1,897 matches
-
iluzorie de a se întâlni cu fariseul, cu centurionul și cu tâlharul cel bun, sărind peste neplăcerile prezentului, și se trezește într-un decor antedatat în care modernitatea aleargă după patină și falsul după autentic. Vestigiile urbane stivuiesc vârstele și rânduiesc zeii unul peste altul, dar orașul propriu-zis păstrează amprenta unui timp acordeon. În noianul veacurilor sedimentate aici, sunt și straturi geologice care lipsesc, arheologul pică peste un calendar descompletat. Niciun vestigiu din secolele I-IV d. Hr. Nici dintre secolele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mers toată noaptea, am trecut Breslau și în zori de ziuă a revenit același peisagiu de pământuri sărace, năsipoase și mlăștinoase și păduri de pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și grădinuțe și culturi meticuloase. Cum ne apropiem de Berlin**, în același peisagiu de păduri de pini, dăm peste case de lucrători, mici și modeste, foarte multe cu antene de Radio. La 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătut-o câteva zile, pierzând câțiva oameni și cum nu le mergea bine, s-au retras și turcii, și Ștefan. Atunci, Ștefan „s-a pornit cu năvală în țara dacilor”, era însă oprit de una din părțile oștirii care fusese rânduită acolo ca să păzească țara. Despre existența unui conflict între cei doi domni români relatează și cronicarul turc Tursun-Bei: „voievodul Țării Românești pusese în acea margine (de țară) pe beilerbeiul său împreună cu 7.000 de ostași aleși pentru a-și apăra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe mâna străjilor, și, deși nu mâncase, s-a ridicat de la masă și „îi strânge de îndată pe toți Optimații, Sutașii și Comandanții călărimii, le povestește primejdia ce-i amenința dinspre dușman (și) le poruncește să ia armele pe ascuns, rânduiește străji în cetate pe toate căile și la toate porțile, (iar) la intrările pieții așează cohortele pretoriene. Dinaintea gazdei sale el rânduiește două sute de veterani, și aceștia cu arme grele, ca să primească iureșul dușmanilor dinspre cele două ulițe care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Comandanții călărimii, le povestește primejdia ce-i amenința dinspre dușman (și) le poruncește să ia armele pe ascuns, rânduiește străji în cetate pe toate căile și la toate porțile, (iar) la intrările pieții așează cohortele pretoriene. Dinaintea gazdei sale el rânduiește două sute de veterani, și aceștia cu arme grele, ca să primească iureșul dușmanilor dinspre cele două ulițe care se întâlnesc acolo, (iar) pâlcurile de călăreți le împarte pe la toate răscrucile. Așadar, regele nu a fost surprins de atacul românilor, cum a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
despre problemele creștinătății. Voievodul moldovean îl informa pe papă că solul venețian urma să aducă la cunoștința scaunului pontifical gândurile și planurile sale. În încheierea scrisorii, Ștefan îl ruga pe papă ca „împreună cu ceilalți regi și principi prea puternici să rânduiască în așa chip ca noi să nu luptăm singuri, ci cu ajutorul acelor principi. Lupta de la Vaslui Expediția eunucului Suleiman pașa era socotită de sultan ca un act al cărei rezultat trebuia să fie cucerirea și supunerea Moldovei. În planurile lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pașa nu a putut să-i strângă într-alt loc pe ostașii aceia care se împrăștiau. Oricât de mult s-a străduit și oricât de multe sforțări a depus, el nu a putut totuși să-și închege și să-și rânduiască alaiul.” În 10 ianuarie 1475, Ștefan cel Mare a obținut o biruință extraordinară. La Veneția ajungea vestea că au pierit 40.000 de turci, iar 4.000 au fost făcuți prizonieri. În Cronica lui Unrest se menționează 100.000 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foștii ocupanți nu-i mai interesa. Din cele 40 de file îngrijit șnuruite, ale proceselor verbale, voi spicui câteva date nu lipsite de interes, chiar după atâta trecere de vreme. Se constată din depozițiile consemnate că întreaga înscenare a fost rânduită de însuși Tantiloff, reprezentantul șef al bulgarilor din România. Din prima depoziție consemnată, a lui Ciorăneanu aflăm că o mai veche cerere a bulgarilor de a li se restitui moaștele, ce pretindeau a fi de origină bulgară, a fost respinsă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
