15,281 matches
-
Acasă > Literatura > Comentarii > " VIAȚA CĂ O PUNTE" DE TITINA NICA ȚENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului “Viața că o punte”, de Titina Nica Țene Relația mea cu Oltenia a fost una complicată. Am avut nevoie de distanță în timp și spațiu să-i găsesc magia. Și poezia. Amintirile din copilăria Titinei, adunate în volumul “ Viața că o punte” au o
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
că o punte”, de Titina Nica Țene Relația mea cu Oltenia a fost una complicată. Am avut nevoie de distanță în timp și spațiu să-i găsesc magia. Și poezia. Amintirile din copilăria Titinei, adunate în volumul “ Viața că o punte” au o prospețime și o frumusețe izvorâte din sinceritatea, naivitatea și uimirea copilăreasca; sunt mici bijuterii care, împreună, creează o cronică a timpului, văzută prin ochii copilului. Unele situații sunt șocante - de la aruncatul nou-născutului sub pat, că facem noi altu
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
la CAP, frații cu idei foarte diferite despre ei înșiși, dar care cumva se ajută. O lume la doar un deal de coastele prezentate în carte. Aceleași povești cu draci, stafii și superstiții. Milena Munteanu-Litoiu Referință Bibliografica: Viața că o punte de Titina Nica Țene, cronică de MILENA MUNTEANU-Litoiu / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA ŢENE, CRONICĂ DE MILENA MUNTEANU-LITOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361083_a_362412]
-
programul cornUL și laptele. Finisajele vor fi simple :vopsitorii cu vinirom în sălile de clasă și holuri, pardoseli din parchet în sălile de clasă, mozaic pe holuri și grupuri sanitare. Tâmplăria exterioară va fi executată din aluminiu cu rupere de punte termică și geamuri termopane. Grădinița va avea prevăzute instalații electrice, apă curentă, canalizare, încălzire și va respecta Normativele de funcționare a unităților școlare NP-006-96. Estimarea evaluării lucrărilor de investiții se face în baza suprafețelor desfășurate de 600 mp și a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361104_a_362433]
-
pe Aruza în toiul nopților, o vedea pe malul rîului, cu pulpele dolofane, era obsedat de ea, spăla rufele, le clătea în apa rece, unduioasă, fierbinte, clocotitoare, se reflecta în oglinda cerului la infinit, prinsă acolo, multiplicată, nemuritoare - clipa! - trecea puntea la deal, se întorcea, ducea pe umeri un sac la moară, s-a oprit să bea o bere, i se părea că visează, asta este obsesie curată, dar mai era timp, peste un an, doi ... da, peste doi ani, dar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
de Amita Bhose și apărut la editura Cununi de stele. Amita Bhose (Calcutta, 1933 - București, 1992), cercetătoare a operei eminesciene, doctor în filologie (1975 cu teza Influența indiană asupra gândirii eminesciene), scriitoare, traducătoare, profesoară, este personalitatea care a creat o punte de legătură între culturile României și Indiei. Din 1971 până la moartea sa, în 1992, a trăit în România, „țara pe care a iubit-o poate mai mult decât mulți dintre români și a slujit-o cu inteligența și condeiul ei
LANSAREA PRIMULUI MANUAL DE LIMBĂ SANSCRITĂ DIN ROMÂNIA de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361136_a_362465]
-
Bhose „a iubit țara noastră poate mai mult decât mulți români și a slujit-o cu inteligența și condeiul ei” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga); a trăit și a murit în România din dragoste pentru opera eminesciană, a creat, de una singură, o punte de legătură între cultura română și cea indiană. Într-un interviu, Amita Bhose se întreba în ce categorie o va situa o istorie a eminescologiei române și străine ... În cea a exegeților români sau străini? Răspunsul ni l-a dat
DAN PURIC ŞI EDITURA „CUNUNI DE STELE” LA BOOKFEST 2012 de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361140_a_362469]
-
simțit niciodată o străină. Căci a slujit cultura română timp de treizeci de ani, în calitate de traducător din și în limba română, publicist, cercetător, scriitor, profesor. Și în toate aceste domenii a pornit pe căi nebătute, fiind piatra de temelie a punții între culturile română și indiană. Astfel că putem afirma, prin cuvintele lui Tagore, că în România viața sa „și-a găsit seva potrivită pentru a fi rodnică și pentru a-și deschide petalele multicolore și înmiresmate”. Carmen Mușat-Coman Referință Bibliografică
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
