5,123 matches
-
versuri, proză, traduceri și articole despre personalități și evenimente din viața culturală a țării și a Europei sau care exprimă adeziunea la mișcarea feministă la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Insula”, „Flacăra”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Cuvântul femeilor”, „Cuvântul liber” și sporadic la multe altele. Semna (folosind uneori pseudonimul Dim. Șerban) rubrici ca „Poezia”, „Cronica literară”, „Mișcarea literară”, „Cronica teatrală”, „Carnetul meu”, „Însemnări”, „Pentru dumneata scriu, doamnă”, „Răstălmăciri”, publicând sute de texte. Publicistica se remarcă prin
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
Lasciate ogni speranza!, RL, 1995, 40; George Pruteanu, Un puzzle bine drămuit, RL, 1995, 48; Alex. Ștefănescu, Arta scandalului, RL, 1996, 41; Alex. Ștefănescu, Mai sunt de citit mii de cărți, FLC, 1997, 6; Mircea Ghițulescu, Avangarda lui Grid Modorcea, „Rampa și ecranul”, 1998, 7-8; Geo Vasile, O lectură incitantă, o carte controversată: „Urmașii Moromeților”, „Ecart”, 1999, 51; Ion Cristoiu, Grig Modorcea ne spune de ce-i mort după America, „Mașina de citit”, 1999, 13 noiembrie; Alex. Ștefănescu, O carte de scandal
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
1951 Premiul Editurii Tineretului la secțiunea „literatură pentru copii”, iar în Israel este distins cu premiile „Iacob Groper” (1981), „A. Dominic” (1987), „Sara și Haim Janculovici” (1990, 1997) ș.a. Debutează în revista Liceului „Ferdinand” (1925), colaborând apoi la „Vremea”, „Reporter”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Jurnalul literar”, „Realitatea ilustrată”, „Adam”, „Hasmonaea”, „România literară”, „Magazin istoric”, „Universul copiilor”, „Curentul pentru copii”, „Dimineața copiilor” ș.a. În Israel scrie la „Toladot”, „Revista mea”, „Revista familiei”, „Minimum”, „Facla”, „Adevărul”, „Izvoare” ș.a. A mai semnat Mihail
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
Foaia interesantă”, „Viața literară și artistică”, „Foaia pentru toți”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Viața literară”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuget românesc”, „Falanga literară”, „Gândirea”, „Integral”, „Junimea literară”, „Letopiseți”, „Luceafărul”, „Lumea”, „Propilee literare”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Dimineața”, „Sburătorul”, „România literară”. În 1928 i s-a decernat Premiul Național pentru Poezie. Poezia de tinerețe, de până la 1906, anticipă destul de vag tiparul lirismului minulescian, fiind un exercițiu cu două matrice poetice - Mihai Eminescu și
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
o lume în care sensul vieții nu mai este predat din leagăn. Obsesia originalității inundă saloanele literaților și artiștilor plastici. Chiar și pentru cei mai iconoclaști autori, tradiția reapare la orizont precum amintirile unei copilării traumatice. Când nu este o rampă pentru cei cu înclinații suicidale, tradiția devine o mină de aur pentru toți cei gata să comercializeze imaginea trecutului. Ca și în cazul lui Walter Benjamin (1892-1940), subiectivismul estetic are totuși ultimul cuvânt. Utopie și kitschtc "Utopie și kitsch" În
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
CC. al P.M.R. din zilele de 22-23 iulie; e analiza anuală a culturii - cel mai eficient sector propagandistic - urmată ca Întotdeauna și de câte un proces public. Să ne-amintim: În 1948, În colimator fuseseră artele plastice, revistele Flacăra și Rampa; anul acesta trăznetul a căzut pe nuvelă, la anul, pe lingvistică ș.a.m.d. Să citim acest editorial, Întrebându-ne prin ce miracol, În contextul unei critici literare necombatante, cosmopolite, reacționare, Înflorește totuși o literatură combatantă, educativă, demnă de tot
