1,685 matches
-
ai nici pe cine ucide/ și nici de cine să fii ucis” (Hamlet apocriful). Este locul în care viii nu se mai deosebesc de cei morți, iar cadavrele „încep să-ntinerească”, într-o parodie macabră a evoluționismului, ale cărui legi răsturnate fac din boală, pestilență și crimă emblemele unei realități întoarse, „paraistorice”: „Noi n-am murit niciodată și nu vom muri, / în complicitate cu viermii pământului zodia noastră/ surâzătoare se-arată: un dans / ne salvează mereu, un dans mlădios, / o eschivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
83-84; Glodeanu, Dimensiuni, 98-102; Manolescu, Litere, 81-91; Dicț. esențial, 46-49; Manolescu, Lista, I, 85-88, II, 106-110; Popa, Ist. lit., I, 920-927, passim; Negrici, Lit. rom., 218-219, 261-262; Ilie Constantin, Naturi moarte, RL, 2003, 24; Diana Câmpan, Gâtul de lebădă: Utopiile răsturnate și confesiunile mascate ale lui A. E. Baconsky, Cluj-Napoca, 2003. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
societăți. Ea reprezintă cheia de boltă a edificiului social (G. Duby, 1997, pp. 20-21). De aceea, adulterul nu reprezenta o problemă morală, ci una existențială, iar pericolul destrămării societății nu putea fi sugerat decât printr-o versiune expresivă a lumii răsturnate. Astfel, spațiul privat și cel public erau inversate, iar o afacere intimă devenea o problemă publică: goliciunea, acceptabilă În intimitatea casei, era acum expusă În fața tuturor - or, aceasta se asocia cu dezumanizarea, fie prin regresia În animalic, fie prin excluderea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de bază al modalității comice absurde. Numeroși comentatori ai operei caragialiene au subliniat că gesturile, replicile și situațiile personajelor se sustrag adesea relației cauză-efect, circumscriindu-se absurdului. Situațiile aberante care domină peisajul monden caragialian capătă atributul normalității într-o "lume răsturnată", încadrabilă regimului nocturn al imaginarului, detașabil prin convertirea polilor, inversiune valorică și eufemizare. Transformarea tragicului în comic, a seriosului în glumă, a falsului în adevăr, a nonvalorii în valoare, a straniului în obișnuit, etc, e perfect plauzibilă în lumea caragialiană
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
regimului nocturn al imaginarului, detașabil prin convertirea polilor, inversiune valorică și eufemizare. Transformarea tragicului în comic, a seriosului în glumă, a falsului în adevăr, a nonvalorii în valoare, a straniului în obișnuit, etc, e perfect plauzibilă în lumea caragialiană, imagine răsturnată a lumii ideale. Esențialmente ironic, întrucât este asociat inversiunii și disimulării, motivul "lumii pe dos" este impus de viziunea carnavalescă ce presupune relativizarea ierarhiilor, travestiul, libertatea de mișcare și de limbaj, descătușare și anarhie. Ilustrativă este farsa D-ale carnavalului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin cea a tragicului pe cale de fi substituit prin deriziune. Printr-o analiză de tip pragmatic am demonstrat că, mai ales la nivelul limbajului, termenul de absurd definește corespunzător numeroase texte caragialiene și am descoperit în carnavalescul asociat motivului "lumii răsturnate", încadrabil regimului nocturn al imaginarului, o posibilă explicație a devenirii comice a absurdului. Opera lui Caragiale, complexă și caleidoscopică, se dovedește așadar generoasă și în resurse de modernitate pe direcția impusă de absurd în lumea postbelică. 5.8. Absurdul în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zilele fierbinți și liniștite, fiind rezultatul refracției pe suprafața solului a unui strat de aer fierbinte, indicele de refracție fiind În funcție de diferența dintre temperatura atmosferică de deasupra și temperatura solului. În regiunile centrale, când mirajul se produce dimineața, imaginile apar răsturnate, suplimentare sau Îndepărtate. În diminețile foarte reci, pătura de aer rece și lipsită de curenți, aflată aproape de sol, formează un soi de ecran, o suprafață pe care se reflectă dealuri ce par să plutească În aer, copaci Întregi cu rădăcinile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
