac la maturarea completă a boabelor și poate fi necolorată sau colorată. 9.12. Intensitatea colorației pulpei (cod OIV 231; UPOV 41; IBPRG 4.2.9.). Se determină odată cu aprecierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pieliței la vârful bobului, putând fi slab aparent sau aparent. 9.11. Colorația pulpei (cod OIV 230; UPOV -; IBPRG 4.2.7.). Observațiile se fac la maturarea completă a boabelor și poate fi necolorată sau colorată. 9.12. Intensitatea colorației pulpei (cod OIV 231; UPOV 41; IBPRG 4.2.9.). Se determină odată cu aprecierea colorației pulpei și în raport cu soiurile de referință. 9.13. Suculența pulpei (cod OIV 232; UPOV 73; IBPRG 6.2.15.). Se apreciază, de asemenea, la maturarea deplină
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 230; UPOV -; IBPRG 4.2.7.). Observațiile se fac la maturarea completă a boabelor și poate fi necolorată sau colorată. 9.12. Intensitatea colorației pulpei (cod OIV 231; UPOV 41; IBPRG 4.2.9.). Se determină odată cu aprecierea colorației pulpei și în raport cu soiurile de referință. 9.13. Suculența pulpei (cod OIV 232; UPOV 73; IBPRG 6.2.15.). Se apreciază, de asemenea, la maturarea deplină a boabelor și poate fi nesuculentă sau suculentă. 9.14. Randamentul în must (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fac la maturarea completă a boabelor și poate fi necolorată sau colorată. 9.12. Intensitatea colorației pulpei (cod OIV 231; UPOV 41; IBPRG 4.2.9.). Se determină odată cu aprecierea colorației pulpei și în raport cu soiurile de referință. 9.13. Suculența pulpei (cod OIV 232; UPOV 73; IBPRG 6.2.15.). Se apreciază, de asemenea, la maturarea deplină a boabelor și poate fi nesuculentă sau suculentă. 9.14. Randamentul în must (cod OIV 233; UPOV -; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cod OIV 233; UPOV -; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește la 100 de boabe din zona de mijloc a strugurelui, care se cântăresc, se zdrobesc și sunt presate pentru separarea mustului, după care se măsoară în mililitri. 9.15. Consistența pulpei (cod OIV 234; UPOV 72; IBPRG 6.2.17.). Este dată de rezistența pe care o opun boabele la spargere, prin presare. 9.16. Gradul de consistență al pulpei (cod OIV 235; UPOV -; IBPRG -). Este determinat obligatoriu la soiurile pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
separarea mustului, după care se măsoară în mililitri. 9.15. Consistența pulpei (cod OIV 234; UPOV 72; IBPRG 6.2.17.). Este dată de rezistența pe care o opun boabele la spargere, prin presare. 9.16. Gradul de consistență al pulpei (cod OIV 235; UPOV -; IBPRG -). Este determinat obligatoriu la soiurile pentru struguri de masă. 9.17. Gustul pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6.2.17.). Este dată de rezistența pe care o opun boabele la spargere, prin presare. 9.16. Gradul de consistență al pulpei (cod OIV 235; UPOV -; IBPRG -). Este determinat obligatoriu la soiurile pentru struguri de masă. 9.17. Gustul pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
al pulpei (cod OIV 235; UPOV -; IBPRG -). Este determinat obligatoriu la soiurile pentru struguri de masă. 9.17. Gustul pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7.). Se determină între punctul de inserție pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3. Indicele bobului. Acesta reprezintă numărul de boabe la 100 g struguri. Determinarea se face la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.44. 3.4. Indicele de compoziție a bobului. Reprezintă raportul dintre greutatea pulpei și restul de pieliță + semințe. Determinarea se face la 100 boabe, la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este următoarea: indicele de compoziție mic < 10 (nota 1), mijlociu 10 - 15 (nota 3) și mare > 15 (nota 5). 3.5
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
folosesc la obținerea unei melase gustoase ce se servește alături de pește și vinete. În lume, sucul de rodie este folosit în diverse moduri, este amestecat cu nuci, adăugat la anumite feluri de mâncare cu carne de pasăre, carne de miel, pulpe de pui, carne de porc. Rodiile variază la gust de la dulce la acru și se culeg în luna februarie când ajung la maturitate. Semințele lor sunt mai zemoase și mai bune atunci cand pielita pare zbârcita. Ele se depozitează în ciorchine
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