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Otrok, fost ministru adjunct la Departamentul Naționalităților Conlocuitoare, Nicolae Sandu, director În Ministerul Agriculturii, precum și trei studenți de la școala Superioară de științe Sociale „A. Jdanov” și doi studenți de la școala Superioară de Partid „ștefan Gheorghiu”. Se pare că o bună rampă de lansare pentru diplomație o oferă activitatea sindicală, precum și studiile În școlile superioare de Partid. Iată deci, ca urmare a activității intense de recrutare, că personalul ministerului este Înlocuit, În bună măsură, la Începutul anilor ’50, după cum am demonstrat În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lungul celor opt cabinete care s-au succedat după schimbarea de regim. Vom decela În acest fel, Într-o manieră statistică, existența sau inexistența anumitor nuclee de promovare a actorilor politici ale căror resurse din perioada comunistă au funcționat drept rampe de lansare În sfera politică, după 1989. În cele din urmă, cea de-a treia secțiune se constituie Într-o investigare a mecanismelor, conducând la construirea unei cariere politice. Dat fiind faptul că aprioricul teoriilor conversiei elitelor constă În afirmarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
când principalul resort al numirilor au fost fie legăturile familiale, fie socializarea ocupațională Înainte de 1989. Cu toate acestea, carierele articulate de-a lungul anilor ’90 au avut la bază astfel de elemente personalistice, care, la diferite momente, au jucat drept rampe de lansare În sfera politicului. 6. Mecanisme de promovare politică: influența limitată a trecutului și socializarea ocupațională În cazul șefilor guvernelor postcomuniste, promovarea și numirile acestora pot fi cu greu Înțelese dacă nu luăm În considerare inserția actorilor politici În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
laurii Premiului de Stat în 1957 și 1962. Prefațează volume ale unor tineri poeți (Radu Cârneci în 1963, Marin Sorescu în 1964). Colaborează, de-a lungul vremii, la numeroase periodice („Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Scânteia”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Steaua” ș.a.). Volumul Cântarea cântărilor (titlul e însoțit de precizarea: „Oratoriu profan pentru soliști, coruri și orchestră. I. Texte după pretextul Bibliei”), semnat Marcel Bresliska și tipărit în 1938, în
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
lui Al. Macedonski, mult mai semnificativă vădindu-se apropierea de gruparea simbolistă de la „Vieața nouă”, revistă unde a publicat, între 1910 și 1913 și între 1918 și1919, versuri, proză, traduceri. Numele îi mai poate fi întâlnit în „Versuri și proză”, „Rampa”, „Flacăra”, „Insula”, „La Revue roumaine”, „Ilustrațiunea națională”, „Dreptatea”, „Actualitatea”, „Cugetul românesc” ș.a. În 1912, devenise membru al Societății Scriitorilor Români. Semnalând decalajul dintre o sensibilitate minoră și noutatea unui tip de discurs liric, critica vremii îl plasa pe B. la
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
1956- 1957), redactor-șef (1962-1965) și director (1965-1973) la „Viața românească”, devenind deputat, academician etc. Ca poet, a debutat la „Arhiva” (Iași, 1911), iar ca jurnalist, la „Opinia” (Iași, 1913). A colaborat cu versuri, proză, articole literare, sociale, politice la „Rampa”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Cronica”, „România”, „Însemnări literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul”, „Cuvântul liber”, „Vremea”, „Timpul”, „Gazeta literară”, „România” (la unele fiind și redactor) și la multe altele. A mai semnat și D. Razu. Cele mai reprezentative articole sociale
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