depunere de ofrande, demonstrație de excepție a creativității numeroaselor seminții care au ocupat puzderia de insule ale celui mai mare arhipelag din lume, punte Între cele două mari civilizații orientale: indiană și chineză. Multe dintre stupe au fost distruse, statuile răsturnate, dar cele mai multe au suferit stricăciuni iremediabile În mileniul uitării. Cât ne foim printre stupe pentru a găsi unghiul cel mai bun de filmare, Înserarea a coborât ștrengărește, tiptil-tiptil, și umbra nopții și-a Întins vălul cernit. Revenim la mașină și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de vânt? Și de ce Încă, n-ar geme râurile cu eterne suspinuri de ape?... Și era În ceruri atâta strălucire, pe pământ atâta liniște sfântă!... Și În luciul acesta nemărginit, pe care nici o adiere de vânt nu-l Însuflețea, munții răsturnați, cu arbori cu tot, Își oglindeau neclintite chipurile lor, până spre fundurile cele mai de jos, ale adâncului... mai jos spre fund, mai spre adâncuri, ca și pe o stavilă a nesfârșitului, ochiul se reazimă pe albastru răsturnat al bolților
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Însuflețea, munții răsturnați, cu arbori cu tot, Își oglindeau neclintite chipurile lor, până spre fundurile cele mai de jos, ale adâncului... mai jos spre fund, mai spre adâncuri, ca și pe o stavilă a nesfârșitului, ochiul se reazimă pe albastru răsturnat al bolților cerești... Aceiași nori răzleți și albi, același soare strălucitor Însuflețea lumea nemărginirilor de jos, ca și lumea nemărginirilor de sus... TRADIȚIONAL ȘI MODERNISM Din Kuala Lumpur se poate ajunge ușor cu mașina la Kuala Selangor, printre localități rustice
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate produce interferență. 35 TEST 4 1. O lentilă de grosime e este considerată subțire dacă: a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
la intersecția razelor reflectate de oglindă; b) este virtuală; c) este simetrică cu obiectul față de oglindă; d) se formează în același plan cu obiectul. 5. Imaginea unui obiect real obținută cu ajutorul unei oglinzi convexe este: a) virtuală; b) mărită; c) răsturnată; d) micșorată. 6. Plasate în aer, NU sunt lentile negative: a) lentilele biconvexe; b) lentilele menisc convergent; c) lentilele cu marginea groasă; d) lentilele biconcave. 7. Convergența unei lentile plan convexe: 36 a) se măsoară în metri la minus unu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
refracție este egal cu cel al lentilei, distanța focală a lentilei: a. își schimbă semnul ; b. nu se modifică ; c. se anulează ; 55 d. devine infinită. 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: a. reală, răsturnată, micșorată ; b. virtuală, dreaptă, micșorată ; c. reală, dreaptă, micșorată ; d. virtuală, răsturnată, micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
își schimbă semnul ; b. nu se modifică ; c. se anulează ; 55 d. devine infinită. 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: a. reală, răsturnată, micșorată ; b. virtuală, dreaptă, micșorată ; c. reală, dreaptă, micșorată ; d. virtuală, răsturnată, micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale. 5. O radiație monocromatică are lungimea de undă λ = 660nm. Energia unui
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
subțiri alipite, având convergențele C1 = 4 dioptrii și C2 = − 2 dioptrii este: a. 12,5 cm ; b. −12,5 cm ; c. 50 cm ; d. − 50 cm. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
undă în S.I. este : a. m / s; b. m ; c. s ; d.m -1 . 2. Un obiect este așezat la distanța d = 5cm în fața unei lentile convergente cu distanța focală f = 10cm . Imaginea obiectului prin lentilă va fi: a. virtuală, răsturnată ; b. reală, dreaptă ; c. virtuală, dreaptă; d. reală, răsturnată. 63 3. O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracție n1 = 1,41 în aer în=1). Unghiul de incidență pentru care unghiul de refracție este r
