3,196 matches
-
secolului al XIX-lea, reforma mozaismului a mai anulat unele interdicții, pe altele le-a mai Îndulcit. Permisiunea de a călători În ziua de sâmbătă a fost una dintre problemele ridicate de reformiștii evrei din Europa Centrală, inclusiv de vestitul rabin reformist Aaron Chorin (1766-1844), din Arad : „Dacă este permisă - scria el Într-o carte publicată la Viena În 1839 - Îmbarcarea pe un vas [Înainte de sabat], cu condiția să nu existe pericolul ca [evreul] să participe la manevrarea vasului și deci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măsură decât evreii au păstrat șabatul”, scria pe la 1900 filozoful odessan Așer Ginzberg, alias Ahad Ha-Am (1856-1927). În spațiul românesc, de exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id="(109, p. 42)"/>. Alții Își Închideau de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote id=" (428, p. 80)"/>. Evident, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id="(302, p. XLIV)"/> sau „Deștept ca un rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser, Evreu cu cartea (desen, cca 1919-1920) „Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id="(302, p. XLIV)"/> sau „Deștept ca un rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser, Evreu cu cartea (desen, cca 1919-1920) „Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un model al rabinului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser, Evreu cu cartea (desen, cca 1919-1920) „Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un model al rabinului Înțelept : „un evreu Învățat, pribegit din Spania În Polonia”, care are un „cap Înțelept” și „o frunte naltă, pleșuvă, Încrețită de gândiri” ; el cugetă „adânc”, ca un „Înțelept din vechime”, și a fost „chemat de Domnul Moldovei ca dascăl de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
om rău și necinstit”, adică „jidan”. În limbaj popular, concluzia este simplă : „Jidan bun n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd (În idiș, Güter Jüd = „jidan bun”). Însă evreii s-au rătăcit de rabinul lor și au Început să-l caute și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea „Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd (În idiș, Güter Jüd = „jidan bun”). Însă evreii s-au rătăcit de rabinul lor și au Început să-l caute și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea „Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am văzut !” <endnote id="(3, p. 26 ; vezi și nota 318)"/>. Evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Holocaustul În Europa Centrală, se lăuda cu „prietenii mei evrei” <endnote id=" (268, p. 336)"/>. După publicarea În revista Săptămâna (5 septembrie 1980) a unui editorial plin de insulte la adresa evreilor, Corneliu Vadim Tudor a Încercat să-l convingă pe rabinul șef Moses Rosen că nu este antisemit : „Am mulți prieteni evrei - i-a spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui editorial plin de insulte la adresa evreilor, Corneliu Vadim Tudor a Încercat să-l convingă pe rabinul șef Moses Rosen că nu este antisemit : „Am mulți prieteni evrei - i-a spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote id="(849, pp. 273-275)"/>. În 1887, pentru a contracara acest tip de clișeu antisemit, Friedrich Nietzsche declara ironic : „Printre prietenii mei nu există nici un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ne aduce aminte că și evreii erau acuzați de practici similare (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au făcut ca și alți etnologi să creadă că la conturarea portretului sincretic al solomonarului ar fi contribuit și „figura rabinului (cabalistului, hasidicului) evreu, mitizat În folclor” <endnote id="(312, p. 432)"/>. Pentru mentalitatea populară poloneză, cartea este un semn identitar al evreilor. Cărțile lor - cred țăranii polonezi - conțin cunoașterea tainică, accesibilă doar inițiaților. Ele sunt receptate ca niște amulete, Încărcate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voi. Un ecou târziu al acestui tip de retorică - practicat de Octavian Goga și de alți scriitori naționaliști ardeleni până la Marea Unire din 1918 - Îl vom găsi, desuet, la Începutul anilor ’80, la Adrian Păunescu, În poemul Noi, baciul și rabinul : Evrei fără patrie, Pe-o lume geroasă, Români fără patrie, La dânșii acasă <endnote id="(337, p. 257)"/>. Și prim-ministrul Ion I.C. Brătianu asemăna cu empatie suferințele românilor cu cele ale evreilor, cu ocazia votării Constituției din 1923, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un fel de „semi-evrei”, așa cum, de altfel, i-a numit Edouard Drumont (La France juive, 1886), antisemitul de serviciu al Franței sfârșitului de secol XIX. De asemenea, În 1941, pentru savantul român Simion Mehedinți, Calvin a fost „fanatic ca un rabin”, iar calviniștii „au fost tot atât de cruzi ca și cuceritorii Canaanului” <endnote id="(476, p. 30)"/>. Pe la 1700, germanul Johann C. Wagenseil a susținut că țiganii ar fi un fel de evrei, după felul lor rătăcitor de viață. Ulterior, și Martin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credea că și „eroul de seamă” dintr-o „nuvelă fantastică” - scrisă de Eminescu În anii studenției berlineze (1872-1874) - „pare a fi născocit după tipul Ahasveros, personagiu legendar care a preocupat pe Eminescu ca pe toți romanticii”. Ar fi vorba de rabinul Levy Canaan, un bătrân pletos, Înalt și slab, „cu barba sură și lungă”, care locuiește „Într-o căsuță mică” de pe „ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor” din Suceava și care ucide pentru bani, ca să plece „la Ierușalaim” <endnote id="(685, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
salutul evreimii din Cernăuți, care te-a respectat și te-a iubit” <endnote id="(338)"/>. De asemenea, nici imaginea simetric răsturnată nu era exclusă În spațiul românesc. De pildă, imaginea unui „călugăr [creștin-] ortodox, făcând elogiul funebru la moartea unui rabin evreu” <endnote id="(328, p. 4 ; cf. 326, p. 281)"/>. Nu mă voi ocupa acum nici de evoluția și răspândirea În timp a motivelor mitice care compun legenda apocrifă Adormirea Maicii Domnului, nici de posibilele influențe - din zona cultă sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alt text de acest tip (ticluit prin 1716 În spațiul polono-lituanian) este cel tipărit la Iași În 1803, intitulat Înfruntarea jidovilor asupra legii și a obiceiurilor lor și semnat de un oarecare monah Neofit Cavsocalivitul. Autorul era, chipurile, un fost rabin (Noih Belfer), convertit la creștinism (sub numele de Nicolae Botezatul) și apoi călugărit (sub numele de Neofit). Dar este posibil să fie vorba de o stratagemă, destul de uzuală În epocă, menită să sporească legitimitatea și credibilitatea scrierii. De altfel, faptul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o „infamă plăsmuire” a fost dovedit de Adolphe Stern În 1892 <endnote id="(754, II, pp. 87-90)"/>. Primul capitol al cărții demască, chipurile, o sinistră practică rituală și dezvăluie un mare secret, care puteau fi știute doar de „un fost rabin” : „Taină ascunsă și acum descoperită, asupra jidovilor, pentru sângele carele iau ei de la creștini și ce fac ei cu el, cu dovediri din sfânta Scriptură”. Cartea a devenit un „bestseller”, fiind retipărită În vreo 15 ediții românești : primele În 1803
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii ar fi comis un omor ritual asupra unui băiat creștin. Simptomatic este faptul că masele din Chișinău și din Împrejurimi, incitate În prealabil, și nu cele din Dubăsari, au năvălit Înarmate În cartierele evreiești. Îngrijorat de cursul evenimentelor, marele rabin al comunității evreiești din Chișinău a cerut episcopului creștin ortodox să nege În mod public această știre absurdă. Dar „acest Înalt preot - scria un ziarist rus, la 1 iunie 1903, Într-un articol intitulat «Masacrul evreilor din Chișinău» - a declarat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1882 la Tiszaeszlár, În imediata vecinătate a Transilvaniei. Reproducerea Înfățișa o fată sugrumată pe podeaua sinagogii și câțiva evrei care Îi luau sângele „pentru a se fabrica azimă” <endnote id="(125, p. 251)"/>. Cu câțiva ani Înainte, În urma stă ruințelor rabinului M. Beck de la Templul Coral, ministrul de Interne dăduse dispoziții să se confiște ilustrații similare, puse În vânzare În București <endnote id="(612, I, p. 219)"/>. O litografie reprezentând „omorul ritual” de la Tiszaeszlár a fost descrisă de prozatorul I.A
