1,696 matches
-
devenind unul dintre cei mai puternici trei prinți din Etiopia (ceilalți fiind Wagshum Gobeze din Lasta și Wag (viitorul împărat Emperor Tekle Giyorgis al II-lea), precum și Regele ("Negus") Menelek din Shewa viitorul împărat Menelek al II-lea). Toți trei râvneau să devină unic conducător, revendicând descendența din dinastia solomonidă. Rivalitatea "Dejazmach"-ului Kassai cu Wagshum a fost complicată de faptul că sora lui, Dinqinesh Mercha, era căsătorită cu Wagshum Gobeze. După doar cinci ani, Wagshum Gobeze a jucat rolul militar
Yohannes al IV-lea al Etiopiei () [Corola-website/Science/320505_a_321834]
-
Atena. Prima încercare a eșuat în 511 i.en., când exilații sunt înfrânți la Leipsydrion, lângă granița cu Beotia, așa încât adversarii lui Hippias încep să caute sprijin exteror din partea Spartei. Greu de convins, regele Cleomenes, prieten al nobilului spartan Isagoras, râvnea la o glorie războinică. În 510 i.en., o expedtie spartană în funte cu Cleomenes și exilații atenieni pornesc împotriva lui Hippias și îl alungă, tiranul se refugiază la curtea regelui persan, iar Isagoras este ales arhonte. Victoria lui Isagoras
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
pare că favoarea acestei "Pompadour cu piciorul mic", cum a fost numită Teodora, dură destul de muult; în orice caz ea era în stare să și-o apere.Într-o zi, din gelozie, ea puse să fie asasinată o rivală care râvnea la inima lui Manuel și s-a păstrat o scrisoare foarte curioasă prin care unul din familiarii ei se trudea să-i potolească remușcările pe care după mulți ani ea le simțea pentru această crimă pasională. De altfele, această legătură
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
Anii cei mai chinuiți. Nu acea Suceavă a frustrărilor, a prostiei stăpână peste tot, a dușmăniei de care te izbeai la fiecare mișcare, nu această Suceavă mi-o amintesc, deși ea mi-a dominat existența, ci alta, cu totul alta, râvnită de sufletul meu și care s-a topit în el și nu s-a aflat decât acolo, fără să-și piardă farmecul până azi, spre ea mă reîntorc și în spațiul ei îi situez pe toți cei dragi, pentru că mai
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
a versului, ci și sensul adânc al fiecărui cuvânt. Această particularitate a stilului schumannian este relevată în fiecare dintre cele opt lieduri ale ciclului. Pe parcursul lor urmărim realizarea unei metafore uriașe. În primul lied eroina schumanniană este o ființă ce râvnește spre un ideal care pare de neatins (în cazul dat fiind vorba de dorința de a iubi și a fi iubită), iar în ultimul lied asistăm la năruirea tuturor speranțelor și în final chiar la pierderea celor mai prețioase valori
Frauenliebe und -leben () [Corola-website/Science/316427_a_317756]
-
nevoie de reparații ce necesitau cheltuieli foarte mari. Comunitatea ortodoxă suceveană nu putea suporta cele cheltuieli, astfel că biserica a fost închiriată și transformată în magazie pentru depozitarea paielor și a fânului. Scăpată de demolare, biserica a început să fie râvnită de către comunitatea luterană din oraș. În anul 1815, etnicii germani de confesiune evanghelică au solicitat cedarea Bisericii Mirăuți pentru a-și ține acolo slujbele religioase. Ei argumentau că înainte de anul 1775 au existat în Suceava două biserici luterane care au
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
acest film: "„Un film frumos, care n-are nevoie de frumusețe. Un film gingaș, care trebuia să fie necruțător. Un film duios, care trebuia să fie răscolitor. Un film blând, care trebuia să fie crud. Este un tigru ce a râvnit să fie pisică. Întrebare logică și inevitabilă: de ce să vrea un tigru să fie pisică? Răspuns sincer și fără scăpare: pentru că tigrul i s-a părut lui Mihai Constantinescu prea mare pentru lumea mică a filmului său. Și aici a
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
casa și îl urmărește. Dreux-Soubise plănuiește, împreună cu un grup de monarhiști conduși de ducele de Orléans, să realizeze o lovitură de stat împotriva guvernului republican. În acest plan un rol crucial joacă mai multe cruci de aur, pe care le râvnește și misterioasa contesă Joséphine de Cagliostro, considerată de mulți ca fiind o vrăjitoare nemuritoare și care are nevoie de cruci pentru propriile planuri. Aceasta este prinsă de monarhiști, condamnată la moarte și aruncată în mare, dar este salvată de Arsène
Arsène Lupin (film din 2004) () [Corola-website/Science/325371_a_326700]
-
din Rouen. Aflat la Paris, Arsène află că cele trei crucifixuri arată calea spre o comoară mare, ascunsă de regina Maria Antoaneta. În încercarea de a fura crucifixul aflat la Luvru, Lupin se confruntă cu Beaumagnan, partener al monarhiștilor, care râvnește și el comoara. Beaumagnan îi arată lui Arsène că Joséphine apare în mai multe tablouri din epoci diferite, avertizându-l că aceasta își urmărește doar propriul interes și va scăpa de aliați după atingerea scopurilor sale. În plus, el îi
