2,217 matches
-
Ora 6 Sinaia. D. Ghica cu familia la gară. La mănăstire, biserică etc. Ora 7 dineu, miniștrii, Kalinderu, Basset, prefectul Poliției. Seara cu Elisabeta, care se simte foarte bine. Carp a însoțit-o până aici. Pe verandă, plimbat. Seară minunată, răcoroasă. Vineri, 1/13 iulie Vreme minunată, foarte cald. Deja la ora 9 cu Elisabeta la castel, vizitat totul en détail. Elisabeta e încântată. Carp vine la castel, pleacă la ora 12 înapoi la Viena. Dejunat la mănăstire. După-amiaza cu Elisabeta
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
amiază scris. Promenadă. După-amiază cu Elisabeta la prima cascadă, minunat. Seara cu Candiano, biliard. Vineri, 13/25 iulie Vreme minunată. Inspectat șantierul cu Stöhr. Brătianu sosește la ora 2½. După-amiază cu el și promenadă. Rămâne la masă. Seara biliard. Seară răcoroasă. Citit până la ora 10½. Sâmbătă, 14/26 iulie Vreme minunată. Cu Elisabeta la Davila, care nu e bine. Ora 11½ Brătianu la mine. Rămâne la dejun, conversat până la ora 3½. Se întoarce la București. Promenadă. Seara biliard. Ploaie. Duminică, 15
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
masă. Sosit Davila. Seara biliard. Plouat toată ziua. Vineri, 3/15 august Vremea mai bună, ceață. Înainte de amiază ceață, răcoare. La Davila, care e mai bine. Nimeni la masă. După-amiază scris. Audiențe. Seara venit Stöhr. Sâmbătă, 4/16 august. Vreme răcoroasă, nori. Orele 10½-12½ inspectat Regimentul 2 Vânători și barăcile. După-amiază cu Stöhr, el pleacă cu Basset la București. Promenadă cu Elisabeta în pădure. Seara D. Sturdza și generalul Fălcoianu cu soția la masă. Venit Steriadi. Duminică, 5/17 august Vreme
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu mama și Marie la Leopold. În grădină, acolo până la ora 10½. Ora 12 dejunat en famille. După-amiaza în camera lui papa, văzut hârtii. Furtună puternică. Ora 5½ cu Leopold la Inzighofen. Ora 7 cinat. Joi, 6/18 iunie Vreme răcoroasă. Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9½ la mama. Lehnert, apoi Künzel la mine. Feldmareșalul von Mannteufel a murit la Carlsbad. Ora 12 la tante Carolina, care e bolnavă în pat. Ora 12½ dejunat la Leopold, în clădirea prinților. După
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
departe pe la ora 4. Sinaia Duminică, 16/28 iunie Pe la ora 7 în Sighișoara, în loc de ora 2½. Oltul enorm, peste tot inundații. Abia la ora 10 în Brașov, vreme mohorâtă, 10 minute, plecare mai departe spre Predeal, în munți mai răcoros. Ora 11½ în Predeal, acolo mitropolitul, Brătianu, Sturdza, Nacu, Câmpineanu, R. Mihai și multă lume. Îndată cu trenul special spre Sinaia, acolo la ora 12. Vremea bună, multă lume la castelul Peleș. Ora 1½ dejunat, invitat pe mitropolit, miniștrii. După-amiază
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până la ora 5, apoi promenadă, cu Elisabeta și cu el, până la Stâna din Predeal, aer cald. Seara Sturdza și Haret la masă, se întorc dimineață la București. Biliard până la ora 10½. Lună plină. Duminică, 14/26 iulie Vreme minunată, aer răcoros. Ora 9 plecat cu Elisabeta la biserică. D. Ghica nu e aici, deoarece i se face o operație. Plimbare cu trăsura la Izvor, apoi Stöhr la mine. La masă câteva persoane. Venit Theodori. După-amiaza scris. Scrisoare de la Godin, care mă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