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
c. s ; d.m -1 . 2. Un obiect este așezat la distanța d = 5cm în fața unei lentile convergente cu distanța focală f = 10cm . Imaginea obiectului prin lentilă va fi: a. virtuală, răsturnată ; b. reală, dreaptă ; c. virtuală, dreaptă; d. reală, răsturnată. 63 3. O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracție n1 = 1,41 în aer în=1). Unghiul de incidență pentru care unghiul de refracție este r = 90° este: a. 45°; b. 30°; c. 15°; d.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
razelor de lumină ; b. nu pot juca rol de obiect pentru un alt sistem optic ; c. se formează doar pentru obiecte reale ; d. pot fi observate pe ecrane. 2. O lentilă biconvexă cu distanța focală f formează o imagine reală, răsturnată și egală cu obiectul real. În această situație, obiectul se află, față de lentilă, la o distanță: a. mai mare decât f ; b. cuprinsă între f și 2f; c. egală cu 2f; d. mai mică decât f. 3. O radiație monocromatică
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; 71 c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
refracției) este: a. n1 · sini = n2 · sinr; b. n1 · tgi = n2 · tgr; c. i = r; d. n1 = −n2. 4. Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este; a. reală și dreaptă; b. virtuală și dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată. 5. La trecerea unei radiații luminoase dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
sini = n2 · sinr; b. n1 · tgi = n2 · tgr; c. i = r; d. n1 = −n2. 4. Imaginea unui obiect real formată de o oglindă plană este; a. reală și dreaptă; b. virtuală și dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată. 5. La trecerea unei radiații luminoase dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu A și B în figura Fig.2.26. sunt simetrice și așezate față de lentilă la o distanță egală cu dublul distanței focale. Dacă obiectul, notat cu O în figură se îndepărtează de lentilă atunci imaginea sa: a. este reală, răsturnată și se apropie de lentilă; Fig.2.26. b. este virtuală, dreaptă și se îndepărtează de lentilă; c. este reală, răsturnată și se îndepărtează de lentilă; d. este virtuală, dreaptă și se apropie de lentilă. 3. O radiație luminoasă care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
distanței focale. Dacă obiectul, notat cu O în figură se îndepărtează de lentilă atunci imaginea sa: a. este reală, răsturnată și se apropie de lentilă; Fig.2.26. b. este virtuală, dreaptă și se îndepărtează de lentilă; c. este reală, răsturnată și se îndepărtează de lentilă; d. este virtuală, dreaptă și se apropie de lentilă. 3. O radiație luminoasă care se propagă printr-un mediu transparent, omogen și izotrop cu indicele de refracție n = 1,1, notat cu X în figura
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
rata de creștere a grupului Arcodas e fenomenală, tocmai citeam zilele trecute un articol despre asta În FT. Iain Wheeler pare că știe foarte bine ce vrea. Ăă... hello! M-au abandonat complet, lăsîndu-mă Întinsă pe spate, ca un cărăbuș răsturnat. Îmi dreg glasul zgomotos și Luke se Întoarce spre mine. — Iartă-mă, scumpa mea! Te simți bine? Se grăbește spre mine și-mi Întinde o mînă. — Scuze, Becky! spune Venetia. Tocmai voiam să-ți dau niște apă. Pari un pic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dezleagă, eroul se nehotărăște (fiindcă prea puține sunt lămurite și precise în astfel de opere), este timpul prezent. Ca orice prezent, prezentul Desperado e o vreme amenințată. El scoate de prin buzunarele narațiunii ori ale discursului liric o cronologie contorsionată, răsturnată, confuză. Eroinele lui Doris Lessing cad în patru labe, îmbrâncite de istorisire în acest prezent năucitor. Eroii lui Ishiguro se trezesc plutind în gol, într-un prezent care le devorează ființa, îi neagă, îi destramă. Lanark al lui Alasdair Gray
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]