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În vânzare În București <endnote id="(612, I, p. 219)"/>. O litografie reprezentând „omorul ritual” de la Tiszaeszlár a fost descrisă de prozatorul I.A. Bassarabescu (1870-1952) Într-o nuvelă : „Soarele cădea pe o veche litografie Într-o ramă vizibilă. Câțiva rabini torturează o fată tânără Întinsă pe masă și-i storc sângele”. În anii ’30, anume acest pasaj a fost reprodus În manualele de limba română pentru liceu. Pe 26 iulie 1938, W. Filderman a adresat ministrului Educației o scrisoare de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vase [...] și [este] Întrebuințat la tot felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot atunci, aceiași oameni au reeditat celebra carte Înfruntarea jidovilor (1803), scrisă de un pretins rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această temă, deputatul evreu Adolphe Stern a rostit o interpelare În plenul Parlamentului României, În 1922 <endnote id="(603, pp. 18-19)"/>. Peste zece ani (noiembrie 1932), parlamentarii evrei au protestat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mafiotă evreiască”, ajutată nici mai mult, nici mai puțin decât de serviciile secrete israelene (Mossad). Mai mult decât atât, ziarele susțin (informația nu a fost confirmată) că șeful rețelei ar fi fost chiar „secretarul personal” al prim-ministrului Israelului, Yitzak Rabin (care fusese asasinat cu puțin timp În urmă). Bineînțeles, printre complicii răufăcătorilor israelieni se numărau și câțiva israelieni de origine română și chiar evrei din România. În al doilea rând, ziarele au vorbit la Început despre trafic de copii „pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la dezvoltarea industrială a Bucureștiului, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până În anul 1938, Editura Hasefer, București, 1995. 283. Semnalez aici un Împrumut lingvistic semnificativ. Numele sectei hasidice Habad, fondată la sfârșitul secolului al XVIII-lea de rabinul Șneor Zalman din Liady, provine din prescurtarea acro nimică a trei Sephiroth cabalistice : Hokmah-Binah- Daath („Înțe lepciune-Rațiune-Intuiție”). În limbile rusă și ucraineană, un membru al sectei era numit habadnic. În cursul secolului al XIX-lea, termenul a pătruns și În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Georgeta Penelea Filitti, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 316. Nicolae A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială, ilustrată, ediția a II-a, Iași, 1914. 317. Wilhelm Schwarzfeld, „Legende și credințe populare”, În Anuar pentru israeliți, XVIII, 1896. 318. Rabinul Güter Jüd nu este doar un simplu personaj al unei snoave populare românești, ci și subiectul unor legende cu caracter istoric. Conform tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la vestitul rabin, profet și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1896. 318. Rabinul Güter Jüd nu este doar un simplu personaj al unei snoave populare românești, ci și subiectul unor legende cu caracter istoric. Conform tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la vestitul rabin, profet și făcător de minuni Güter Jüd din Moldova. El i-a cerut rabinului să-l binecuvânteze și să-i confirme victoria Împotriva rușilor. Rabinul l-a refuzat, spunându-i deschis că va pierde războiul. Ca semn menit să-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare românești, ci și subiectul unor legende cu caracter istoric. Conform tradiției, Înainte de a Începe războiul Împotriva Rusiei, Împăratul Franței, Napoleon I, a mers la vestitul rabin, profet și făcător de minuni Güter Jüd din Moldova. El i-a cerut rabinului să-l binecuvânteze și să-i confirme victoria Împotriva rușilor. Rabinul l-a refuzat, spunându-i deschis că va pierde războiul. Ca semn menit să-i Întărească previziunea, Güter Jüd a cerut să fie ucisă o iapă și să i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]