de director al Artelor în Ministerul Educației Naționale. B. debutează în anul 1923, la revista „Ramuri fragede”, a elevilor de la „Sf. Sava”, cu o traducere din Charles Baudelaire. Începând din 1929, publică articole, recenzii, note, cronici muzicale și plastice în „Rampa”, „La Nation roumaine” (aici fiind și redactor), „Vremea”, „Tiparnița literară”, „Cuvântul”. Poetul se lansează în 1931 cu volumul de versuri Eulalii, prefațat de Ion Barbu și încununat cu Premiul Socec. Singurele versuri încredințate ulterior presei, până cu puțin timp înaintea
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Graiul românesc” (1927-1929), redactor la „Căminul cultural” și editează, în condiții grafice exemplare, revista enciclopedică „Boabe de grâu”(1930-1935). Concomitent colaborează cu versuri, proză, articole, eseuri, traduceri la „Viața românească”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Lamura”, „Cugetul românesc”, „Ramuri”, „Universul”, „Rampa”, „Vremea”, „Adevărul”, „Timocul”, „Gând românesc”, „România”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Transilvania”, „Preocupări literare”, „Săptămâna C.F.R.”, „Analele Academiei Române” ș.a. Semnează și Emanoil Popescu, Ion Ordeanu, Ion Ordean ori cu inițiale. Cu toate că nu a încetat vreodată să fie poet, volumul de
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
A fost asasinat de tâlhari în locuința lui din București. C. debutează cu versuri în „Lumea nouă literară și științifică” din august 1896. Publică apoi schițe, nuvele și poezii în „Foaia pentru toți”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Moftul român”, „Convorbiri critice”, „Flacăra”, „Rampa”, „Cosinzeana”, „România”, „Literatorul” „Sburătorul” ș.a. O culegere de schițe satirice, Urmașii Romei (1904), este urmată de alte cărți de versuri și proză: Din lumea gândurilor (1905), Ca fulgu la vânt... (1906), Farmec (1913), Spre zări albastre (1915), Dorina (1916), subintitulată
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]
-
în revistele „Duminica”, unde, elev fiind, a debutat în 1905, apoi în „Revista idealistă”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Timpul”, „Universul literar”, „Teatrul de mâine” (Iași), „Adevărul literar și artistic”, „Lupta”, „Gazeta femeilor”. A fost redactor și cronicar teatral la revista „Rampa” (1911-1912), unde semna și Conu Leonida. Poeziile lui, fluente în versificație, conțin accente moraliste și notații sentimentale. În publicistica teatrală, în cronici și în interviuri, pledează pentru un repertoriu național, nuanțează condiția criticului dramatic și reține înnoirile aduse de teatrul
ASLAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
de data aceasta lucrurile se schimbă. Cel puțin la prima analiză, cuvântul coerență se impune. În fapt, eu cred că sub această retragere a miniștrilor În semianonimat se ascunde o fugă de răspundere. Le-am urmărit foarte atent ieșirile la rampă. Fără nici o excepție, au fost extrem de grijulii să menționeze că tot ce enunțau a fost discutat cu și girat de premierul Năstase. Sau chiar că acesta a avut ideile respective. Oricât ai fi de naiv, nu se poate să nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
1921-1924, 1927), redactor și director-proprietar (împreună cu Al. Iacobescu) la „Dreptatea” (1925). Stabilit în București, va fi redactor la „Curentul” (1928-1929), „Izbânda” (1934-1935), „Ordinea” (1936-1944, unde a fost și prim-redactor), „Tribuna românească” (1946-1947). A mai colaborat și la „Slove”, „Lectura”, „Rampa”, „Ramuri”. „Frontul Mărășești ilustrat” ș.a. Semnând și A., At, D. A., Dan, D.I.A., D.I. Amian, Nyusu, el a scris mii de articole pe cele mai diferite teme, de la faptul divers la comentarii culturale și artistice. Pentru A., gazetăria era expresia
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
