3,509 matches
-
iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele să mănînce aluatul ras de pe covată, și-apoi vor plăcea ele flăcă ilor. Cînd pui mai multe linguri la masă, îți vor veni prieteni flămînzi. Nu e bine ca un bărbat să cînte șezînd la masă, c apoi femeia lui va înnebuni. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă, are să-ți moară o rudă, iar dacă-l observi afară, are să moară un străin. Cînd doi soți își dau mîna înaintea altarului, cel a cărui mînă este mai rece, acela va muri mai înainte. Cînd ginerele nu se rade la nuntă e rău de moarte. Cînd un mire găsește pe altul în biserică, să se lege la ochi ca să nu-l vadă, căci altfel unul din ei trebuie să moară. Cînd se întîlnesc două fete care sînt logodite, schimbă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine să ieie un tort* nezolit, să-l opă rească și să se înfășure cu el peste coapse, și apoi se va înconjura pericolul. Dacă este pericol ca vreo femeie sau vită să piardă, apoi se ia și se rade lopata de pîne, însă nu spre coadă, și se amestecă aceea ce s-a ras cu cernușcă* și se dă bolnavei de băut, și apoi nu pierde. Femeia care nu are copii nu e bună la Dumnezeu. Femeia care face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu el peste coapse, și apoi se va înconjura pericolul. Dacă este pericol ca vreo femeie sau vită să piardă, apoi se ia și se rade lopata de pîne, însă nu spre coadă, și se amestecă aceea ce s-a ras cu cernușcă* și se dă bolnavei de băut, și apoi nu pierde. Femeia care nu are copii nu e bună la Dumnezeu. Femeia care face să nu aibă copii e drăcoaie*, și în cealaltă lume o sug gîndacii, adică șerpii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și le șterge de copaci, și de bună samă au să rodească. Cînd un pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în rai, căci raiul n-are porți atunci. Dacă s-a copt pîne și se scoate din cuptor, apoi femeia aruncă în cuptor o bucată de lemn, un șumuiag de paie sau altăceva, crezînd că astfel face cărare în rai. Ras Tatăl să nu rază pe fiul său, că e rău de moarte. Rast Cînd fușteii, de la capătul cellalt al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
insistat mai mult asupra epocii moderne și contemporane (epoca marilor clasici și literatura interbelică). În volum se fac multe trimiteri la literaturile clasice din Antichitate și la cele moderne occidentale: o proză are un aer hoffmanesc, Conachi e "un Petrarca ras în cap". Aceste trimiteri la modelele occidentale evidențiază europenismul și trăsăturile particulare ale literaturii române. În capitolul final intitulat "Specificul național" a reformulat sintetic trăsăturile literaturii române. Clasificările sunt eclectice, dar cancanele s-au impus pentru multă vreme. Cartea este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
său, hangiul Stavrache, bărbat respectat, cu un statut social consolidat, să-i ceară părerea. Stavrache s-a înfricoșat, auzind că Iancu a fost tâlhar la drumul mare, dar fiind isteț, găsi o soluție salvatoare. L-a tuns și l-a ras pe Stavrache, apoi l-a trimis cu un grup de voluntari pe front. În sufletul hangiului s-a ivit lăcomia de bani, gândindu-se că îl moștenea pe Iancu. Într-o zi primi de la Plevna o scrisoare, expediată înaintea luptelor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în funcție de rasă, și în funcție de timp, ceea ce imprimă esteticului o fizionomie distinctă de la o epocă la alta. Exercitarea esteticului rămâne valabilă în "actualitatea literaturii naționale". Relativizarea conceptului estetic se deplasează de la "noțiunea universală" la "plăcerea variabilă individuală". În cadrul aceleiași epoci și rase plăcerea este schimbătoare de la individ la individ. BIBLIOGRAFIE: Crohmălniceanu Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I, București, E.P.L., 1972 ; Micu, D., Modernismul românesc, vol. I, Editura Minerva, București, 1984; Negoițescu I., E. Lovinescu, Editura Albatros, București
