5,033 matches
-
fie impusă (sau cel puțin să se presupună) în virtutea unei autorități speciale, de instituțiile abilitate, ale căror norme au fost încălcate prin ofensă. Acțiunea directă a unei persoane care nu are autoritatea să pedepsească nu poate fi numită pedepsire, ci răzbunare sau act ostil 73. Vom expune, pe scurt, ce presupune fiecare dintre aceste elemente constitutive, arătând și criticile care s-au adus acestei definiții. Majoritatea autorilor sunt de acord că pedeapsa este prin excelență un rău, o durere sau o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rezultatul unei acțiuni umane, duse la capăt de indivizi distincți de făptuitor. Cu privire la ultimul element al definiției nu există mari divergențe: pedeapsa trebuie impusă de către o persoană diferită decât victima delictului. Introducerea elementului de autoritate face distincția dintre "pedeapsă" și "răzbunare". În cazul în care această condiție nu este îndeplinită, atunci nu este vorba de pedeapsă, ci de un simplu act de ostilitate. Așa cum arată K. G. Armstrong, pedeapsa și răzbunarea sunt specii ale justiției, dar răzbunarea este privată și personală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
delictului. Introducerea elementului de autoritate face distincția dintre "pedeapsă" și "răzbunare". În cazul în care această condiție nu este îndeplinită, atunci nu este vorba de pedeapsă, ci de un simplu act de ostilitate. Așa cum arată K. G. Armstrong, pedeapsa și răzbunarea sunt specii ale justiției, dar răzbunarea este privată și personală, nu cere autoritatea unei persoane sau a unei autorități asupra unei alte persoane, în timp ce pedeapsa presupune un întreg sistem de autorități care au dreptul de a asigura justiția 82. În
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
distincția dintre "pedeapsă" și "răzbunare". În cazul în care această condiție nu este îndeplinită, atunci nu este vorba de pedeapsă, ci de un simplu act de ostilitate. Așa cum arată K. G. Armstrong, pedeapsa și răzbunarea sunt specii ale justiției, dar răzbunarea este privată și personală, nu cere autoritatea unei persoane sau a unei autorități asupra unei alte persoane, în timp ce pedeapsa presupune un întreg sistem de autorități care au dreptul de a asigura justiția 82. În societățile moderne, pedeapsa și-a schimbat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
teama de pedeapsă să paralizeze dorințele necurate. Represiunea nu mai este determinată de furie, ci de prevedere, și anume de una rațională"83. Nu trebuie însă să distingem în mod radical între cele două forme de pedeapsă și să considerăm răzbunarea doar o cruzime inutilă. Pedeapsa a rămas, cel puțin în parte, o chestiune de răzbunare: "se spune că noi nu-l facem pe vinovat să sufere doar pentru a suferi; nu este mai puțin adevărat că ni se pare normal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de prevedere, și anume de una rațională"83. Nu trebuie însă să distingem în mod radical între cele două forme de pedeapsă și să considerăm răzbunarea doar o cruzime inutilă. Pedeapsa a rămas, cel puțin în parte, o chestiune de răzbunare: "se spune că noi nu-l facem pe vinovat să sufere doar pentru a suferi; nu este mai puțin adevărat că ni se pare normal să sufere"84. Acestor cinci elemente, unii autori le mai adaugă unul: suferința pricinuită ofensatorului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sa și se împăca cu Dumnezeu. Trebuie accentuat că, în zilele noastre, rar auzim pe cineva susținând că sancțiunile penale trebuie să fie răzbunătoare, crude sau un mijloc de a da frâu liber reacțiilor emoționale. Considerând că trebuie să evităm răzbunarea de dragul răzbunării, dar să recunoaștem ca legitime cererile retributiviste, tot rămân multe aspecte care trebuie luate în considerare. Cum măsurăm severitatea unei pedepse? O pedeapsă aplicată poate avea o anumită semnificație pentru cineva și o cu totul altă semnificație pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se împăca cu Dumnezeu. Trebuie accentuat că, în zilele noastre, rar auzim pe cineva susținând că sancțiunile penale trebuie să fie răzbunătoare, crude sau un mijloc de a da frâu liber reacțiilor emoționale. Considerând că trebuie să evităm răzbunarea de dragul răzbunării, dar să recunoaștem ca legitime cererile retributiviste, tot rămân multe aspecte care trebuie luate în considerare. Cum măsurăm severitatea unei pedepse? O pedeapsă aplicată poate avea o anumită semnificație pentru cineva și o cu totul altă semnificație pentru altcineva. Acest
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
gen și grad este pedeapsa luată drept principiu și etalon al justiției publice? Niciun altul decât principiul egalității în situația în care balanța indică justiția, fără să se încline într-o parte mai mult decât în cealaltă. Numai dreptul la răzbunare poate să dea determinant calitatea și cantitatea pedepsei, dar bineînțeles în fața justiției"99. Este adevărat că filosoful german susține că pedeapsa stabilită conform legii talionului este unicul instrument de înfăptuire a justiției, dar talionul în concepția sa nu are semnificația
