5,860 matches
-
le ieie cu sine. Sub pretextul unei călătorii de distracție înlăuntrul țării, el se puse pe cale împreună cu soția sa, ajunse la Mesembria, intră în corabie și merse de-a dreptul la Constantinopol. Împăratul îl ținu anume de rău pentru o purtare atât de nebărbată și de mișelească, prin care se nimiciseră dintr-o singură lovitură multiplele silinți și cheltuiele pentru recâștigarea Bulgariei; refuză mai multă vreme celor doi fugari intrarea la Curte și chiar mai târziu le îngădui cu greu înfățoșarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dea greutate pretențiilor sale drepte. Nogas primi cu bunăvoință pe Lachanas ce venise întîi, dar tot atât de bine primi și pe Asan ce sosi mai târziu, luând cu părere de bine darurile hărăzite; însă amîndoror părților le pricinuia mare îngrijire prin purtarea sa cumpătareță și rezervată, oprindu-i pe amândoi la sine, luîndu-i cu sine în călătoriile sale, neluând nici o hotărâre definitivă și purtîndu-i cu vorba prin făgăduințe generale, când pe unul, când pe altul. Ghimpele comun al amîndoror pretendenților era într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care Mihail își luase soția. În privirea pasului al doilea, al năvălirii contra Bulgariei, se folosi de împrejurarea că tocmai în vremea aceea multe colonii militare așezate la marginea Persiei trebuiau să emigreze spre apus cu toată averea lor, din cauza purtării dușmănoase a persienilor. Cu multă tăinicie el ademeni o sută din acei soldați împărătești printr-un anume Kotertzes, care asemenea era dintre ei, ca să se lepede de împăratul și să intre în slujba lui, deci primi în mînele sale jurământul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
limbii lor cu cea italiană, deși cea dintâi părea atât de amestecată cu elemente străine și atât de degenerată, încît rămânea neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul uneltelor, originea și migrațiunea românilor rămânea totuși o cimilitură nedezlegată și mărturisită de cei învățați și pătrunzători, cimilitură a cării soluțiune n-a izbutit pe deplin nici până în ziua de azi. Înnăscuta neașezare și movibilitate a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care regele au avut-o pururea și necontenit pentru el, de când se cunoscură întîi și întîi, și având considerație recunoscătoare pentru apărarea și ajutorul contra turcilor, acestor neîmpăcați vrăjmași ai Valachiei, el se cunoaște dator de-a păzi fără înfrîngere purtarea însemnată mai jos și aceasta din libera lui voință și din propriu impuls, nesilit de nimenea și neviclenit, ci din contra printr-o făgăduință dată sub solemnă și juruită întărire pe care o făcea atât el cât și boierii lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deaproape; ba chiar despre vro legătură pe cale nelegitimă, care s-ar cam potrivi cu feliul de trai al lui Mircea, nu ne putem pronunța din cauza lipsei de date. Supărarea lui Wladislaw pe Ungaria și legătura sa cu Mircea răsărise din purtarea plină de contraziceri și egoistă a regelui {EminescuOpXIV 183} maghiar Sigismund, care, deși ales arbitru în pricinile dintre regele polon și ordinul german din Prusia, totuși în anul 1410 puse trupele sale să irumpă în Polonia sub conducerea lui Siborius
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Toată liniștea plastică și sublimă, ținuta cea așa de depărtată de conversațiunea ordinară în care ne transpune îndată elementul antic, spondeele cele grele, die oft verschlungenen Fugungen, în fine chiar compozițiunile de cuvinte silesc vocea, chiar contra voinței ei, la purtarea tonului. Cititorul care ar vrea să alerge și aci, ca la un dialog ordinar în iambi de câte cinci picioare, ar simți îndată conturbarea caracterului. Ponderozitatea trimetrului și însușirile pomenite de noi hotărâse deaceea de sine tonul. Astfel din această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari toate trebuie să vină la dreptul lor, face neapărată cerința portamentului; după aceea povestirea visurilor, cari, prin reproducțiunea fantaziei ce-și zugrăvește încă o dată cu deplină daritate sensibilă ceea ce-a văzut odată, și ea ordonă această persistență (Verweilen) și purtare a tonului fără cari nu pot fi neciodată împlin[it]e în (deplină) priveliște totală pretențiunile mai nalte a unei renașteri a viziunei. Ca esemplu aducem aminte de povestirea visului lui Wallenstein și a ducelui de Clarence în Richard al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