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și moș Leonte Zodierul îndeplinește o funcție ceremonială, una cu caracter magic, care transferă evenimentul din real în fabulos. El deschide textul, ia parte la constituirea cadrului poveștii și este văzut de naratorul-personaj "ca un țăran de la noi de pe Moldova, ras și cu mustața albă, plin la obraz și c-o leacă de pântece". Era ghicitor în zodii ca și tatăl său. Arta ghicitului și-o exercită în Negustor lipscan. Acest om "bătrân și înțelept" se apropie de cele tainice, are
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai scurt și mai aspru decât părul de pe cap. Dacă te uiți cu atenție prin băi și toalete, poți vedea frecvent astfel de fire misterioase, adevărate simboluri ale intimității care se manifestă acolo. Mulți oameni din Orient obișnuiesc să-și radă părul pubian, ca un semn al curățeniei corporale și al respectului față de partener. Românii par a se simți stânjeniți de absența părului pubian la partener, dată fiind pudoarea lor marcantă; ani de zile din viața de cuplu, ei mângâie părul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
genitale, pe care evită să le cunoască. Dar la vârsta pubertății, nu doar părul pubian își face apariția. Fire de păr scurte și mai fine apar la subsuoară, favorizând acumularea transpirației și îndemnându-le, mai ales pe fete, să se radă; dacă te-ai decis să faci așa ceva, fă-o după o baie caldă, folosind cremă de ras, căci una dintre cele mai dureroase boli ale pielii este hidrosandenita, o infecție a glandelor sudoripare de la axilă, adică de la subraț. Această boală
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
acest lucru se întâmplă și acum: părul tău de pe picioare este mai bogat decât la alte fete, ai un pic de mustață și chiar câteva fire pe sâni. Me dicii numesc aceasta hirsutism; ei nu ți-ar recomanda să te razi acolo unde apare acest păr, căci nu vei face decât să înrăutățești situația. A te epila prin smulgerea firelor este, la rândul ei, o metodă care traumatizează rădăcina firelor de păr, aducând riscul unor infecții locale. Unii medici prescriu preparate
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
folosească un set de instrumente sterile pentru tine; 2. când îngrijești un rănit, evită contactul cu sângele lui; 3. dacă ai o rană deschisă, dezinfecteaz-o și acoper-o cu pansament steril; 4. dacă te duci la frizer, cere-i să te radă cu o lamă nouă; 5. și, mai presus de toate, folosește prezervativul când faci dragoste cu o persoană pentru care nu ți-ai da viața. Dacă prezervativul îți taie cheful... Când găsești asupra cuiva un prezervativ, îți vine să-i
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ar abate de la o bună con dui tă îl în drep tă țeș te să o pedepseas că. El este spri ji nit în de mersul său de către vecini și vecine, căci o femeie nu se cade să-și ocă ras că sau să-și bată soțul nici în casă, nici în public. Când acest lucru se întâm plă, nemulțumirile vecinilor cresc cu fiecare cuvânt spus, cu fiecare in ju rie adusă autorității masculine, cu fiecare spectacol oferit de către femeie. Ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să vorbeas că despre patimile îndurate alături de Ruxandra, care nu e de loc un înger, așa cum aceasta s-a prezentat în prima jalbă. Într-un an și jumătate, cât au fost împreună, Ruxan dra n-a contenit să-l ocă ras că, „făcându-mă mai întâi că sunt mojicu și varvar și că n-am fost deopotriva ei, ia fiind mai nea mu decât mine“. Ocările nu sunt de ajuns, când se supără Ruxandra devine violentă, îl scuipă și aruncă cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
viață. Nu voi veni, în numele suferinței, să opresc lumea de la plăceri, de la orgii, de la excese. Numai oamenii mediocri vorbesc de consecințele placerilor. Dar consecințele durerii nu sunt și mai mari? Deci suferiți, beți, sorbiți cupă plăcerii până la urmă, plângeți sau radeți, scoateți strigate de disperare sau de bucurie, cântați de iubire sau de moarte, ca și așa nimic nu se alege de tot ! Întreaga morală n-ar vrea să facă din această viață decât o sumă de ocazii pierdute."62 Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