Amita Bhose, avea să-l traducă în 1969 pentru concetățenii ei, iubind România și cultura română mai mult decât mulți români. Stabilită în România din 1971, Amita Bhose avea să-și dedice toată viața cercetării operei eminesciene și creării unei punți de legătură între cultura română și cea indiană. În 1971, Amita Bhose se înscria la doctorat, cu tema Influența indiană asupra gândirii lui Eminescu - publicată sub titlul Eminescu și India. În 1976, Ministerul Învățământului îi acorda o bursă postdoctorală de
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]
-
publicat, în periodice, peste 56 de traduceri din literatura română în bengali și din bengali în română, peste 90 de articole și studii despre Eminescu, cultura română și indiană, fiind primul filolog indian care cunoștea limba română și creând o punte de legătură între cele două culturi. A susținut mai mult de 100 de conferințe și emisiuni radiofonice și a acordat peste 20 de interviuri pe teme culturale. Cronologia detaliată a vieții și operei acestei personalități unice în cultura română este
EMINESCU – PRIMUL TRADUCĂTOR ROMÂN DIN SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361141_a_362470]
-
două vise ne derulăm, timpul deschide și-nchide porți, uneori prea curând. Mai avem timp să ne privim în ochi? Mai este apa izvoarelor spălată de ochii noștri? Nu există moarte, există un aici, un dincolo și iubirea ce face puntea de legătură, dincolo de infinit! EUS SUMMUM În calea căutătorului, poemul ermetic al vieții se țese cu multe fire - mai scurte, mai lungi, înnădite sau nu, albe, aurii, roșii sau negre... Prin derularea trecutului ce biruie timpul, cu ajutorul Simurgh-ului de pe muntele
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
legământ, semn că viața nu e distrusă și că va continua, apare o pasăre, un bâtlan și el reprezintă speranța, nădejdea reînvierii. (Nu Pasărea Phoenix este simbolul renașterii din propria-i cenușă?) “Un bâtlan apare din când în când deasupra punții, / dă repezi ocoluri și urcă în cursul râului./ Penajul său alb lasă o fisură / în cerul înserării / pe care pânza nopții o va preschimba în lumină. Țipătul lui deconspiră o mare lăsată în urmă./ Foarte aproape de coastă ochiul tău se
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
al afișului festivalului antic Tomis, care se desfășoară pe litoral în luna august; încă un cap de pod care ne leagă de antecesori! Menționasem anterior întinderea spațială și organizatorică amplă pe care o acoperă revista Cetatea lui Bucur, dar nici puntea peste timp nu este de ignorat. Mă refer aici la spațiul acordat personalităților de seamă ale culturii noastre, neuitații fiind de această dată Eminescu și Iorga, doi titani care au trăit la vremea lor într-o simbioză culturală aproape miraculoasă
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
cu apă, un podeț, lanțuri și lumini! Dacă ești isteț, apoi știi să te vinzi bine - ca destinație turistică! Și ciprioții știu s-o facă: aveam dovada în față. Un vas de croazieră aparținând liniilor Louis era ancorat în port... Puntea luminată parcă ne aștepta pe noi să ne îmbarcăm și să ne întoarcem în timp, în locurile pline de legende dăltuite în coastele stăncoase ale insulei Afroditei... Și eu și fata mea Mădălina, gândeam la fel - era rezultatul firesc al
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
te iau la întrebări: Ce ești, ce vreai, ce dorești, ce poftești, de unde vii, cînd pleci, du-te sănătos, că cu mine nu-ți merge așa, fă! Da' ce-ai, tataie, te-a lovit soarele cu leuca în cap?! Pe punte s-au adunat cîteva femei. Madam Jorjet strigă de pe deal: Fă, Lenuțo, a venit bărbatu-tău, fă ? Da' ce-ai cu el? Mi-a promis că mă ajută la fîn. Să vie și el cu căruța ... Dom' colonel se sprijină
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
mai mult. Poate cîinele ... sau mieii ... Mieii sînt puritatea fulgilor de zăpadă din conștiințele noastre, mi-a zis Licurișca, zîmbind și în clipa aia toate privirile s-au întors spre ea. La masa din colț se așezaseră vecinii noștri de peste punte: Mancuse cu Estera de Chasseriau, Vascodagama cu Afrodita, care se împăcaseră după cearta din cauza porcului, Heidegger, Leda cu Lebăda și turcul Fadul, care visa chinuit la Aruza pe care o viola el din cînd în cînd. Ignatio, pe care nu
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