amiază scris. Promenadă. Stöhr la București. După-amiază venit Sturdza, lucrat cu el până la ora 5. Ploaie. Venit Freytag, rămâne la masă, va călători prin țară patru săptămâni. Seara biliard cu Young și Șoimănescu. Duminică, 4/16 august. Vreme frumoasă și răcoroasă. Ora 9 cu Elisabeta la biserică. Cor. Plimbare cu trăsura, apoi Stöhr la mine. Ora 12½ audiențe. La masă 24 persoane, Sturdza, Fălcoianu, Nacu, Moruzi, Costaki de la Bârlad, Bărcănescu, Kalinderu. Lucrat întreaga după-amiază cu miniștrii, Kalinderu etc. Orele 5-7 promenadă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Stătescu, până la ora 3¼. În pat, foarte obosit. Hristos a înviat. Duminică, 13/25 aprilie. Sf. Paști. Ora 7¾ sculat, dejunat cu Elisabeta. Ora 9 la mica mănăstire, slujbă, la ora 10 se termină. Plimbare cu trăsura la Șosea, aer răcoros, dar frumos. Ora 11 înapoi. Elisabeta la biserica protestantă. Citit până la ora 12½. Cu Elisabeta în grădină. Ora 4 Stöhr la ceai. Masaj. Piquet cu Elisabeta. Răcoare. Luni, 14/26 aprilie. Sf. Paști. Vreme frumoasă, puțin vântos. Ora 10 cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
amiază cu Elisabeta pe verandă, scris. La lunch prim-președintele Skina, Willmanns, P. Ghica împreună cu fiicele. Ploaia durează și cade aproape peste tot în țară. Orele 6-7 promenadă cu Elisabeta. Aer bun. Seara biliard. Sâmbătă, 6 august/25 iulie Vreme răcoroasă, frumos. Ora 7 sculat, cură, promenadă. Înainte de amiază scris. Ora 12 venit Brătianu, care rămâne până la ora 3. Urechia și pastorul Tartin din St. Petersburg la lunch. După-amiaza scris. Promenadă cu Elisabeta, aer bun. Seara biliard. Duminică, 7 august/26
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
afară. Coburg a depus jurământul în Tîrnovo. Seara liniște. Luni, 3/15 august Cald. Baie, promenadă. Înainte de amiază Sturdza. După-amiaza scurtă promenadă cu mama. Seara conversat cu Koch până la ora 11, vorbit mult despre Antoinette. Marți, 4/16 august Vreme răcoroasă. Baie, promenadă. Ora 10 ploaie. Venit Brătianu, rămâne până la ora 3. Promenadă cu mama. Seara cu Koch, enorm de cald. Miercuri, 5/17 august Vreme minunată, foarte cald. Ora 7 baie, promenadă. Înainte de amiază cu mama. După-amiaza între orele 3½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Slatina-București. Vreme minunată. Ora 9 la biserica Ionașcu, liturghie. Ora 10½ înapoi. Primit pe Radu Mihai. Ora 11 la gară, acolo încălecat. Revistă a celor 19.000 de militari, pe trei linii, trupa aliniată în coloane. Descălecat, foarte cald, vânt răcoros. Defilarea a durat peste o oră. Enorm de multă lume. Făcut critica manevrelor, care a durat o jumătate de oră. Ora 1 și 20 de minute plecarea din Slatina, toată lumea la gară. Ora 3 în Pitești, întâmpinare, la fel în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Articolul 46 Transportul peștelui pe apă se face cu vasele Statului, iar cu autorizația consiliului și cu vasele pescarilor, cherhanagiilor, întreprinzătorilor sau cooperativelor. Navlul cuvenit armatorului se reglementează și fixează de consiliul de administrație al pescăriilor. Capitolul 10 Frigorifere, magazii răcoroase Articolul 47 În centrele pescărești principale, Statul poate construi frigorifere și magazii răcoroase. Frigoriferele și magaziile răcoroase pot fi construite și de cooperative, societăți și particulari. Autorizația de construcție și de exploatare se dă pe un număr limitat de ani
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
autorizația consiliului și cu vasele pescarilor, cherhanagiilor, întreprinzătorilor sau cooperativelor. Navlul cuvenit armatorului se reglementează și fixează de consiliul de administrație al pescăriilor. Capitolul 10 Frigorifere, magazii răcoroase Articolul 47 În centrele pescărești principale, Statul poate construi frigorifere și magazii răcoroase. Frigoriferele și magaziile răcoroase pot fi construite și de cooperative, societăți și particulari. Autorizația de construcție și de exploatare se dă pe un număr limitat de ani si in condițiunile stabilite de consiliu. Frigoriferele înființate în baltă sau în porturile
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
