4,085 matches
-
maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să-și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (50-70% din 185). Pulsul, ca și reper în dozarea efortului din timpul practicării constante a joggingului, poate oferi informații inclusiv despre instalarea stării de oboseală sau a celei de supraantrenament (stări care pot apărea fie ca urmare a dorinței inițiale prea mari a practicanților
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a atinge anumite efecte în timp scurt, fie ca urmare a pasiunii exagerate pentru astfel de activitate fără a urma o dozare particularizată). Astfel, cercetările din domeniu fiziologiei sportive au evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fără a urma o dozare particularizată). Astfel, cercetările din domeniu fiziologiei sportive au evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
evidențiat modificări pe durata a mai multor zile ale valorilor pulsului în cazuri de supraantrenament. Datorită cercetărilor efectuate de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de-a lungul anilor, astăzi știm cu exactitate: modificările pulsului care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
care apar în diferite momente ale relației repaus - efort; momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și ea nu trebuie să depășească, conform datelor din fiziologia sportului, 40 bătăi /minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și ea nu trebuie să depășească, conform datelor din fiziologia sportului, 40 bătăi /minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu: dacă la începutul alergării pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel mai ridicat, valoarea pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
minut față de valoarea de la începutul efortului (exemplu: dacă la începutul alergării pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel mai ridicat, valoarea pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul după efort oferă informații utile despre efectele efortului depus în timpul alergării și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de minute de la încetarea alergării, pulsul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pulsul tinde spre valori de 90-110 bătăi/minut, în funcție de condiția fizică a joggerului, în momentul de vârf al ședinței de jogging, când alergarea are tempoul cel mai ridicat, valoarea pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul după efort oferă informații utile despre efectele efortului depus în timpul alergării și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de minute de la încetarea alergării, pulsul trebuie să revină la aproximativ aceleași valori ca cele de la începutul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pulsului nu ar fi indicat să depășească 140-145 bătăi/minut); c) pulsul după efort oferă informații utile despre efectele efortului depus în timpul alergării și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de minute de la încetarea alergării, pulsul trebuie să revină la aproximativ aceleași valori ca cele de la începutul efortului. Fig. nr. 143 - Măsurarea frecvenței cardiace - reper în jogging Datele pulsului sunt strict individuale și ele nu pot constitui repere decât în condiții bine determinate: cunoașterea foarte bună
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și reacția organismului la efort. Conform lui Dumitrescu, S. (2003), după 30-40 de minute de la încetarea alergării, pulsul trebuie să revină la aproximativ aceleași valori ca cele de la începutul efortului. Fig. nr. 143 - Măsurarea frecvenței cardiace - reper în jogging Datele pulsului sunt strict individuale și ele nu pot constitui repere decât în condiții bine determinate: cunoașterea foarte bună a activității propriului organism concomitent cu efectuarea periodică a unui control medical. Experiența practică, precum și sfaturile expuse în lucrările de specialitate ne determină
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
arterei radiale a pumnului, cifra exactă a pulsațiilor. Imprecizia era foarte mare, cu cât controlul pulsațiilor cardiace pe timpul efortului era imposibil, cu atât mai puțin să ceri atletului să se oprească un moment. Astfel, un atlet din doi își lua pulsul manual greșit, subestimând cu până la 17 bătăi /minut pulsul exact. Pentru a elimina acest neajuns, știința, ca urmare a studiilor și cercetărilor aplicate, a inventat prin anii “80 ai secolului trecut, măsurătorul de frecvență cardiacă (fig.nr.144 147). Fig
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
era foarte mare, cu cât controlul pulsațiilor cardiace pe timpul efortului era imposibil, cu atât mai puțin să ceri atletului să se oprească un moment. Astfel, un atlet din doi își lua pulsul manual greșit, subestimând cu până la 17 bătăi /minut pulsul exact. Pentru a elimina acest neajuns, știința, ca urmare a studiilor și cercetărilor aplicate, a inventat prin anii “80 ai secolului trecut, măsurătorul de frecvență cardiacă (fig.nr.144 147). Fig. nr. 144, 145 și 146 - Măsurarea pulsului prin dispozitive
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
