2,406 matches
-
platourile și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere în geomorfologia climatică” Tricart și Cailleaux subliniază faptul că „orice formă de relief rezultă din antagonismul sau din echilibrul dintre atacul rocii existente
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și înșeuările sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere în geomorfologia climatică” Tricart și Cailleaux subliniază faptul că „orice formă de relief rezultă din antagonismul sau din echilibrul dintre atacul rocii existente și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sunt foarte mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere în geomorfologia climatică” Tricart și Cailleaux subliniază faptul că „orice formă de relief rezultă din antagonismul sau din echilibrul dintre atacul rocii existente și rezistența acesteia
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
mici. Întâlnim de asemenea pante foarte abrupte (versanți puternic înclinați), interfluvii ascuțite (plaiurile Giurcăi sau Babanuței) sau chiar interfluvii plate (Pitigaia care corespunde terasei Prahova). În zonă nu lipsesc nici marile depresiuni de versant numite „râpi”(Râpa Comorii, Râpa Calului, Râpa Babanuței). II.1.4 PROCESE DE MODELARE A RELIEFULUI În volumul „Introducere în geomorfologia climatică” Tricart și Cailleaux subliniază faptul că „orice formă de relief rezultă din antagonismul sau din echilibrul dintre atacul rocii existente și rezistența acesteia. Acțiunea modelatoare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
însă nu au dat randamentul scontat. S-a încercat introducerea molidului (Picea silvestris), a bradului (Abies alba), pinului (Pinus silvestris) și pe o mică suprafață (de câteva hectare) a laricelui (Larix larix) și a tisei (pe Valea Comorii, la baza râpei există 20 - 25 de exemplare). Datorită neadaptării la condițiile climatice de aici a lipsei de fonduri dar și a nepăsării oamenilor, plantațiile de rășinoase au fost „invadate” de specii autohtone, iar dezvoltarea acestora nu a fost armonioasă. II.4.2
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
creat o forță de muncă capabilă , conștientă, cooperantă. Omenirea a parcurs un drum dificil pentru a atinge un nivel corespunzător înțelegerii necesității acestei noi ordini, a deschiderii granițelor și înscrierii tuturor în concertul cooperării globale. Versurile lui Tudor Arghezi „...prin râpi și gropi adânci / suite de bătrânii mei pe brânci” sunt prin extensie foarte potrivite pentru a caracteriza o anumită stare a globalizării în anumite perioade de conflict, turbulențe și confuzii. Războiul rece a constituit una dintre cele mai potrivnice perioade
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
Unirea" și "Apărarea Națională", fiind fondator al ziarului "Naționalistul" din Iași. Grigore Bejan a fost deopotrivă un mare proprietar și filantrop, lăsând prin testament universității ieșene o suprafață de teren de 950 de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul Galatei spre comună Miroslava. În Râpă Galbenă a construit un hotel ce i-a purtat numele (construcție încheiată pe la 1900), cu o mare notorietate în perioada interbelică, fiind unul din locurile recunoscute pentru plăceri vinovate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Grigore Bejan a fost deopotrivă un mare proprietar și filantrop, lăsând prin testament universității ieșene o suprafață de teren de 950 de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul Galatei spre comună Miroslava. În Râpă Galbenă a construit un hotel ce i-a purtat numele (construcție încheiată pe la 1900), cu o mare notorietate în perioada interbelică, fiind unul din locurile recunoscute pentru plăceri vinovate ale Iașilor până către 1940, când a fost demolat. Așadar, șapte