vasele pescarilor, cherhanagiilor, întreprinzătorilor sau cooperativelor. Navlul cuvenit armatorului se reglementează și fixează de consiliul de administrație al pescăriilor. Capitolul 10 Frigorifere, magazii răcoroase Articolul 47 În centrele pescărești principale, Statul poate construi frigorifere și magazii răcoroase. Frigoriferele și magaziile răcoroase pot fi construite și de cooperative, societăți și particulari. Autorizația de construcție și de exploatare se dă pe un număr limitat de ani si in condițiunile stabilite de consiliu. Frigoriferele înființate în baltă sau în porturile pescărești, sau pe lînga
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
mai jos. Articolul 59 Din subvenția anuală înscrisă în buget se acoperă mai întîi cheltuielile necesare funcționarii oficiilor de licitație publică, restul se împarte astfel: a) 40% se întrebuințează pentru săparea și construirea de canale, pentru construcții de frigorifere, magazii răcoroase și ghețarii; pentru dezvoltarea învățămîntului pescăresc, acordare de burse în țară și străinătate; pentru cercetări științifice, hidrografice și hidrobiologice; pentru creiarea de eleșteie artificiale pentru reproducerea și creșterea artificială a peștelui; ... b) 40% se dă cu împrumut pescarilor vînători sau
LEGE nr. 1.394 din 11 aprilie 1927 privind organizarea şi exploatarea pescariilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143552_a_144881]
-
vătămate. 5. Unde este posibil trebuie să existe una sau două săli de operație corespunzător echipate pentru experimente chirurgicale în condiții aseptice. Trebuie să existe și facilități pentru recuperare postoperatorie. D. Oficii 1. Camerele pentru păstrarea hranei trebuie să fie răcoroase, uscate și curate, iar cele pentru odihnă animalelor, uscate și curate. Materialele ce pot fi contaminate sau care prezintă vreun pericol trebuie să fie păstrate separat. 2. Trebuie să existe camere pentru păstrarea cuștilor, instrumentelor și a altor echipamente curate
INSTRUCŢIUNI din 1 aprilie 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144528_a_145857]
-
trebuie ambalata în pungi sau saci etanși și marcați cu data când aceasta a fost preparată. Ambalarea, transportul și păstrarea hranei trebuie să fie astfel făcute, încât să se evite contaminarea, deteriorarea sau distrugerea. Camerele de păstrare trebuie să fie răcoroase, întunecoase, uscate și igienice. 2. Hrană perisabila, că fructele, verdețurile, legumele, carnea, peștele, trebuie să fie păstrată în camere reci, în congelatoare și frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hrănirea animalelor trebuie să fie păstrate în camere reci, în congelatoare și
INSTRUCŢIUNI din 1 aprilie 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144528_a_145857]
-
vătămate. 5. Unde este posibil trebuie să existe una sau două săli de operație corespunzător echipate pentru experimente chirurgicale în condiții aseptice. Trebuie să existe și facilități pentru recuperare postoperatorie. D. Oficii 1. Camerele pentru păstrarea hranei trebuie să fie răcoroase, uscate și curate, iar cele pentru odihnă animalelor, uscate și curate. Materialele ce pot fi contaminate sau care prezintă vreun pericol trebuie să fie păstrate separat. 2. Trebuie să existe camere pentru păstrarea cuștilor, instrumentelor și a altor echipamente curate
INSTRUCŢIUNI din 20 mai 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144536_a_145865]
-
trebuie ambalata în pungi sau saci etanși și marcați cu data când aceasta a fost preparată. Ambalarea, transportul și păstrarea hranei trebuie să fie astfel făcute, încât să se evite contaminarea, deteriorarea sau distrugerea. Camerele de păstrare trebuie să fie răcoroase, întunecoase, uscate și igienice. 2. Hrană perisabila, că fructele, verdețurile, legumele, carnea, peștele, trebuie să fie păstrată în camere reci, în congelatoare și frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hrănirea animalelor trebuie să fie păstrate în camere reci, în congelatoare și