bătăi /minut pulsul exact. Pentru a elimina acest neajuns, știința, ca urmare a studiilor și cercetărilor aplicate, a inventat prin anii “80 ai secolului trecut, măsurătorul de frecvență cardiacă (fig.nr.144 147). Fig. nr. 144, 145 și 146 - Măsurarea pulsului prin dispozitive speciale De atunci forma și funcțiile sale au fost permanent adaptate, pentru a oferi utilizatorilor date cât mai obiective, în timp real, fără a fi nevoiți să se oprească din alergare. Astfel, un practicant de jogging poate astăzi
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Pedometrul (stepcounter-ul) este un dispozitiv destul de ușor de purtat și utilizat, care poate măsura numărul de pași făcuți de o persoană, distanța parcursă, iar dacă funcțiile sale sunt mai complexe, poate indica informații despre numărul caloriilor consumate și chiar a pulsului (anumiți senzori). 6.6. Verificarea greutății corporale - un reper clasic Pentru multe persoane care să apucă să alerge, atingerea sau menținerea unei greutăți corporale „visate”, mult dorite, este unul dintre obiectivele majore. Dar, oare pot valorile greutății corporale să ne
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
suficient doar cel intern - autocontrolul. ...nu putem lăsa lumea la discreția autocontrolului... Pare că n-am fi în siguranță... Să trăim nu numai în compania lucrurilor, a oamenilor, dar și a ideilor. Pare că deținerea puterii ne îngustează accesul la pulsul veritabil și profund al vieții. Unii, vrem ca oamenii să nu-și uite istoria, înțelegând prin aceasta istoria evenimențială, politică. Alții, vrem ca oamenii să nu-și uite istoria, înțelegând prin aceasta istoria culturală, a marilor realizări creatoare ale omenirii
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
vârfurile degetelor... Observă că brațele încep să se simtă grele, foarte grele, atât de grele și atât de confortabile în timp ce te relaxezi...Observă acum sentimentele și senzațiile în mâini și în degete...fii conștient de orice furnicătură și vibrație a pulsului, de orice senzație de căldură sau de frig... Fii calm și respiră liniștit...Fii conștient de senzațiile proprii...Fiecare dintre noi realizează acest nivel de relaxare - nivelul alfa - în modul său propriu. Pentru unii aceasta este o senzație de greutate
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și prin vârfurile degetelor. Brațele tale devin din ce în ce mai grele, atât de grele și de confortabile pe măsură ce te relaxezi mai adânc și mai bine...Observă acum impresiile și senzațiile în mâini și în degete...fii conștient de orice furnicătură, vibrație a pulsului, de orice senzație de căldură sau de frig. Recunoaște semnalele proprii care îți arată că ești relaxat și ești la nivelul alfa. În această stare relaxată, gândește-te la o situație în care vezi că nu acționezi bine. Reprezintă acest
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
mai grele, atât de grele și de confortabile pe măsură ce te relaxezi mai adânc și mai bine...Observă sentimentele și senzațiile din mâinile și degetele tale pe măsură ce te relaxezi tot mai mult...Fii conștient de orice furnicătură, vibrație a pulsului, de orice senzație de căldură sau de frig. Recunoaște semnalele proprii care îți arată că ești relaxat și ești la nivelul alfa. Imaginează-te pe tine însuți într-o cameră minunată pe care ți-ai creat-o. Ai avut toți
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
căilor aeriene urmată de asistența respirației și suportul circulației. Măsurile vizează corectarea hipoxiei, a acidozei respiratorii (care poate exacerba toxicitatea unor droguri - ex. antidepresive ciclice, salicilați) și prevenirea aspirației. Ulterior se asigură o linie de acces intravenos, monitorizare cardiacă și puls oximetrie. Măsurile de resuscitare cardiopulmonară (CPR) sunt efectuate obișnuit timp de 30 de minute fiind demonstrat experimental că fluxul 5 sanguin cerebral scade dramatic În resuscitările prelungite. La pacienții intoxicați au fost raportate cazuri de supraviețuire cu status neurologic bun
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mimica. Mimica participă la conduita expresivă prin părțile mobile ale feței, respectiv ochi, sprâncene, fruntea, gura obrajii, la care se adaugă elemntele propriei fizionomii. Modificările vegetative oferă indicii relavante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacțiilor emoționale. Astfel putem observa ritmul respirator, pulsul, modificările de culoare ale feței, transpirația. Reacțiile vegetative sunt relevante mai ales pentru trăirile emoționale și autocontrolul individului. Conduita verbală include pe de o parte aspectele formale, de expresivitate proprii limbajului oral și pe de altă parte, aspectele de conținut
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
în schițe și povestiri (pe care și le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele banale și de locul comun aparent, coloritul „faptului divers”, pulsul agitației balcanice. Umorul benign, acul delicat al ironiei, radiografia sufletului feminin și a universului fragil lasă să se întrevadă, pe alocuri, note comune cu scrisul de mai târziu al Ștefanei Velisar-Teodoreanu, inclusiv în două încercări de roman: Un menaj ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]