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Deisis, Sibiu, 2004, p. 65). 3 Așa cum lucrurile se retrag în preexistența lor, în adâncul nevăzut al departelui, punându-se astfel în siajul începutului: "Sunt, nesortite, lucruri de care/ Când te apropii, încet,/ La fel de încet se retrag/ Ca să cadă/ În râpa adâncă a preexistentului,/ În neștiutul unde țâșnesc/ De foarte departe, nevăzute și albe/ Izvoarele grele și lente/ Și greu suitoare/ Ale trecutului viu" (Trecutul viu, în Poezia, ed. cit., p. 94). 4 "Neuitatul din centrul uitării,/ Nevăzutul din sfera luminii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prerogativele unei intervenții eficace în devenirea socială. De fapt, e o perversiune și a divinului, și a umanului - un monstru hibrid născut dintr-o împreunare aberantă. Fără capacitatea de-a limita efectiv derapajul moral întru restaurarea legalității ne ducem de râpă, dragă Ian. Nu vezi? Azi omul nici nu se mai sinchisește de datoriile pe care le are; se trăiește pe credit ca pe-o saltea de puf, cu o nesimțire suverană. Cred în responsabilitățile formative, de la care cei aflați încă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
părinții mei fuseseră mutați „disciplinar” din satul natal, unde erau ajutați și consiliați de familie, Într-un alt sat la comunei, un cătun periferic, suit pe niște dealuri lutoase, unde se ajungea pe un drumeag veșnic Înnămolit, un fel de râpă străjuită de gard de cătină. Urcau cu greutate căruțele, dar și oamenii. Școala era plasată În fostele atenanse ale unui conac boieresc, acum dispensar. Erau trei camere ce dădeau Într-un cerdac lung. Într-una, mai Încăpătoare, era sala de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu prea fericită, dar portretul e destul de aproape de personaj. Discuția a avut loc În biroul șefei de cadre, la Direcția Medicală CFR Iași. Botezatu era atunci angajat la Laboratorul de psihologie al Căilor Ferate, aflat În curtea Policlinicii CFR de la Râpa Galbenă; a ocupat acest post după ce fusese judecat și condamnat și după ce trecuse prin coloniile de muncă de la Canal și Onești și Încerca acum să se Întoarcă la universitate. Fusese eliberat, dar Încă era considerat periculos și a fost pus
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Altădată, pe vremea culesului fructelor din grădină, tot când mă în torsesem de la bureți, tot cu traista plină, ca și acum, am lăsatăo pe mama trebăluind, iar eu - încotro am luat-o ? - ies pe poartă afară din curte, cobor pe râpă, trec puntea peste gârla satului și în fața casei surorii mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu se găsea în tot satul, poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cât tare. Așa mi-am umplut sânul cu pere, am aruncat bățul, și cu ochii la poartă dar și la ușa casei, să nu iasă sora mea să mă vadă, am zbughit-o repede peste puntea de la gârlă, am urcat râpa într-un suflet, am deschis poarta casei noastre și am ajuns unde fric a nu mai era motiv de neliniște. Mai ales că am avut nor ocul că nici mama nu era prin ogradă. Să vadă la ce și cât
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
lungă. Îmi aduc aminte de anul 1932, murise tata, se abătuse pe la noi o iarnă foarte aspră, cu zăpadă de aproape un metru înălțime, timp când, singura distracție duminica era trasul cu săniuța pe ulița din fața p orții mari, către râpa care cobora până la gârla care era înghețată și treceam cu săniuța până departe în fața porții surorii mele, Catrina. Seara, când mă retrăgeam în casă și dădeam jos opincile de cauciuc și oghelile, întindeam picioarele înghețate până la gura sobei, plină cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
șapte frați rămași în viață, Petrea Despa care neavând copii a înfiat unul, pe nume Simion. După război, în una din zile, când valea Trotușului era încălzită de soarele primăverii, sora mea Ilea na, tocmai ieșise din ogradă și cobora râpa să treacă gârla s ă ajungă la vecinul Furnică, să împrumute niște făină de grâu, pentru că se apropia paștele. Când cobora, iată se întâlnește cu Simion, copilul înfiat de unchiul. Avea vreo zece ani, dar era mereu pus pe șotii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe de o parte rușii înșiși, în frunte cu iubitorul de votcă și de țară, Elțîn, au cerut independența Rusiei, adică desființarea Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, îl urăsc pe Gorbaciov pe motiv că ar fi dus de râpă aceeași Uniune Sovietică. Explicația nu poate fi găsită decât în istoria și psihologia rușilor. Câteva secole, Rusia a fost imperiu, iar rușilor le-a intrat în cap că acest lucru este normal, ba, mai mult, necesar. Au fost educați în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Tăcu nu se știe. Se știe doar că, nu peste mult timp, Ceaușescu avea să scoată mii de oameni În stradă la „Cântarea României”. Toată țara cântă un om. Iar soarta unui popor depinde uneori de un singur om. Fenomenul „Râpă Galbenă” 17 iunie 1986. La bibliotecă CUG-ului are loc o lansare de carte a șefului catedrei de Metalurgie de la Universitatea din București, prof. univ. dr. Laurențiu Sofronie. „Dimineață a intrat la mine secretarul cu probleme de propagandă și mi-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