Arsène Lupin (film din 2004) () [Corola-website/Science/325371_a_326700]
-
eroului național care a învins indiferent de perioada în care a apărut. La începutul filmului sunt prezentate „frumusețile patriei”, pentru care strămoșii urmează să lupte și să se jertfească. Bogățiile țării sunt considerate ca neprețuite, de aceea ele au fost râvnite de ceilalți. Dacii sunt prezentați ca având ca principale trăsături cinstea, vitejia și independența, ei neducând lupte de cucerire și trăind întotdeauna în pace cu toți vecinii. Spre deosebire de "Dacii" și "Burebista", romanii sunt descriși în acest film într-o lumină
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
Titi, Aurica, Olimpia, ginerele Stanică Rațiu precum și prietenul de familie Leonida Pascalopol. A doua zi, Otilia îi arată locuința, el remarcă felul jucăuș al fetei și este surprins cand găsește o scrisoare adresată acesteia, pe numele Otilia Mărculescu. Fata este râvnită de Leonida Pascalopol și invidiată de toți membrii familiei Tulea. Felix, curios de enigma numelui Mărculescu, descoperă soarta Otiliei care nu este cu mult diferită de a sa. Fata a rămas orfană de mică și este crescută de tatăl său
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
de la tatăl său. Tatăl boierului Pană, Stroe Grădișteanu (Toma Dimitriu), cunoaște locul secret unde este ascunsă o comoară din vremea Revoluției lui Tudor Vladimirescu (1821). El dorește să o pună la dispoziție membrilor „Frăției” pentru a cumpăra arme. Averea este râvnită și de Fancu (Constantin Dinulescu), un om de încredere al boierului, care-l otrăvise treptat cu arsenic. Boierul îi dezvăluie lui Fancu locul comorii, dar nu-i menționează acestuia și de existența unei capcane, iar Fancu moare. Atentatul asupra agăi
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
nordul Poloniei, cele trei puteri au căzut de acord asupra primei împărțiri a Poloniei, în lumina posibilei alianțe austro-otomane, doar cu mici obiecții din partea Austriei, care în schimb ar fi preferat să primească mai multe teritorii otomane în Balcani, regiune râvnită de multă vreme de către Habsburgi. Rușii s-au retras și din Moldova, depărtându-se astfel de frontierele Austriei. Încercarea confederaților de la Bar de a-l răpi pe regele Poniatowski la 3 noiembrie 1771 a dat celor trei curți un nou
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
lui fiind jucat de "John Doman". Un serial cu o temă asemănătoare The Borgias au produs și studiourile televiziunii americane, rolul principal fiind jucat de Jeremy Irons. În vara anului 1492 moare Papa Inocențiu al VIII-lea. Mulți dintre cardinali râvnesc să ajungă pe Sfântul Scaun. Însă cardinalul spaniol "Rodrigo Borgia" reușește prin corupție să fie ales ca papă. Noul pontif corupt, care pentru a-și atinge scopul, de a aduce copiii lui Cesare, Juan și Lucreția în Vatican și a
Borgia (serial TV) () [Corola-website/Science/329631_a_330960]
-
de primă mărime în lume. În toate aceste ipostaze, concert-maestrul devine pedagog, sfătuitor exigent, dăruit unei singulare pasiuni - aceea de a face muzică de o calitate proporțională cu entuziasmul care domnește în interiorul acestui organism simfonic. Își dorește cu ardoare perfecțiunea: «Râvnesc ca solo-urile mele să sune ca cele ale lui Szering, ca publicul să ne caute, oferindu-i surpriza descoperirii unor versiuni mereu mai frumoase».” (Doru Murgu, Deceniile afirmării. Un exponent al școlii timișorene de vioară - Ioan Fernbach, revista Orizont
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
și apoi de urmașii acestuia, marele logofăt Ioniță (1721-1789) și marele comis Matei (1750-1816?). În timp, familia Cantacuzino a început să-și extindă influența în regiune, devenind proprietara moșiilor de pe aproape întreaga vale a Bistriței. Boierii din familia Cantacuzino au râvnit și moșiile dăruite Schitului Hangu de domnitorii Moldovei. În anul 1791 Matei Cantacuzino a plecat în Rusia cu întreaga familie obținând titlul de cneaz și înalte distincții imperiale. Moșiile au fost administrate de arendași care au încălcat frecvent domeniile schitului
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
și apoi de urmașii acestuia, marele logofăt Ioniță (1721-1789) și marele comis Matei (1750-1816?). În timp, familia Cantacuzino a început să-și extindă influența în regiune, devenind proprietara moșiilor de pe aproape întreaga vale a Bistriței. Boierii din familia Cantacuzino au râvnit și moșiile dăruite Schitului Hangu de domnitorii Moldovei. În anul 1791 Matei Cantacuzino a plecat în Rusia cu întreaga familie obținând titlul de cneaz și înalte distincții imperiale. Moșiile au fost administrate de arendași care au încălcat frecvent domeniile schitului