cu tanti Augusta însăși, soție de fost primar și înfocat susținător al lui Maniu... Eh, toate au trecut însă. Știuse el cum s-o învârtă ca să cadă până la urmă în picioare. Cum să se facă frate cu dracul ca să treacă puntea. De compromisurile făcute prefera să nici nu-și mai amintească!... Pe cât de mult ținuse la el tanti Augusta, pe atât de mult, se pare, îl detesta uica Iulian. Și câte nu făcuse pentru el!... Îi procurase medicamente, îi asigurase loc
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > PUNȚI DE LIMINĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului ORGANIZATORI: Despărțământul ASTRA al județului Mureș, Liga Scriitorilor Români de Pretutindeni, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Asociația „Maris Dava”, revistele „Vatra Veche
PUNŢI DE LIMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360909_a_362238]
-
CARTE Prezintă: Mariana Cristescu, Al.Florin Țene - președintele Ligii Scriitorilor Români, George Roca - scriitor australian născut la Huedin, Lazăr Lădariu, Miron Manega, Nicolae Băciuț, Valentin Marica, Răzvan Ducan, Nicolae Balint Primirii de noi membri în UZP SURPRIZE Dr Referință Bibliografică: Punți de Limină / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 996, Anul III, 22 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PUNŢI DE LIMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360909_a_362238]
-
Hristos, este realitatea care trebuie recapitulată și îndumnezeită pentru a putea fi înfățișată lui Dumnezeu în unire cu omenirea deja restaurata de Iisus Hristos. De cealaltă parte, Biserica este pentru lume ceea ce este sufletul pentru trup, este realitatea constituita în puntea de legătură între Dumnezeu și lume, este mediul de epectază a lumii în ansamblul ei către destinul ei final, către rațiunea ei eshatologică. Asupra lumii acționează însă și societatea umană, căci trebuie să facem această distincție între lume ca loc
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
saeculum( ). A căuta obținerea puterii politice înseamnă denunțarea poruncii Mântuitorului de a da Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu (Mt. 22, 17) și deci transformarea Bisericii dintr-o instituție divino-umană, reală punte între imanent și transcendent, într-o instituție pur umană, cu pretenții de factura egoistă. Biserica însă poate și trebuie să se implice în politică pe căi și cu metode specifice misiunii ei. Rolul ei în îndrumarea morală a mirenilor se
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
Hristos, este realitatea care trebuie recapitulată și îndumnezeită pentru a putea fi înfățișată lui Dumnezeu în unire cu omenirea deja restaurata de Iisus Hristos. De cealaltă parte, Biserica este pentru lume ceea ce este sufletul pentru trup, este realitatea constituita în puntea de legătură între Dumnezeu și lume, este mediul de epectază a lumii în ansamblul ei către destinul ei final, către rațiunea ei eshatologică. Asupra lumii acționează însă și societatea umană, căci trebuie să facem această distincție între lume ca loc
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
cu palma peste frunte și parcă reproșându-și pentru această lipsă de informare, avocatul a rostit cu o undă de regret în glas: „Oooo, cum n-am știut asta?!” Ca să ajungă în Iugoslavia el se aruncase în apele Dunării de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nouă și înotase spre malul sârbesc. După primele minute de conversație, intuind caracterul puternic și cinstit al lui nea Mitică, l-a bătut pe umăr și i-a spus zâmbind: „Auzi, tu, de-acum
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
asupra băieților familiei Tomescu. Mișu devenise medic, iar Nichita, avocat. [Sătul de urmărirea securității și de permanenta teamă de a nu fi arestat, în toamna lui 1948 părăsește România într-un mod original, după cum a relatat nea Mitică, sărind de pe puntea unui vapor în apele Dunării și ajungând înot pe malul iugoslav. După popasul pe malurile Senei, Nichita pleacă spre Canada, unde se stabilește definitiv. În Canada, cunoaște o ascensiune profesională pe care nici el n-ar fi putut-o bănui
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
valuri,de fulgere străpunși, O tulbure maree se-ntinde până marți Când în miezul apei marinari se lasă unși. Cum le plutește vina-n jurul frunții Că pe tăcute râvnesc la alte mirese Și-n porturi cu luna pe-ntunecimea punții Dorm în brațele de ceață ale femeilor alese. Abatere de la firesc Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul unui sfânt Și o rimă rebelă ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui
ÎN BRAŢELE HIMERELOR FEMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360932_a_362261]