intrat la mine secretarul cu probleme de propagandă și mi-a spus ca tovarășul Iliescu nu mai are ce căuta În combinat pentru că așa au ordonat cei de la centru. Am fost nevoit sa ma conformez și am mutat lansarea la Râpă Galbenă”, spune Alexandru Tăcu. Acolo, după discursul autorului și al tovarășului Iliescu, s-au așteptat câteva minute Întrebările, pe biletele. Pe unul din bilete scria: «Pe când președinte, domnule Iliescu?. O Întrebare la care nu s-a răspuns În public. Dar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de la tribuna O.N.U. pentru a deveni convingător că victoria comunismului pe Întreg globul nu-i decât la un pas distanță de locul unde peiora... A venit Mi de lucrurile: Învinsese... imperialismul, cu tot „putregaiul” ce-l caracteriza. enomenul Râpă Galbenă - , Ion Iliescu preia conducerea țării”, spune ziarul „Ieșeanul”. Ce a Însemnat Ion Iliesc ăspuns cititorilor. N-a fost nevoie de eforturi personale. Răspunsul la Întrebare, pentru mine și cititori ni-l da, nu se poate mai bine, Valeriu Stancu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
răspîndise modă grevelor la universitate, studenții luînd atitudine Împotriva diverșilor profesori „pătați”. Alină se află și ea la statuia lui Kogălniceanu. Cei interesați că Braia să dispară Înainte să spună prea multe, l-au amenințat pe Tăcu că Îi vor râpi fiica În contrapartită cu evacuarea urgenă din Iași a lui Doru Braia. În seara aceea, Își amintește el, după ce a luat cuvîntul În fața studenților pentru a le spune că și acum, postrevoluționar, teroarea ameninățrilor nu luase sfîrșit, a pus că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
607). Cei din jur pun la îndoială realitatea acestor închipuiri, însă ea respinge sugestia că ar fi băut sau că ar avea nevoie de un medic. Declară că nu vrea să fie omorâtă, arătându-se obsedată de prăbușirea mașinii în râpă și de ideea că sângele veșnic al omorului... nu se șterge niciodată de pe locul de unde a fost vărsat (I, p. 608). La sosirea bărbatului ei, își dă seama că e considerată drept o piesă de muzeu, o fosilă (I, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
săptămână, să tune și să fulgere, să-și ruineze sănătatea, să se distrugă, câștigând ceva derizoriu (II, p. 625). Amenințarea morții se face tot mai mult simțită o dată cu aceea a izolării în ospiciu. După ce a alunecat în mod inexplicabil în râpă, cea mereu acuzată că bate câmpii (III, p. 638) spune că simte prin fereastra deschisă un aer amar, care vine din cimitir [...] un aer uscat, fără oxigen, fad [...] care vine din altă lume (III, p. 639). Iritat de istorisirile dezordonate
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
viața ca răspuns la înjosirile îndurate. Când Marghioala declară că mai grea pedeapsă decât cea pe care și-o va da singură nu există, Ionel ripostează : Vrei să mă șantajezi ? Că te vei sinucide ? (II, p. 629). Căderea femeii în râpă îl face pe Țiclete să se întrebe dacă n-a fost vorba de o tentativă de sinucidere : Doar n-o fi încercat să se arunce ? (III, p. 635). Aceeași ipoteză este formulată și apoi respinsă și de Romanița : Nu te
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile Sarmatice și Meotice de aici. Astfel de pildă, pârâul Plopi prin văiugile lui torențiale secundare din satul cu același nume, a înaintat așa de mult spre Est, încât râpile lui amenință cu surparea șoseaua județeană Huși - Iași, între vârful lor (dă și firul apei Lohanului superior se prezintă în această parte puternic gâtuită, fenomenul ulterior de captare urmând în mod inevitabil să îndrepte spre Crasna partea din bazinul superior
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]