INSTRUCŢIUNI din 20 mai 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144536_a_145865]
-
Cel mai iubit..., III, 178) • constituite pe baza pronumelui nehotărât unul (una): „... Făcuseră parte, pe rând, din nu știu câte plutoane, decimate, unul după altul, până în iulie...” (M. Eliade, Dionis, 396) • comparații stilistice dezvoltate sau arborescente: „Noaptea-i dulce-n primăvară, liniștită, răcoroasă, Ca-ntr-un suflet cu durere o zidire mângâioasă.” (V. Alecsandri, 145) c. analitic: „Nu putem trăi confundând un rug cu focul lui Prometeu sau fiindu-ne indiferentă prăpastia dintre ele.” (O. Paler, Galilei, 156) d. propozițional (circumstanțiala modală de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de culturi agricole; Podișul Moldovei este o regiune cu multe orașe și sate mari, cu o rețea de drumuri în lungul văilor. b. Diviziuni Podișul Sucevei. Este situat în nord-est, are înălțimile cele mai mari din Podișul Moldovei, un climat răcoros și umed. Văile râurilor Suceava, Moldova și Siret sunt largi, au terase pe care sunt terenuri agricole (unde se cultivă cereale, sfeclă de zahăr, cartofi), așezări, mânăstiri, ruine de cetăți din secolele al XV-lea - al XVIII-lea. Câmpia Moldovei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
este un podiș neted cu altitudini de 50 - 300 m. Doar în nord, unde și înălțimile sunt mai mari, există dealuri și chiar creste cu versanți abrupți. climatul este secetos, cu veri fierbinți, dar pe litoral prezența aerului umed și răcoros venit dinspre mare atenuează temperaturile ridicate din lunile de vară; râurile sunt scurte, se varsă în Dunăre sau în diferite lacuri și cele mai multe seacă în timpul verii. Lacurile cele mai mari sunt pe litoral (Razim, Sinoe, Techirghiol). vegetația naturală - de păduri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o altitudine de 6,4 m). Clima Deltei Dunării este temperat continentală, cu vânturi din est și nord-est (care vara aduc din Europa de Est aer uscat și foarte cald, și iarna aer rece care provoacă geruri și viscole), din vest (aer răcoros și umed) și dinspre Marea Neagră (aer umed). Temperatura medie anuală este în jur de 11° C; iarna variază foarte puțin, între -1° și -1,5° C, iar vara este în jur de 21° C. Precipitațiile sunt puține (350 - 450 mm
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și calde vara, aducând secete mai ales în estul și sudul țării noastre. Desfășurarea Carpaților, care face ca masele de aer ce ajung periodic pe teritoriul țării noastre să influențeze diferit stările de vreme și să impună un climat mai răcoros și mai umed în vest, mai uscat și mai cald în sud și în est. Dezvoltarea în altitudine a reliefului, care impune scăderea temperaturii și creșterea cantității de precipitații. Culoarele largi ale văilor și depresiunile mari din Carpați, care favorizează
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la începutul primăverii în sudul Transilvaniei, în Subcarpații Curburii și în vestul Subcarpaților Getici. În Depresiunea Făgăraș este cunoscut sub numele de „Vântul Mare“. Pe litoralul Mării Negre vara se produc brize. Ziua bat dinspre mare, aducând pe uscat un aer răcoros, iar noaptea dinspre uscat spre mare. AMINTIȚI-Vă modul de formare a precipitațiilor; definiția vânturilor; vânturile specifice zonei de climat temperat; modul de formare a brizelor de munte și de mare. CLIMA 47 ETAJELE ȘI NUANȚELE CLIMATICE Clima temperată este
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]