3,632 matches
-
13): „Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urma, Începutul și Sfârșitul.” (t.n.) Versetul precedent ne spune că este vorba de Isus, care trebuie să vină: „Iată, Eu vin curând și răsplată mea este cu mine, ca să răsplătesc fiecăruia după lucrarea să.” Acest nume, referit inițial la Isus, este proclamat, în 21,6, si de „Cel care sade pe tron” referitor la sine285. Metaforă ce folosește prima și ultima litera a alfabetului grecesc e întărită de alte două
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din Înț 7,22-23: leptón, „subțire, subtil”, eukíneton, „sprinten, ager”, tranón, „pătrunzător”. Însă un nume divin comparabil nu se găsește în Biblie. 4.3.10. Šakr, Š"kir (2.1.10.5.). Și în Biblie Dumnezeu este arătat că răsplătind cu mărinimie faptele bune ale oamenilor, dar acest lucru nu este exprimat printr-un nume sau atribut divin. 4.3.11. al-Mubn (2.1.12.2.), luat că nume divin și nu doar atribut al lui al-Haqq, cu sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
r („Iertător”/„Mult-Iertător”) și numele biblice BÄrQ’ („Creator”), Ro‘eh („Pastor”), ŠÄpQ” („Judecător”). Traducerea lui S.O. Isopescul ține însă mai puțin la acest lucru, si multe participii active, chiar intensive, sunt redate prin verbe la indicativ prezent: ≤așb („răsplătește”), ′afð („păzește”), Mu≤”, ‘!lim și ‘All"m („știe”), etc. Dar și ceilalți fac acest lucru în câteva cazuri: Mumb („răspunde”), S"diq („păzim/spunem adevărul”). 5.2. La celălalt pol se situează nume total problematice, cu o singură
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cazul numelui ’Pl ’ emeÖ, întâlnim următoarele procedee: - calcul structural: „Dumnezeul adevărului”; - modelarea parțială: „Dumnezeul credincios/adevărat.” La fel și pentru ’Pl gemulÄÖ, soluțiile sunt: - calcul structural: „Dumnezeul răsplătirilor”; - parafrază denotativa: „Dumnezeu e Cel ce le dă răsplată”, „un Dumnezeu care răsplătește.” 5.3.5. În sfârșit, traducătorii s-au străduit uneori să păstreze ambiguitatea de fond a unor nume, de teama de a nu le distruge aură misterioasă, iar alteori au ales soluția dezambiguizării. Un astfel de nume este al-Ð"hir
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de decizie al profesorului, Îi oferă o gamă mai largă de alternative și posibile alegeri, posibilități de a lua decizia cea mai adecvată, adoptarea soluției optime pentru o situație sau alta de Învățare. În fine, varietatea tehnicilor de acțiune este răsplătită și cu o mai bună revelare și cunoaștere a Înclinațiilor și aptitudinilor individuale ale elevilor, ceea ce vine Încă o dată În sprijinul creșterii eficienței instruirii. b) Posibile surse generatoare de noi metodetc "b) Posibile surse generatoare de noi metode" Întrebarea se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fie considerată normală, dezvoltându-se un sistem de credințe și așteptări care funcționează ca un cerc vicios (Varese, 2000). Oamenii ajung să creadă că în țara lor problemele s-au rezolvat dintotdeauna prin șpagă și consideră că este necesar să „răsplătească o favoare” și să minimizeze conflictele cu ceilalți membri ai comunității, astfel încât tranzacțiile ilicite proliferează, iar cei care li se opun riscă marginalizarea socială. În asemenea condiții, pe de altă parte, beneficiile care derivă din corupție sunt mult scăzute, deși
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu numai eșec, mai ales pentru cei din categoriile superioare. Problematica inegalităților de șanse se întâlnește din nou cu cea a justiției sociale. Analizând organizarea sistemelor școlare, trebuie să ne punem întrebarea dacă sistemul acordă șanse egale tuturor și dacă răsplătește efortul, meritul individual cu aceeași unitate de măsură. Un exemplu de organizare injustă - rezultat neintenționat al agregării unor decizii la nivel instituțional - este sporul de șanse de care beneficiază tinerii din familiile cu capitaluri educaționale mai mari prin extinderea sistemului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
modul de formulare al Constituției americane, prin sintagma „Noi, oamenii” și punctează echilibrul între stakeholder-ii tradiționali și cei moderni. Formularea sună astfel: Noi, oamenii companiei Coca-Cola HBC, ne angajăm: • să ne răcorim consumatorii; • să devenim partenerii clienților noștri; • să ne răsplătim acționarii; ...și să îmbogățim viețile comunităților noastre locale. Formularea misiunii este însoțită de listarea valorilor fundamentale (core values) ale firmei, fiecare fiind explicată pe scurt: • angajament; • lucru în echipă; • responsabilitate; • oameni; • calitate; • integritate. Sursă: Coca-Cola România Figura IV. 2 Lista