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
realitatea externă. Spre exemplu, o persoană care a comis un viol, nu trebuie la rândul ei să fie violată, ci doar ca suferința pricinuită făptuitorului să fie echivalentă celei provocate victimei. Este greșit să considerăm că la Kant "retribuție" înseamnă "răzbunare". Răzbunarea este un instinct natural, dar moralitatea ne cere să ne ridicăm peste ceea ce ne dictează instinctele noastre de răzbunare. Apare aici problema unor afirmații de tipul: dacă furi de la altul, furi de la tine, semnificând prin aceasta faptul că prin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
externă. Spre exemplu, o persoană care a comis un viol, nu trebuie la rândul ei să fie violată, ci doar ca suferința pricinuită făptuitorului să fie echivalentă celei provocate victimei. Este greșit să considerăm că la Kant "retribuție" înseamnă "răzbunare". Răzbunarea este un instinct natural, dar moralitatea ne cere să ne ridicăm peste ceea ce ne dictează instinctele noastre de răzbunare. Apare aici problema unor afirmații de tipul: dacă furi de la altul, furi de la tine, semnificând prin aceasta faptul că prin acțiunea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
doar ca suferința pricinuită făptuitorului să fie echivalentă celei provocate victimei. Este greșit să considerăm că la Kant "retribuție" înseamnă "răzbunare". Răzbunarea este un instinct natural, dar moralitatea ne cere să ne ridicăm peste ceea ce ne dictează instinctele noastre de răzbunare. Apare aici problema unor afirmații de tipul: dacă furi de la altul, furi de la tine, semnificând prin aceasta faptul că prin acțiunea lor, hoții fac ca proprietatea asupra bunurilor în general să devină ceva nesigur. Dacă acțiunea lor se universalizează, însăși
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
realizarea binelui social, pentru Hegel caracterul retributiv al pedepsei se justifică prin necesitatea restabilirii "voinței generale", reprezentată de ordinea juridică, ce a fost negată prin "voința specială" a delincventului. "Abolirea crimei este mai întâi, în această sferă a dreptului nemijlocit, răzbunare, care este justă potrivit conținutului, întrucât ea este răsplată. Dar potrivit formei, ea este acțiunea unei voințe subiective care în orice lezare întâmplată poate să-și pună infinitatea ei și a cărei dreptate este deci întâmplătoare, așa cum și pentru celălalt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
apoi gândul valorii și al comparării ambelor după valoare, atunci se poate ajunge să nu se vadă într-o pedeapsă propriu zisă decât legătura arbitrară a unui rău cu o acțiune nepermisă"118. Hegel trasează limite și între pedeapsă și răzbunare față de care se deosebește în primul rând prin aceea că răzbunarea poate fi căutată doar de partea care a suferit vătămarea și se transmite din generație în generație fără limită, pe când pedeapsa nu poate fi aplicată de cineva implicat. În
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate ajunge să nu se vadă într-o pedeapsă propriu zisă decât legătura arbitrară a unui rău cu o acțiune nepermisă"118. Hegel trasează limite și între pedeapsă și răzbunare față de care se deosebește în primul rând prin aceea că răzbunarea poate fi căutată doar de partea care a suferit vătămarea și se transmite din generație în generație fără limită, pe când pedeapsa nu poate fi aplicată de cineva implicat. În al doilea rând, pedeapsa este aplicată de autorități în conformitate cu niște legi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fi căutată doar de partea care a suferit vătămarea și se transmite din generație în generație fără limită, pe când pedeapsa nu poate fi aplicată de cineva implicat. În al doilea rând, pedeapsa este aplicată de autorități în conformitate cu niște legi, iar răzbunarea este acțiunea unei voințe subiective. În plus, în cazul celui ce se răzbună "nedreptatea nu îi apare în limitarea ei calitativă și cantitativă, ci numai ca o nedreptate în general și, în răsplătire, el poate să facă exces, ceea ce ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de vindecare; vindecarea unui rău însă obișnuiește a porni de la contrariul lui"145. Toma d'Aquino considera că nu orice aplicare a unei pedepse este legală. Dacă intenția celui ce pedepsește este îndreptată mai ales spre pricinuirea unui rău, atunci răzbunarea lui este nelegală: a-ți face plăcere răul celuilalt înseamnă să urăști (...) Dacă totuși intenția este îndreptată spre un bine, ce poate fi obținut prin pedepsirea persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat sau, cel puțin, poate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