troglodiți, de mediocrități, ca un fel de locotenență, care învățase cântatul în strună până la a prinde sunetele cele mai subtile. La Iași, acolo unde s-a mutat don' Cezar după 1990, meteahna a rămas aceeași, doar mediocritățile s-au mai rânduit. Iar don' Cezar se lăsa purtat pe norișorul de osanale, sicofanții își lustruiau imaginea încordându-și mușchii biografiilor proprii cu anecdote din preajma unui poet cu destin sigur. Era influențabil. Mediocrii din jur se răfuiau cu lumea literară autentică asmuțindu-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Tabor. Este o trăire aparte față de lumea de aici. Atât de bine ne simțim În apa Iordanului, parcă ne-am născut din nou. O, ce bine-i! Ce mulțumire sufletească am simțit, am trăit! Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a rânduit aceste clipe fericite. Părintele David face și slujba de sfințire a apei, că are o tânără de 15 ani care n-a fost botezată. Și o botează acum, aici la râul Iordan. Ea este Îmbrăcată totul În alb. Are un
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
până În sfârșit. Sf. Ioan s-a dus din copilărie la Mănăstirea Neamț. Acolo a stat sub ascultare. Acolo a crescut trupește dar mai mult sufletește. Și el și-a dorit să meargă În pelerinaj la Sfintele Locuri. Și când a rânduit Bunul Dumnezeu a ajuns și acolo. Vizitând și văzând sfințenia locului a căutat să rămână acolo. A rămas prin pustiul Iordanului, apoi s-a nevoit la Mănăstirea Sf. Ana, la Hozeva. El a fost Înger și Poet. A scris multe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Învieri celei de a treia zi! Amin! Multe au rămas nedestăinuite, din multe motive personale. Pe parcurs, În unele locuri, am dat doar de Înțeles ce-a fost sau au urmat dar... Mulțumesc Bunului Dumnezeu și Maicii Domnului că au rânduit să fie publicată această carte! Și-i mulțumesc mult de tot părintelui Vasile Burlacu care mi-a dat această sugestie. Și de la Protoierie am fost Încurajată foarte mult. Așa a pornit această carte. Le mulțumesc tuturor colaboratorilor mei care m-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
02.2006 De pe vale, de pe deal Lume vine la Iordan Iordanul e râu frumos Unde s-a botezat Hristos! Sfânt Ioan botează lume Domnu-L cheamă și Îi spune Vino Ioane și cutează Vino tu și Mă botează! Că așa e rânduit Ca să fie prea slăvit Sfânt Ioan Botezător Le vorbește tuturor Le vorbește cu sfială Și botează cu-ndrăzneală: E Mielul Lui Dumnezeu Ce ridică păcat greu El e foc ce mistuiește Și făptura ce-nnoiește Și-L botează În Iordan
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
aceleași cauze, la 22 aprilie 1674, Dumitrașco Cantacuzino, la cererea episcopului Sofronie, confirma Episcopiei stăpânirea asupra satului, iar la 29 decembrie 1675, Antonie Ruset proceda în același fel. Una dintre atribuțiile localnicilor era apărarea graniței. În 1676 domnitorul Antonie Ruset „rânduiește hotarnici”. În vecinătatea Plopenilor, se aflau moșiile Spărieții și Cârligații. Din cartea domnească dată de Ștefăniță Lupu la 1660, păstrată printre documentele Episcopiei, reiese că Broștenii și Plopenii aveau o administrație proprie, alcătuită din ureadnici și șoltuzi. Pentru satul Plopeni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru că ei trăiesc în credința că cel care învelește o biserică va fi mântuit cu siguranță, iar cel care va clădi una în întregime va fi neapărat scutit și de pedeapsă și de vină, de aceea pretutindeni clădesc biserici și rânduiesc preoți”. Numeroși alți călători - oaspeți în Țara Moldovei - erau poloni. În 1766, Toma Alexandrovicz, diplomat, trecând prin Huși în drum spre Istanbul, consemna faptul că în oraș se afla o biserică catolică a franciscanilor (biserica Sfântul Anton din Padova), sub
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cereau să fie scutiți de unele obligații în bani („banii ajutorniței”). Se arăta că s-au oprit numai 2 lei la 10, ceea ce nu se poate socoti asuprire, și nici spor, urmând ca ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii din târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a se face cercetări și „a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cel mai apropiat al celui de la care învățase meseria. Făceam ce făceam, copil fiind, și mereu îmi găseam drum la librărie, unde totul îmi plăcea. Mă strecuram printre cumpărători pentru a ajunge în spatele galantarelor, unde, ca într-o bibliotecă, erau rânduite cărțile, unele după format, altele după colecții și autori. Cercetam metodic rafturile de jos, ghe muit înapoia tatei, care avea de lucru cu clienții. Pe o scăriță metalică puteam coborî, și o făceam adeseori, la subsolul magazinului, unde era depozitul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ireproșabilă al limbilor moderne, cunoscător de arabă și sanscrită, în momentul când se părea că i se deschid în față toate cărările lumii acesteia, Andrei Scrima fusese ales de chemarea spre Înalt. La început, frate la mânăstirea Antim, va fi rânduit călugăr în 1956, cu câteva luni înainte de a pleca spre India. În perioada 1946-1956, dar mai ales după 1953, când Andrei Scrima era ajutor de bibliotecar la Biblioteca Patriarhiei, el va fi vizitat aproape zilnic de Vasile Voiculescu sau îl