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prin povestirea unor experiențe legate de subiect - uneori indivizii sunt mai receptivi la anumite lucruri dacă acestea sunt legate de realitatea trăită de persoane cu experiență În domeniul respectiv; Încurajarea profilului de specialist În cunoaștere - cultivarea unei atmosfere care să răsplătească Împărtășirea cunoașterii În organizație; mutarea accentului de la indicatori precum producția-marfă, volumul stocurilor, la indicatori de genul gradul de Învățare; dezvoltarea carierelor de profesioniști ai cunoașterii - facilitarea de coordonare și sprijin pentru a realiza valoare adăugată din cunoaștere. 3) Politica de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un contact heterosexual. De aici și faptul că metaforele sexuale (sau imaginile) pe care Platon le folosește cu grijă atunci când vorbește despre cum sufletul zărește adevărul suprem, impun o analogie între două tipuri de extaz: acela despre care știm că răsplătește cu adevăratul eros perseverența filosofică, și extazul fiziologic (genital), răsplată a perseverenței în contactul sexual (ibidem, p. 147). Cf. Pierre Hadot, Ce este filosofia antică?, Ed. Polirom, Iași, 1997, nota 1, p. 51. Iată ce spune Rousseau: „Când Platon zugrăvește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o motivație care să ne mențină perseverenți și hotărâți să învingem numeroasele obstacole ce apar în orice activitate creatoare. Mediul cel mai favorabil creativității este cel care elimină unele dintre obstacole, reduce riscurile inerente oricărei noi idei sau activități și răsplătește persoanele ce își asumă aceste riscuri. Pentru a testa teoria investiției, Sternberg și Lubart (1995) le-au cerut subiecților să realizeze produse creative în patru domenii, alegându-și două subiecte dintr-o listă bogată: scrisul (de exemplu, „gaura cheii”, „2983
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
persoanele cu IQ mare să fie extrem de creative. Unii cercetători (de exemplu, Simonton, 1994; Sternberg, 1996) au sugerat că un IQ foarte mare ar putea obstrucționa de-a binelea creativitatea. Persoanele cu IQ foarte mare pot fi atât de bine răsplătite pentru capacitățile lor de tip IQ (analitice), încât nu-și mai dezvoltă potențialul creator, care rămâne în stare latentă. Trecând în revistă rezultatele obținute de Cox (1926), Simonton (1976) a constatat că la conducătorii celebri apare o corelație negativă relevantă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din ce în ce mai mare de lucrări arată efectele benefice ale motivelor extrinsece chiar și în cazul activităților euristice. Unul dintre primele studii din această categorie a fost experimentul menționat mai sus, efectuat de Amabile, Hennessey și Grossman (1986), în care copiii erau răsplătiți prin ocazia de a mânui un Polaroid înainte de a spune o poveste. Atunci când copiii au încheiat un târg cu cercetătorul, spunerea unei povești în schimbul jocului cu aparatul de fotografiat, efectul recompensei s-a dovedit a fi cel tipic de subminare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în stat (Putnam, 1976, p. 110). S-a observat că „suprapunerea secvențială” favorizează înțelegerea între membrii clasei conducătoare. Preocuparea anumitor membri ai elitei guvernamentale de a răspunde dorințelor elitei afacerilor poate fi stimulată de perspectiva unei retrageri ce va fi răsplătită cu un post confortabil în lumea întreprinderilor. Acest fenomen, familiar pentru observatorii americani ai Pentagonului, a fost botezat în Franța pantouflage; îl întâlnim și în țări foarte diferite, cum ar fi Japonia sau Turcia (ibidem, p. 111). Mills pune accentul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
valoare carierele militare. În această privință, Marie Kolabinska, o elevă a lui Pareto de la Lausanne, citează perioada Războiului de o Sută de Ani și perioada Cruciadelor. În timpul Războiului de o Sută de Ani, scrie ea, „observăm cum valoarea războinică este răsplătită prin ridicarea claselor inferioare înspre clasele superioare” (Kolabinska, 1912, p. 30). În perioada Cruciadelor, „asistăm în orice moment la promovarea în rândul cavalerilor și la înzestrarea cu pământuri a unor războinici proveniți din rândurile iobăgimii” (ibidem, p. 32). În secolul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
creatoare. * „Un gînd seacă mări, dar nu poate usca o lacrimă.” (Emil Cioran) Mai mult chiar, excesul de logică poate ucide „sentimentul”...prin sinceritatea ei, „lacrima” ne Înnobilează faptele. * „Un zîmbet este adesea esențialul. Ești plătit cu un zămbet. Ești răsplătit cu un zîmbet. Ești Însuflețit de un zîmbet. Și calitatea unui zîmbet te poate face să mori...Înțeleg și aștept lacrimile. Ele sînt ploaia În care se topește primejdia furtunii, descărcarea trufiei și dăruirea iertării. Să plîngă, și voi ierta
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