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
limba lor, dar mare parte dintre ei au emigrat colonizând aceeași coastă anatoliană la nord de ionieni și până în Troada, împreună cu marile insule dinvecinătate, Lesbos și Thasos; ținutul acesta se va denumi de Eolia. Aheii au păstrat Arcadia, mai puțin râvnită de invadatorii dorieni datorită reliefului muntos și lipsei de comunicare,iar o parte din ei au migrat în Cipru. Nici dorienii nu au rămas cu toții în Grecia balcanică, ci urmând aceleași direcții cu cei care fugeau din calea lor au
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
naiv și bine-intenționat, "Johann Moritz" (Anthony Quinn), dintr-un sat din Transilvania, trăiește alianța țării sale cu Germania. În 1939, Johann Moritz, este denunțat ca fiind evreu, deși nu era, de către "Nicolai Dobrescu", șeful postului local de poliție, care o râvnea pe frumoasa soție a aceluia. Moritz este trimis într-un lagăr de muncă, unde este forțat să muncească la un șanț de apărare antitanc împotriva sovieticilor. "Suzanna "(Virna Lisi), soția sa, este constrânsă să ceară divorțul pentru a-și putea
La Vingt-cinquième heure (film) () [Corola-website/Science/330114_a_331443]
-
populație majoritară germană și minoritate poloneză în urma unui plesbicit a fost declarat oraș liber, independent de Germania, și a devenit un măr al discordiei pentru zeci de ani. Arbitrajul aliaților a împărțit zona industrială și districtul minier din Silezia extrem de râvnit cu compoziție etnică mixtă, între Germania și Polonia, Polonia primind în 1922 teritoriul cu dimensiunea mai mică, dar mai industrializată din est, după o serie de trei revolte. În același timp, limitele exacte ale fostei Uniunea statală polono-lituaniană nu erau
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
d. ianuarie 1163) a fost conte de Montbéliard de la 1105 până la moarte. El era fiul contelui Theodoric I de Montbéliard, de Bar și de Verdun (ca Teodoric I), cu Ermentruda de Burgundia. Theodoric a preluat posesiunile familiei, însă acestea erau râvnite de supușii săi. După moartea tatălui său din 1105, el a primit comitatul de Montbéliard. El a participat la Concordatul de la Worms. De asemenea, a întemeiat câteva mănăstiri. Soția sa nu este cunoscută. El a avut următorii copii:
Teodoric al II-lea de Montbéliard () [Corola-website/Science/328604_a_329933]
-
un ducat, denumit Ducatul Prusia. Singurul frate al Elisabetei, Ladislau, rege al Boemiei și Ungariei, a murit în 1457, iar interesele dinastice ale lui Cazimir și ale Elisabetei au fost direcționate, de asemenea, în fostele regate ale fratelui ei. Ioan râvnea să pozeze într-un apărător al creștinătății împotriva turcilor otomani, iar circumstanțele i-au fost favorabile. A găsit în fratele său Ladislau, rege al Ungariei și Boemiei, un aliat cu influență dominantă în Europa Centrală, contrapondere pentru mașinațiunile lui Maximilian
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
neagă că ar avea sentimente de ură sau resentimente față de victima sa. El afirmă: „Bătrânul mi-era drag. Nu-mi făcuse niciodată vreun rău. Niciodată nu mă jignise”. El neagă, de asemenea, presupunerea că l-a ucis din lăcomie: „Nu râvneam la banii lui”. Este sugerat faptul că bătrânul este o figură paternă, proprietarul locuinței sau că naratorul lucrează ca servitor pentru bătrân și că, probabil, „ochiul său de vultur” reprezintă un fel de secret voalat sau o putere. Ambiguitatea și
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
semăna cu „un ochi de vultur, un ochi de un albastru-spălăcit, cu o pieliță pe deasupra” care-l deranjează pe narator care plănuiește din acest motiv să-l omoare pe bătrân, deși naratorul afirmă că bătrânul îi era drag și nu râvnea să intre în posesia averii sale, ci se temea doar de ochiul său. Naratorul insistă asupra faptului că prevederea sa în comiterea crimei arată că nu este posibil să fie nebun. Timp de șapte nopți, naratorul deschide ușa camerei bătrânului
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
încercat să treacă peste disensiunile tradiționale dintre ele. La sfârșitul secolului al XV-lea, Italia, divizată din punct de vedere politic, devenise victima rivalitățile dintre monarhiile vecine cu ea, a căror putere economică și militară era în creștere, și care râvneau la bogățiile peninsulei. În acel moment, doar cinci state italiene mai aveau o importanță majoră: Veneția, Milano, Florența, Statele Papale și Regatul Neapolelui. Aceste state mențineau un echilibru precar între ele, dar ambițiile exagerate ale conducătorilor acestora au dus la
Liga Sfântă (1495) () [Corola-website/Science/335608_a_336937]