târâită, lungită care derivă totdeuna dintr-o concepțiune falsă și neartistică poate să devină adeseori și o manieră nesuferită și să stăpânească până și pe niște artiști talentați și cuminți, cărora apoi le răpește orce efect. O măsură anumită pentru purtarea și trăgănarea tonului firește că nu vom putea-o da neciodată cu preciziune matematică; căci simțământul artistic [î]i scapă totdeuna încercărei de-a calcula nurneric. E una din cerințele atât a unei adevărate naturi de artist cât și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
narațiuni remarcabile în privința artistică și adică: întîi narațiunea lui Othello, în Othello lui Shakespeare, în care el espune Senatului geneza relațiunii lui cu Desdemona; a doua, narațiunea lui Beaumarchais în Clavigo de Gothe, în care acela îi impută lui Clavigo purtarea lui infidelă. Ce se atinge de narațiunea lui Othello, putem spera că ea ni dă înainte de toate o icoană a personalității lui Othello. Noi auzim în această narațiune pe Othello cel simplu, departe de orce espresiune retorică, și cărui nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe sine acest înveliș al său ca ceva străin. Măsura și nobleța în mișcare, aruncătura liberă deși totdeuna pitorescă a hainei trebuie să se combine amândouă la reprezentarea unei figuri antice. Deși e ne-ncunjurat de trebuință o esercitare varie în purtarea și punerea hainei, precum și o privire atentă a anticelor, totuși și aicea nu se poate ajunge o deplină frumusețe în întrebuințarea lor decât numai prin puterea fantaziei, a fantaziei care, prin costumul, prin înconjurul ei și prin poet, se simte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
este prin urmare sau metafizică a naturei, sau a moravurilor. Cea dentăi conține toate principiele curate ale rațiunei din noțiuni (cu excluderea matematicei) asupra cunoștinței teoretice a tuturor lucrurilor, cea de a doua conține principiile cari hotărăsc și necesitează apriori purtarea practică. Moralitatea este singura legiuită ordine a acțiunilor care poate fi dedusă cu totul apriori din principie. De aceea metafizica moravurilor e adică și proprie morală pură, căreia nu i se pune de temei antropologia (și nici o condiție empirică). Metafizica
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în acelaș timp culmea nedreptății și mijlocul cel mai sigur de-a zgudui încrederea publică și de-a aduce turburare în societate. Bunul simț sfătuiește compromisul, și nici un om de stat demn de acest nume nu va urma o altă purtare. Într-un cuvînt: a pretinde să regulezi după principii absolute lucrurile omenești sau tot ce le atinge și stă în raport eu ele i se pare unei mulțimi de spirite bune sau o completă imposibilitate sau o rară imprudență. Nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spirite bune sau o completă imposibilitate sau o rară imprudență. Nu putem tăgădui că-n Englitera, unde, cum zice Macaulay, a ști a transige a fost totdeuna fondul științei de guvernământ, o politică care-și are drept regulă întîie de purtare de-a te pleca necesităților momentului a conjurat de multe ori furtuni care fără această mlădioșie și îndemînare ar fi supt cu sine națiunea. ["MAȘINA SOCIETĂȚII CONSISTĂ.. "] 2257 Mașina societății consistă, ca și aceea a corpului omenesc, din părți cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această trecere peste mărgini are un scop mai întins decât cel personal, și adică: în perpetuarea transmisă a culturei. Cu deosebire se poate susținea aceasta despre cultura aceea care se referă la moralitatea și frumuseța unui om, la viața si purtarea cea cultă; aicea influința unei împrejurimi culte nu e numai esențială, ci neînlocuibilă. Simțul estetic în genere și probarea lui în viața proprie îndeosebi cere o îngrijire atât de durabilă și practică cum ea nu se prezintă (geboten) decât prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cât și în privitor, într-un mod neconștiu. Aceasta este și motivul unic, dar de ajuns pentru părerea veche, cum că asupra gustului nu se-ncape dispută. În părerea vulgară asupra pretențiunilor ce sânt a se face la viața și purtarea unui om cult domnește aceeași, nu vrem să zicem (greșală) aberațiune, ci lipsă de cunoștință. Cu drept cuvânt purtarea unui om cult e privită de individuală, ca o espresiune a interiorului său propriu și caracteristic, distinsă de acțiunea legală și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum că asupra gustului nu se-ncape dispută. În părerea vulgară asupra pretențiunilor ce sânt a se face la viața și purtarea unui om cult domnește aceeași, nu vrem să zicem (greșală) aberațiune, ci lipsă de cunoștință. Cu drept cuvânt purtarea unui om cult e privită de individuală, ca o espresiune a interiorului său propriu și caracteristic, distinsă de acțiunea legală și morală, după legi generale și cunoscute și după moravuri. Dar de aceea i se și pare oricui