separat și după ce a dat în 2-3 clocote se dă de o parte. Cand carnea este aproape fiarta se adaugă orezul, apoi borșul și după 10 minute leușteanul, fiind tocat. Mod de preparare Ingrediente pentru 10 porții: 2 Kg de pulpa de miel 300 ml ulei 3 lamai 2 căpățini usturoi 10 g sare 10 g piper 2 legături mărar Mod de preparare: Se curată pulpa de miel, se spală bine, se unge cu ulei, zeama de lămâie, usturoi pisat și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
10 minute leușteanul, fiind tocat. Mod de preparare Ingrediente pentru 10 porții: 2 Kg de pulpa de miel 300 ml ulei 3 lamai 2 căpățini usturoi 10 g sare 10 g piper 2 legături mărar Mod de preparare: Se curată pulpa de miel, se spală bine, se unge cu ulei, zeama de lămâie, usturoi pisat și se presară sare, piper după gust. Se așează pulpa în tavă și se dă carnea la cuptor circa 50 minute la foc potrivit. Cand friptură
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
căpățini usturoi 10 g sare 10 g piper 2 legături mărar Mod de preparare: Se curată pulpa de miel, se spală bine, se unge cu ulei, zeama de lămâie, usturoi pisat și se presară sare, piper după gust. Se așează pulpa în tavă și se dă carnea la cuptor circa 50 minute la foc potrivit. Cand friptură este gata, se scoate, se așează pe un platou și se presară mărarul tocat fin Friptură de miel se servește cu caldă cu murături
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
pentru 10 porții: 8 Kg carne de oaie 350 g usturoi 20 g piper măcinat 15 g cimbru 10 g sare 27 m mate de ovine Mod de preparare: Ingrediente pentru 10 porții: 500 g picioare de porc 350 g pulpa de porc 1.25 Kg cap de porc 2 căpățini usturoi 150 g țelină 150 morcov 150 g ceapă 10 g sare 50 g gelatina 2 ouă Mod de preparare: Se pârlesc picioarele și capul de porc, se spală bine
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cultivat, condițiile pedoclimatice și condițiile de recoltare și depozitare. In porumb, amidonul se găsește sub formă de granule închise în celule și localizat aproape exclusiv în endosperm (cca 98%). In cartofi amidonul se găsește localizat în coajă (periderma) și miez (pulpa). Substanțele azotoase, exprimate în echivalent proteic se află în cantitate mult mai mare în porumb față de cartofi și sunt dintre componentele care provoacă dificultăți în procesul de prelucrare. Procentul de lipide este redus la cartofi, însă ridicat la porumb unde
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
că nu acoperă necesarul solicitat de alte domenii. Rachiurile naturale sunt produse alcoolice obținute prin fermentarea și distilarea borhoturilor și a sucurilor din fructe, organelor de plante care conțin zaharuri (rizomi, rădăcini, tulpini etc.) și subproduselor de la vinificație. Borhoturile reprezintă pulpele de fructe supuse fermentării, iar sucurile rezultă de la presarea pulpelor. In urma presării se îndepărtează în mare parte substanțele pectice din suc, iar fermentația se produce în condiții cu mult mai bune și se obțin produse de calitate superioară. Presarea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
sunt produse alcoolice obținute prin fermentarea și distilarea borhoturilor și a sucurilor din fructe, organelor de plante care conțin zaharuri (rizomi, rădăcini, tulpini etc.) și subproduselor de la vinificație. Borhoturile reprezintă pulpele de fructe supuse fermentării, iar sucurile rezultă de la presarea pulpelor. In urma presării se îndepărtează în mare parte substanțele pectice din suc, iar fermentația se produce în condiții cu mult mai bune și se obțin produse de calitate superioară. Presarea nu se utilizează în cazul fructelor aromate: caise, piersici, unele
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
foarte aproape de temperaturile de îngheț, astfel încît viteza proceselor biochimice care au loc în fructe să fie redusă la minimum posibil. Temperaturile de păstrare care depășesc temperaturile optime intensifică procesele de maturare a fructelor, afectînd gustul, aroma și culoarea acestora, pulpa prezentînd o consistență neuniformă. Temperaturile joase dereglează metabolismul și provoacă diferite forme de alterare fiziologică: îmbrunarea țesuturilor, gelificarea pulpei, opărirea etc. In timpul păstrării fructelor au loc o serie de transformării biologice ale acestora. Astfel, conținutul în zaharoză și fructoză
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]