cel puțin un metru între balustrade. Tatăl se aruncă în golul acela de la ultimul etaj, iar funcționarii care urcau sau coborau avură timp să zărească trupul a cărui cădere brăzdă spațiul dintre balustrade și lovi de mai multe ori fierul rampei. Cineva încercă să prindă din zbor pulpanele desfăcute ale hainei, dar nu se alese decât cu o senzație de arsură rapidă sub unghii... Datorită acestei morți, tatăl nu deveni un „dușman al poporului“, iar familia, deși evacuată din prestigiosul imobil
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o cornișă și a căzut în mijlocul forfotei soldaților care trăgeau. Știam din experiență că frânghiile, țevile de coborâre, scările care dau pe acoperiș precum și alte instalații de salvare nu existau decât în filmele de aventuri. Fumul acid se învălătucea în jurul rampei, umplea treptat sala restaurantului. Timpul vibra în ritmul reluării atacurilor, al vacarmului exploziilor și al scurtelor momente de acalmie, a căror liniște te asurzea. Privirea se oprea pe câte o masă, pe tacâmuri, pe buchețelul de flori artificiale, pe soarele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
poporului basc. În 1939 întreprinde o excursie pe bicicletă de-a lungul Oltului, iar din 1941 începe să publice în „Revista nouă” reportajele care vor alcătui Cartea Oltului (1945). Va colabora la mai toate marile ziare și reviste: „Vremea”, „Tempo”, „Rampa”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Frize”, „Bluze albastre”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară” etc. În 1948 devine membru corespondent, iar în 1955 membru titular al Academiei Române. În 1978 primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor. A
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
că a frecventat cercurile literare din Viena, cum atestă amintirile, portretele și interviurile luate unor personalități pe care le-a cunoscut aici între 1917 și 1921. În 1915 și 1916, îi apăreau versuri în ziarul „Viitorul”, în 1918, în „Scena”; „Rampa” din 1920 îi va tipări Poemele către Ead, treizeci de sonete, traduceri din Anton Wildgans, precizându-se că B. „și-a completat educația literară în Germania”. În „Rampa”, ca și în „Adevărul literar și artistic” publică, pe lângă versuri de factură
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
și 1916, îi apăreau versuri în ziarul „Viitorul”, în 1918, în „Scena”; „Rampa” din 1920 îi va tipări Poemele către Ead, treizeci de sonete, traduceri din Anton Wildgans, precizându-se că B. „și-a completat educația literară în Germania”. În „Rampa”, ca și în „Adevărul literar și artistic” publică, pe lângă versuri de factură expresionistă, tălmăciri din R. M. Rilke, Alfons Petzold, Richard von Schaukal, Richard Beer-Hofmann. Dar prezența sa în revistele vremii va deveni tot mai rară: la „Viața literară” și
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
de măștile cvasifantastice care o ascund, de gesticulația absurdă ori simbolică, drama povestită e una a singurătății și a dragostei. Ramses Ferdinand Sinidis (alter ego al scriitorului) este străpuns, din spate, în inimă, cu o frigare și omorât pe o rampă de gunoi de către Omul cu ciocul de aramă, amantul Zittei Gloria, soția mărginită de care nu se putea despărți; jurnalul lui, tipărit, este romanul Bagaj... În trei părți (Cartea despre carne, Cartea despre vin, Cartea despre suflet), romanul Pensiunea doamnei
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
Rescrisă și amplificată, sub titlul O viață de actor (1965), cartea relevă un remarcabil povestitor. Paginile în care se evocă anii copilăriei și tinereții, ca și itinerariile actoricești, sunt antrenante datorită naturaleței și umorului, episoadelor pitorești și anecdotelor din lumea rampei. Chiar opiniile asupra meșteșugului scenic nu distonează, ci au aspectul lucrului trăit. Modest și bonom, autorul a realizat o frescă documentară, dar și povestea vieții unui om. SCRIERI: Gheorghiță, București, 1930; Victoria, București, 1941; Treizeci de ani în teatru, București
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]