cum că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât de acelea cari conțin reguli curat empirice mai mult asupra decenței, convenabilității, a șicului și a celor ce șed bine în relațiunile noastre cu oamenii. Nouă însă ni s-a arătat clar cum că orce șic și amăsurare în purtare, de la purtarea cea mai exterioară până la formațiunea cea mai intimă a sufletului, se-ntemeiază pe legi estetice, își are originea în judecăți estetice neconștie; și numai fiindcă sânt neconștie pretențiunile culturei par a fi curat individuale, pe când, în adevăr, individele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acelea cari conțin reguli curat empirice mai mult asupra decenței, convenabilității, a șicului și a celor ce șed bine în relațiunile noastre cu oamenii. Nouă însă ni s-a arătat clar cum că orce șic și amăsurare în purtare, de la purtarea cea mai exterioară până la formațiunea cea mai intimă a sufletului, se-ntemeiază pe legi estetice, își are originea în judecăți estetice neconștie; și numai fiindcă sânt neconștie pretențiunile culturei par a fi curat individuale, pe când, în adevăr, individele toate, deși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
omenești în legile [ei], precum pricepem pe aceea a artelor, și va crea lângă estetica artelor o estetică a vieții. Despre ceea ce acea estetică ar trebui să instruieze găsim așa de puțin în galanthonul quadlimburghez, ba chiar și în Knigge, Purtarea cu oamenii, câtă chemie sintetică găsim într-o carte de bucătărie; chiar în scrierile pedagogiei noastre atât de înaintate, ca și în cele mai multe asupra eticei vom afla numai niște observațiuni risipite. Până și însemnătatea practică a unei asemenea științe și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de terorism și a altor acte, cum ar fi provocarea de catastrofe, distrugerea lucrărilor de artă, participarea la masacre sau atrocități colective comise împotriva unei populații lipsite de apărare. Sigur, chiar în Convențiile de la Haga din 1899 și 1907, în purtarea războiului, se facea diferența între combatanți și necombatanți și se încercă pedepsirea celor care nu respectau aceste reguli elementare de separare între beligeranți și populația civilă. Să nu uităm că la 9 octombrie 1934 au fost asasinați regele Alexandru al
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
întruchipează Haosul. În mitul asiro- babilonian al creației (Enuma Eliș, I, pp. 37-40), Apsu - principiul masculin al Haosului - pornește război împotriva zeilor, pentru că aceștia, prin comportamentul lor vivace și zgomotos, îi tulbură somnul : „Vreau să-i distrug, să termin cu purtările lor, ca liniștea să fie refăcută, să putem dormi” (1, p. 16). De regulă, când iese din starea de letargie (de nonmanifestare), monstrul produce un cataclism, ca în această colindă românească : Sus, în vârful muntelui, Sub cetina bradului, Unde-și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
planta „coada-cocoșului” (numită și „Pecetea lui Solomon”, Polygonatum odoratum sau Polygonatum officinale). Într- adevăr, planta conține diverși alcaloizi și este folosită, inclusiv în medicina populară românească, împotriva nevralgiilor de tot felul. „Pentru durerile de cap - spune Plinius - [botaniștii] reco- mandă purtarea unei cununi făcute cu această plantă” (Naturalis historia, XXVII, 117) (38, p. 283). Amintesc în scest context și de cununa de mirt pe care o poartă, în mitologia clasică, zeița dragostei Afrodita (Venus) și muzele din alaiul ei, considerate de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o întreagă secțiune („Cununi și coroane”), în lucrarea sa Oneirocritica (I, XV), efectelor, benefice și malefice, pe care le produc asupra oamenilor diverse cununi de plante purtate pe cap sau pe alte părți ale corpului (273, pp. 89-91, 247-248). În ceea ce privește purtarea cununilor, este vorba de o adevărată, dar puțin studiată, tradiție arhaică cu coordonate simbolice, narcotice și terapeutice care s-a dezvoltat mai ales la civilizațiile din bazinul mediteranean. în primele decenii ale secolului al XIX-lea, un poet ca Iancu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
liceul Sf. Sava să se constituie un juriu care să-l judece pe d. Filibiliu. Juriul informîndu-se despre cele petrecute și aflând că băiatul pălmuit nu numai că e repetent, ci totodată unul din cei mai înrăutățiți, care strică prin purtarea lui întreaga clasă, și că părintele lui a făcut o cauză celebră din pălmuirea fiului său, s-a pronunțat pentru primirea concluziunilor raportului dat de revizorul general care anchetase cazul și exprimase părerea că ar fi destul să i se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]