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Lenau". Și explicitarea etimologică vine să adâncească subtilitatea utilizării: "Din punct de vedere al originii, filă este un împrumut din neogreacă, prin urmare, mult mai tânăr decât sinonimul parțial foaie, dar ceva mai bătrân decât pagină, neologism latino-romanic. El se rânduiește printre acele, destul de numeroase, grecisme, mai vechi sau mai noi, care denumesc obiecte din lumea culturii în general, a cărților și a scrierii în special: catastif, cărturar, condei, filă, hârtie, plic, tipar, bibliotecă etc., etc." Discuția pleacă de la sintagma "galbenele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
el vede peste capetele tuturor ce face popa în altar. Într-una din primele zile ale lunei iulie primii o telegramă din Fălticeni prin care fratele meu Matei mă chema să-l întovărășesc la Dorna-Vatra din Bucovina, unde medicii îl rânduiseră 82 să facă băi feruginoase. Fiindcă intrasem în vacanțele de vară, plecai imediat la Fălticeni, și acolo, din întâmplare, găsii un evreu birjar din Bucovina, care se oferi pentru suma de zece galbeni să ne ducă într-o singură zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
formează glucidele și lipidele, iar ultimele trei proteinele. Toate participă la cicluri mai mici sau mai mari, dar Întotdeauna Închise, caracterizate prin absența unui deșeu propriu-zis. În concret, organismele ce alcătuiesc o biocenoză, indiferent de nivelul ierarhic, inclusiv biosfera, se rânduiesc Într’un cerc; deși pe un cerc nu poate exista o origine, deci o poziție privilegiată, putem ple-ca de la un organism autotrof, o plantă, care utilizând forme minerale ale elementelor amintite va forma substanțele organice reducătoare amintite mai Înainte. Ele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
printre semeni și avea acea zestre genetică care-l capacita. Și-a mărit astfel gospodăria, a cumpărat mai multe oi și s-a ocupat de educația copiilor săi. Când venea în Brăila să ne viziteze era gârbovit de greutatea săculețelor rânduiți cu grijă de bunica, iar la momentul intrării pe strada noastră, saluta pe toți, se oprea și discuta mai cu fiecare în parte, mama spunându-i deseori: „Tătică, nu mai zăbovi atât pe stradă, nu-i ulița satului și nici
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
noi copiii le-am adaptat nevoilor noastre de suflet tocmai pentru că țin de patimile noastre, de frământările și eul fiecăruia. De pildă, Adi și-a fixat un gen de cutumă în a-i da tatălui nostru de pomană, alături de cele rânduite în mod obișnuit țigări și brichete. Odată, ne întorceam împreună de la cimitir și pe toată distanța până acasă a dat bărbaților întâlniți țigări și brichete, unii chiar insistând să le arate principiul de funcționare, deoarece erau cu aprindere electrică și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
toată viața, piesele potrivite pentru a monta acest puzzle complicat. Au fost momente grele, momente de cădere și incertitudine, însă de fiecare dată soluția ce mi a descătușat așteptările și trăirile a venit numai de la bunul Dumnezeu și acel puzzle rânduit de creator. Așa am cunoscut oameni absolut minunați, oameni a căror valori și principii de viață sunt atât de simplu articulate pe respectarea omului de lângă tine și soluționarea acelui torent de suferință și neputință. Îmi sunt dragi acești oameni frumoși
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
poate frământările lăuntrice, însă dincolo de toate și de tot, rămân oamenii, „oamenii puzzle-ului meu dumnezeiesc.” Nu există și n-am prefigurat o ordine în prezentarea domniilor lor, am respectat doar momentul întâlnirii pe această schemă de puzzle, așa cum mi-a rânduit-o bunul Dumnezeu. Doamna doctor, Maria Ciopraga, medic primar specialist în medicina de familie, cu care relația mea a început din Facultate; pe atunci era „interna noastră de cămin” în Pușkin 6, iar eu un „boboc” ce abia începea să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]