hidrocarburilor, precum terminalele Ra’s Tannurah, AlJubayl, Yanbu din Arabia Saudită; Mina al-Ahmadi din Kuwait; Jebel Dhana din E.A.U.; Umm Said din Qatar; Sitra din Bahrain; Saih el-Malih din Oman; AlFaw (Fao) din Irak; Bejaia (Bougie) din Algeria; El Bariqah, Ras Lanuf, El-Sadrah din Libia; pentru fosfați: Safi și Jorf Lasfar din Maroc. În ultimele decenii în unele state petroliere bogate au fost demarate proiecte grandioase de construcție a unor centre urbane eclectice, cu aspect futurist, situate în proximitatea orașelor vechi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
o unitate întinsă pe cca. 15.000 kmp., cu o populație de peste 5 milioane locuitori. Aria unei conurbații incipiente poate fi considerată și unitatea urbanizată de pe Coasta Piraților din E.A.U., ce cuprinde orașele Dubai, Sharjah, Ajman, Umm al-Qaiwain și Ras al-Khaimah, întinse pe cca. 8.000 kmp., cu o populație de 2,5 milioane locuitori. Fiecare din conurbațiile menționate alcătuisc osatura ariilor-nucleu din statele în care se află, conferindu-le rolul de arii polarizante a spațiului politico-geografic și valențe de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cazul lui Michel Faber, care, de la realismul canonic al romanului british, trece direct la relatarea horror, stilul fiind aproape științific, în ciuda cruzimii și violențelor riturilor săvârșite de personalul format din alieni cu aparențe umane. Masculii livrați de Isserley, după ce sunt rași, purificați chimic, decerebrați și castrați, sunt puși la îngrășat în niște țarcuri și boxe comune. Când ajung numai buni de procesat, ei sunt tranșați și apoi trimiși ca specialități într-o țară de la antipozi; aici carnea de "vodsel" se vinde
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
polițist ș.a.m.d.). Astfel îi vom cunoaște pe Eduardo Deàn Ballesteros, soțul Martei reîntors de la Londra imediat ce află de tragica întâmplare, pe sora și tatăl aceleia, dar și pe numitul Vicente, a cărui voce ca zgomotul unui aparat de ras electric naratorul o recunoaște pe banda robotului telefonic, agresivă și cacofonică. Va deduce astfel că Marta avusese o relație cu acest Vicente, care tocmai luase sfârșit în preajma întâlnirii lui cu ea. Pentru a intra în cercul familiei, Victor Frances (așa
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Comedie bufă. Dante, de care am mai pomenit, rămâne ascensional din motive dogmatice. Însă Infernul e temelia. Hölderlin: ce patos, ce Ellada, ce, în final, Scardanelli. Eminescu al nostru: s-a lăsat în voia "fantasiei" dar, pe dedesubt, și-a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-a autoadresat rechizitorii în Icoană și privaz, a constatat că organele-s sfărmate, a abdicat, bând "păharul poeziei înfocate" ca pe o cupă de otravă. A abdicat în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al libertății", elvețienii fac afaceri. Și ce afaceri!..." (Friedrich Durrenmatt) Desigur, e greu de explicat un popor în cîteva rînduri, mai ales cînd poporul respectiv, de fapt, nu există. Soluția ar putea fi cuprinsă în îndemnul lui Jean Luc Godard: "Radeți Alpii, pentru a se vedea marea!". 7.9. BRAZILIA În plină recesiune economică, după ce și carnavalul și-a luat, precum zeul Baal, ofranda anuală de suflete tinere, Brazilia a fost potopită de ape, parcă pentru a confirma zicala că un
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
regatului francez. Casa catară? Ruinele a patru ziduri, înalte de cel mult un metru. Din satul-cetate tipic occitan (castrum), construit în terase pe coastele amețitoare ale "pech"-ului din Montségur4, n-au mai rămas decît cîteva pietre negre. Inchiziția a ras de pe fața pămîntului orașele (castra) catare, orice urmă pămînteană a ereziei trebuia să dispară. Doar cîteva bucăți de ziduri au rezistat furiei celor care, la începutul lunii martie 1244, au aprins ruguri la poalele vîrfului Montségur ca să purifice pămîntul de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]