persoana respectivă ajunge la putere; cînd Însă ambiția este interpretată, după un timp, ca o expresie a vanității exagerate a celui În cauză, care a urmărit doar puterea, atunci cei din jur fac totul ca să-l Înlăture. * „Păcatele nu se răsplătesc decît În lumea cealaltă, dar prostiile se plătesc În lumea aceasta.” (A. Schopenhauer) Probabil, datorită tendinței noastre de a amîna responsabilitatea păcatelor mari pentru „lumea de apoi”, În timp ce anticipările superficiale de moment le considerăm atît de minore, de firești, Încît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a-l acorda: „Binefacerea atinge perfecțiunea atunci cînd se ascunde atît de bine, Încît cel obligat nu se simte inferior binefăcătorului” (H. de Balzac). Într-un mod similar, Tacit observa: „Binefacerile sînt agreabile atîta timp cît credem că le putem răsplăti: dincolo de aceasta, recunoștința cedează locul urii”. * „Între a face rău și a face bine nu este altă deosebire, decît În pacea sau neliniștea conștiinței; truda este aceeași.” (H. de Balzac) Totuși, efortul este În raport cu nivelul „binelui” sau al „răului” realizat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
celui de-al doilea este un act intelectual deliberat, În care consecințele „răului” proiectat sau ale celui realizat au fost cu claritate anticipate și urmărite. * „Dacă vom plăti cu bine răului, care va fi răsplata pentru bine?” (Confucius) „Binele” se răsplătește, firește, prin el Însuși, deoarece binele lărgește Eul, pe cînd „răul” Îl restrînge: „Ce Înseamnă să faci o binefacere? A imita pe Dumnezeu” (P. Syrus). * „Cel mai mare rău e deprinderea cu răul.” (Al. Vlahuță) Pentru că În condițiile obișnuinței cu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai este vorba de adevăr și de eroare, de bine și de rău, ci de capacitatea sau de incapacitatea de a seduce verbal; în același chip, copiii care au părinți răi, dar care dovedesc totuși afecțiune pentru ei nu sunt răsplătiți în niciun fel pentru aceasta; cum orice prosperitate a viciului antrenează nefericirile virtuții, Antiphon trage concluzia că există o funcționare perversă a legilor civile sau morale care nu elimină suferința, ba uneori chiar o amplifică. Legalitatea și moralitatea ne obligă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea. Autorul consideră că Lucrețiu nu poate fi acceptat din punct de vedere moral, precizează că nu aderă la teoriile lui, mărturisește că aparține catolicismului de cea mai bună tradiție, fapt pentru care a și fost răsplătit cu premierea de către Academia Franceză. Niciun mister... Doamna Agnès Lagache găsește că filosoful Lucrețiu e misogin, falocrat - într-un cuvânt, machist: Lucrèce. Fantasmes et limites de la pensăe măcaniste, Alpha Bleue. Ca și cartea lui Constant Martha, acest text merită să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lipsa motivației. Cu alte cuvinte, pentru a fi motivat să desfășoare o anumită activitate, omul trebuie să valorizeze recompensa asociată, să creadă că poate îndeplini respectiva activitate și să dispună de indiciile potrivit cărora performanța sa în activitate va fi răsplătită. Figura 12.7. Modelul lui Vroom (adaptare după McCormick & Ilgen, 1995) Legătura dintre efort și performanță: expectanța/așteptarea este probabilitatea ca depunerea efortului în activitate să conducă la îndeplinirea ei la un anumit nivel de performanță (rezultate de ordinul I
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
profitabil să iei 12 - 18 salarii deodată fără să faci nimic. Nimeni nu s-a întrebat de unde vin acești bani pentru a fi risipiți. În mod paradoxal, în România de astăzi omenii harnici și responsabili sunt penalizați pentru a fi „răsplătiți” cei leneși și incapabili.” Într-o economie în care legea cererii și a ofertei funcționează, sectoarele profitabile ale ei creează locuri de muncă, crearea locurilor de muncă depinde deci de creșterea economică, nu de „ceea ce dă guvernul”. Acestor mituri noi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
faci, Înseamnă că nu ești Încă pregătit În forul tău interior să acționezi În folosul cuiva: „Cei buni nu sunt buni dacă-i lasă pe cei răi să facă rău”.) „Dacă rabzi răul fără a protesta e ca și cum l-ai răsplăti.” (R. Tagore) Bine cu sila nu se face. (Nu poți da sfaturi celui care nu vrea să te asculte. Un alt proverb face o remarcă și mai tranșantă: „Sfaturile nu-l ajută pe acela care singur Își face rău”.) Orb
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acesteia un sac plin cu fân sau cu ovăz, la care caii evident nu pot să ajungă, dar pe care ei tot văzându-l În mersul lor, se Întăresc În nădejdea că, la terminarea căratului poverii, stăpânul lor Îi va răsplăti.) Bate fierul cât e cald. (și alte proverbe ne Îndeamnă să avem abilitatea de a ne folosi la maximum de momentul favorabil apărut: „Cine fuge de ocazie, fuge și ea de el”; Fiecare lucru trebuie făcut la timpul său”; „Adesea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]