îndreptată spre un bine, ce poate fi obținut prin pedepsirea persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat sau, cel puțin, poate fi reținut și alții nu mai sunt stânjeniți, astfel justiția este susținută și binele onorat), atunci răzbunarea este legală 146." Punctul forte al acestor teorii este individualizarea pedepsei și tratarea individului astfel încât acesta, în momentul în care este eliberat din închisoare să își modifice comportamentul într-un mod satisfăcător. Pentru că cele mai multe teorii susțin determinarea pedepsei în funcție de faptă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Vom descrie pe scurt la ce se referă aceste critici și cum se apără retributivismul împotriva lor. Prima dintre criticile aduse teoriei retributiviste a pedepsei atrage atenția asupra faptului că acesta nu este altceva decât o formă mai rațională a răzbunării din epoca primitivă. La această obiecție s-a argumentat că teoria retributivistă susține aplicarea pedepsei pentru fapte săvârșite în trecut și că aceasta trebuie să fie adecvată naturii faptei. Prin urmare, gravitatea pedepsei trebuie să fie determinată de gravitatea faptei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
argumentat că teoria retributivistă susține aplicarea pedepsei pentru fapte săvârșite în trecut și că aceasta trebuie să fie adecvată naturii faptei. Prin urmare, gravitatea pedepsei trebuie să fie determinată de gravitatea faptei. Câteodată, pedeapsa retributivistă este confundată cu noțiunea de răzbunare, dar există o distincție clară între cele două, deoarece pedeapsa se aplică pentru o infracțiune, în timp ce răzbunarea poate apărea și pentru altfel de fapte, cum ar fi o jignire, o vătămare sau o neglijență, care nu sunt infracțiuni. În timp ce retribuția
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fie adecvată naturii faptei. Prin urmare, gravitatea pedepsei trebuie să fie determinată de gravitatea faptei. Câteodată, pedeapsa retributivistă este confundată cu noțiunea de răzbunare, dar există o distincție clară între cele două, deoarece pedeapsa se aplică pentru o infracțiune, în timp ce răzbunarea poate apărea și pentru altfel de fapte, cum ar fi o jignire, o vătămare sau o neglijență, care nu sunt infracțiuni. În timp ce retribuția stabilește anumite limite ale pedepsei în funcție de gravitatea faptei, în cazul răzbunării nu se aplică nicio limită. O
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se aplică pentru o infracțiune, în timp ce răzbunarea poate apărea și pentru altfel de fapte, cum ar fi o jignire, o vătămare sau o neglijență, care nu sunt infracțiuni. În timp ce retribuția stabilește anumite limite ale pedepsei în funcție de gravitatea faptei, în cazul răzbunării nu se aplică nicio limită. O altă deosebire se referă la faptul că răzbunarea este personală, în timp ce persoana care aplică pedeapsa retributivă poate să nu aibă nicio legătură cu victima. În plus, răzbunarea presupune o implicare emoțională, plăcerea de a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cum ar fi o jignire, o vătămare sau o neglijență, care nu sunt infracțiuni. În timp ce retribuția stabilește anumite limite ale pedepsei în funcție de gravitatea faptei, în cazul răzbunării nu se aplică nicio limită. O altă deosebire se referă la faptul că răzbunarea este personală, în timp ce persoana care aplică pedeapsa retributivă poate să nu aibă nicio legătură cu victima. În plus, răzbunarea presupune o implicare emoțională, plăcerea de a provoca o suferință unei alte persoane. O altă distincție esențială între cele două noțiuni
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ale pedepsei în funcție de gravitatea faptei, în cazul răzbunării nu se aplică nicio limită. O altă deosebire se referă la faptul că răzbunarea este personală, în timp ce persoana care aplică pedeapsa retributivă poate să nu aibă nicio legătură cu victima. În plus, răzbunarea presupune o implicare emoțională, plăcerea de a provoca o suferință unei alte persoane. O altă distincție esențială între cele două noțiuni este aceea că pedeapsa este aplicată doar făptuitorului, în timp ce răzbunarea poate afecta și persoane nevinovate, familia sau rude ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să nu aibă nicio legătură cu victima. În plus, răzbunarea presupune o implicare emoțională, plăcerea de a provoca o suferință unei alte persoane. O altă distincție esențială între cele două noțiuni este aceea că pedeapsa este aplicată doar făptuitorului, în timp ce răzbunarea poate afecta și persoane nevinovate, familia sau rude ale făptuitorului. A doua obiecție adusă acestei teorii se referă la faptul că în loc să asigure un răspuns la întrebarea care este sursa dreptului nostru moral de a adăuga un nou rău, adică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]